tag:blogger.com,1999:blog-36245204872479808992024-03-06T04:31:38.040+02:00Cartea "Sunt om, vreau sa fiu liber..."Editura 3D, 2014Editura 3Dhttp://www.blogger.com/profile/06580903655187698296noreply@blogger.comBlogger11125tag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-57510356997038350772013-03-13T18:04:00.008+02:002022-09-20T10:22:20.165+03:00Magia extazică a sexualităţii<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpgiCO-d7e2TKkuwLw41bD-C19J8_snkXjkHcw4FoUuU9X_3Jm25SeFCPG2IVvUrMOVEHjK6leHwbfA3UOJqP38Qthol-g6nI-TS7a0e_clRD4KKnLl-HWigHfW_9tCZZGh3W11nVmfz9f/s1600/006.Extazul+divin.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpgiCO-d7e2TKkuwLw41bD-C19J8_snkXjkHcw4FoUuU9X_3Jm25SeFCPG2IVvUrMOVEHjK6leHwbfA3UOJqP38Qthol-g6nI-TS7a0e_clRD4KKnLl-HWigHfW_9tCZZGh3W11nVmfz9f/s200/006.Extazul+divin.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: Cambria, serif; font-size: 13pt;">Magia sexualităţii</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ar fi trebuit ca la titlul de mai sus să existe o completare, Extazul divin. De ce? ae vor întreba unii, materialişti până în suflet, ori fanatici religios, căci înţelesul divin le scapă sau îl alocă unei idei bine înrădăcinată, deşi falsă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Este destul de evident că femeile au o mai mare reticenţă decât bărbaţii în a merge dincolo de ego. Cu toate acestea însă, depăşind anumite condiţionări şi idei preconcepute, pot trece dincolo de limite. Există mai multe femei favorizate de această graţie decât bărbaţi, dacă e vorba de extazul mistic, calea care apare prin percepţia divinului în Sine… cale atât de evidentă pentru multe femei…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt multe femei care, printr-o practică, ce poate fi conştientă dar mai ales inconştientă, tantrică, ce pune în joc recepţia în Sine a celuilalt – aceasta fiind o combinaţie de practici senzuale, energetice şi spirituale – şi pot atinge niveluri foarte profunde de extaz mistic, de disoluţie şi de fuziune cu Divinul, stări situate net dincolo de ego. Se poate chiar demonstra că numărul de femei care se pot conecta la divin pe calea extazului pare mult superior celui al bărbaţilor; dezvoltându-şi partea lor feminină, de primire a divinului în sine, şi bărbaţii pot să atingă niveluri înalte de conştiinţă şi să devină precum un bambus gol pe dinăuntru.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Expresia este preluată
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=5096314819457819192&postID=5320704141358664919#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</a>, întreagă fiind: Deveniţi precum un bambus gol pe dinlăuntru, fără nimic în interior şi atunci buzele Divinului vă vor atinge uşor, bambusul va deveni flaut, iar cântecul se va înălţa… cântecul lui Mahamudra. Aceasta ar suna mai pe înţelesul tuturor astfel: deveniţi total receptivi, deschişi, fără ego şi fără gânduri preconcepute şi atunci veţi auzi în voi vocea Divinului. Această stare corespunde Marelui Orgasm cu Universul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru ca un bărbat să ajungă la această stare de receptivitate, trebuie să lupte cu mentalul său, cu prejudecăţile dar mai ales cu ego-ul. Pentru femeie este cu mult mai simplu. Dacă are o sexualitate bine trezită, ea ştie intuitiv să adopte atitudinea necesară deschiderii în interior pentru a-l primi pe celălalt în fiinţa ei. Este vorba despre simpla conectare la centrul său sexual şi de a merge mai în profunzimea fiinţei sale, deschizându-se într-o relaxare totală... cu alte cuvinte, dizolvându-se şi unindu-se cu celălalt. Aceasta poate să o facă în timpul unui act amoros sau în timpul actului de uniune cu Divinul (în timpul rugăciunii), actul divind fiind o componentă masculină.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O asemenea stare de extaz trăită, o femeie
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=5096314819457819192&postID=5320704141358664919#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">[2]</span></span>
</span>
</a>, bine cunoscută, o descrie astfel: Ceva insinuant şi dulce... se întreba dacă acest vis straniu nu era cumva un avertisment: era destul să coboare în sine însăşi, să se adâncească în suflet şi certitudinea apărea; nu era sentimentul unei prezenţe individuale, era un fel de învăluire atât de vagă şi informă precum o apă călduţă sau o lumină cumva materializată. Mai întâi simţi ca o uşurare, o senzaţie fugară de lejeritate; apoi, deodată o stare suavă îi invadă pieptul. Era ca o inundare atât de stăruitoare încât simţea că inima era gata să se rupă... ochii nu mai priveau nicăieri... atunci bucuria o învălui, simţurile încetară... apoi totul în jurul ei dispăru... ce rămăsese era o senzaţie de veselie pe care nu o mai cunoscuse, o dilatare a dragostei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><i>Inefabilul o penetra până la identificare. Un sentiment de iubire o invada în valuri precum o mare care câştigă tot mai mult din ţărm, nemailăsându-i nimic din ea însăşi... ceva în ea se dizolva delicios până la anihilarea propriei structuri; apoi simţea o protecţie mai puternică decât niciodată, fără putinţa de a i se sustrage; impulsul voinţei divine îi copleşea voinţa. Ea nu putea decât să-i ofere supunerea şi pasivitatea sa radioasă. Îi fu dat să cunoască un asemenea deliciu, iar acum teama că acest deliciu va înceta, o făcea să verse lacrimi fără să vrea. Nu mai ştia dacă suferea sau era inundată de bucurie</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #2b00fe; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca o notă personală trebuie să recunosc realitatea: mi-a fost dat să trăiesc, de câteva ori, un astfel de extaz, în urma căruia am trăit o stare de gratitudine faţă de Dumnezeu pentru că mi-a acordat privilegiul să cunosc ce înseamnă să exist cu adevărat; extazul meu a mers până în punctul de a fuziona cu Divinul, am trăit acea dilatare extremă a iubirii profunde, ca pe un flux delicios care îmi umplea şi îmi dilata pieptul revărsându-se în valuri de dragoste... Am trăit acea stare timp de câteva ore şi, din timp în timp, această stare se reproducea. În aceste momente, ego-ul dispăruse ca şi când nu ar mai fi fost necesar, dragostea luându-i locul... în această dragoste nu existau temeri, nici dorinţe, altele decât uniunea cu Divinul. Această experienţă înaltă mi-a arătat drumul înţelepciunii şi compasiunii, chiar dacă eu nu sunt mereu înţelept şi nu trăiesc această iubire, necondiţionată şi fără obiect, zi de zi, în viaţa de toate zilele.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De fapt, dacă femeile nu s-ar deda la activităţile banale şi inutile de cele mai multe ori, ar putea atinge rapid şi mai uşor decât bărbaţii stări importante de elevare spirituală, dar au nevoie de o condiţie: aceea de a-şi respecta polaritatea lor feminină şi fără să aplice tehnici (noi) de comando împotriva ego-ului, care atunci reacţionează în mod natural întărindu-se, sau, ca în multe situaţii atunci când e vorba de femei, transformându-se în depresie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Din păcate există mult mai mulţi maeştri spirituali din rândul bărbaţilor decât din rândul femeilor. Experienţa Divinului trăită de femei e mai puţin transmisă. Dar lumea evoluează şi, cum din ce în ce mai multe femei constată elevarea conştiinţei lor, ele fac tot mai mult cunoscute descoperirile lor spirituale.</span></div>
<br />
<div style="mso-element: footnote-list;">
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=5096314819457819192&postID=5320704141358664919#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt;">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt;"> Tilopa</span>
</div>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=5096314819457819192&postID=5320704141358664919#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt;">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt;"> Therese d’Avila</span>
</div>
</div>
</div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhThoW079CE4j3TvO6Bmm2CmwjS_29p6qgCxwMk-zZcQv6ZnBKiWvp2FOLh44D3574mqaQkb67V3XYpIYXj6khgRMUS5rpS2EXuK9rqpzfM6kj26uiIsu-8XJw4WZWF96e-EF328aVi2tcZ/s1600/007.Magia+sexualitatii.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhThoW079CE4j3TvO6Bmm2CmwjS_29p6qgCxwMk-zZcQv6ZnBKiWvp2FOLh44D3574mqaQkb67V3XYpIYXj6khgRMUS5rpS2EXuK9rqpzfM6kj26uiIsu-8XJw4WZWF96e-EF328aVi2tcZ/s200/007.Magia+sexualitatii.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: Cambria, serif; font-size: 13pt;">Extazul, o cale de trezire spirituală</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Momentul plăcerii extreme, în conformitate cu gândirea comună, este excesiv de limitat şi constrângător şi, prin urmare, îndepărtează de extazul sexual. Extazul este o experienţă dificil, foarte dificil de exprimat, el fiind în acelaşi timp de natură sexuală dar şi mistică. Sunt cele două aspecte ale interiorităţii intime.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În tradiţia orientală, tradiţie care nu s-a depărtat cu totul de umanismul vieţii, toate eforturile aspiranţilor la starea de extaz beatific conduc către un imperativ fundamental: acela de a nu elimina e5rnergia sexuală care se difuzează în corpul bărbatului, odată cu eliminarea seminală. E important de subliniat că, în conformitate cu aceste idei, bărbatul occidental nu cunoaşte orgasmul real. În cultura sexuală occidentală se crede că senzaţia agreabilă post-ejaculatorie este, de fapt, orgasmul. Dar se pare că nu este chiar aşa: adevăratul orgasm constă în Extaz, şi aşa spun şi orientalii. Totuşi, nu este suficient să fie aplicate diverse tehnici de non-ejaculare sau retenţie de spermă pentru a accede la extaz. Se pune problema adoptării unei atitudini interne în sensul unui recurs la integralitate. Cu alte cuvinte, omul este chemat nu doar să-şi asume condiţia sa ontologică bipolară: spirit şi materie, dar să o şi manifeste cu armonie. Dacă în timpul actului amoros nu se accede la structurile vitale şi spirituale în aceeaşi măsură, nu există şansa unei experienţe extatice. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În acest punct intervine magia sexuală, opera alchimică de transformare a spermei în energie creativă care să traverseze coloana vertebrală pentru a umple aura cu focul divin şi pentru a începe un act de creaţie. Această energie creativă face ca structurile astrale, denumite de alchimişti Corpuri Solare, să se regenereze şi să se reactiveze.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Îndrăgostiţii sunt atraşi unul de celălalt tot prin magie sexuală, tradusă la nivel fizic prin magnetism sexual. La nivelul plexului, prin Anahatha Chakra, energia ascensionată se dezvoltă, se amplifică, stimulată de atingerile celor doi îndrăgostiţi. În acelaşi timp, fluxul continuu de energie în mişcare face ca şi energia vitală să se amplifice. Ceea ce e uimitor e că, pe măsură ce energia bazală creşte şi excitaţia se amplifică, structurile superioare se expansionează la rândul lor: sufletul se umple şi spiritul se deschide spre energia divină care începe să “umple” pe cei doi îndrăgostiţi. Aceste senzaţii sunt precum o hrană pentru trup şi suflet. Se resimte clar o senzaţie de hrănire şi umplere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Bucuria extatică a bărbatului, în ideea orientală, ţine de “ştiinţa” lui de a menţine constantă excitaţia, spiritul sexualităţii fizice, dar şi de a susţine spiritualitatea cea mai pură, ca şi când actul sexual ar fi o adevărată ceremonie mistică de adoraţie a Femeii. El se uneşte cu femeia într-un dans al bucuriei şi încântării, dans ce poate dura ore în şir, dăruindu-se femeii şi bucurându-se de ceea ce ea îi oferă. Prin recursul la sacralitate, bărbatul obţine un important dar, poate cel mai râvnit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fuziunea amoroasă este o cheie magică prin care se menţine corpul sănătos şi se prelungeşte viaţa: acest magnetism constant este o sursă de sănătate. Şi aceasta nu doar pentru că hormonii sexuali generează viaţa, ci pentru că schimbul afectiv, erotic dintre bărbat şi femeie, senzaţiile mereu noi şi autentice din timpul actului amoros fac viaţa mai frumoasă şi mai savuroasă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Din amestecul inteligent dintre dorinţa sexuală şi entuziasmul spiritual se naşte aspiraţia spre sexualitatea magică. Pentru aceasta este nevoie urgentă de a se ieşi din curentul sumbru al uniunilor fizice comune şi vulgare şi a se intra în sfera luminoasă a regăsirii unuia prin celălalt. Magia sexuală transfigurează fiinţa şi uneşte trupul cu sufletul. Nu sunt capabile de magie sexuală decât fiinţele care au ales să lupte cu dualismul şi cu viziunea comună asupra existenţei, dotate cu lumină interioară, absolut eliberate de prejudecăţi, ipocrizie, criticism, negativism. Dar cheia, şi pentru această poartă, nu este raţiunea, ci dragostea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Anticii recunoscuseră deja o participare activă specială a femeii în acuplare; chiar Aristotel a vorbit de un mod al ei de a aspira fluidul seminal. Respingând din start ideea vulgară, ar fi de amintit un citat despre un personaj feminin: Ca şi cum tot corpul femeii ar fi dobândit calitatea unei “<i>guri care suge</i>”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=5096314819457819192#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></a>, fiind vorba de ceva care nu se realizează doar în plan subtil, ca gest care exprimă cel mai bine esenţa feminină. Această teorie astăzi este recunoscută de mulţi ca fiind exactă în latura ei fiziologică: se admite existenţa unor contracţii ritmice ale vaginului şi ale uterului ca într-o operaţie de aspirare sau sugere, existenţa unui automatism spasmodic cu o mişcare de contracţie specială, bazată pe unde tonice, speciale cu ritm lent, sub forma unei absorbţii prin aspirare. Un asemenea comportament somatic e confirmat numai la un înalt grad de sexuare a femeii, chiar dacă anticii, nu fără motiv, îl considerau drept un fenomen general. E de înţeles că, de-a lungul istoriei, s-a produs o atrofie fiziologică a ceea ce, la femeie, putea corespunde cu o sexuare completă sau cu o aproximare maximă de “<i>femeie absolută</i>”. Astfel, în Orientul antic a putut fi valabilă afirmaţia că “<i>senzualitatea femeii e de opt ori mai mare decât cea a bărbatului</i>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Asimilarea prin aspirare, pe acest plan de reflexe fizică, are apoi o expresie liminală într-un fapt rămas încă obscur din punct de vedere fiziologic: mirosul de spermă pe care uneori îl emană femeia din zone ale corpului depărtate de organele genitale la scurt timp după acuplare, cu persistenţă care, se pare, nu de “<i>calităţile</i>” femeii depind.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În zilele de azi fenomenul este ignorat, tocmai pentru că extrem de puţine femei manifestă acest automatism sexual. Totuşi, acolo unde el se manifestă, devine preocupant pentru cuplu în ce măsură aceste energii ajută sau, dimpotrivă, pun probleme de dinamică sexuală şi armonizare erotică. Există premisa de bun simţ că orice creaţie iniţială are o finalitate spirituală. Se pare că în vechile tradiţii aceste particularităţi feminine erau binecunoscute.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Rămâne a se presupune deocamdată că, din punctul de vedere al semnificaţiei ezoterice, aceste date înscrise în zestrea iniţială a femeii conduc spre un anume activism sexual al femeii, negat însă de-a lungul istoriei şi aruncat în derizoriu, alături de celelalte valori spirituale şi iniţiatice ale sexualităţii.</span></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=5096314819457819192#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-size: 9pt;"><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 9pt; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-size: 9pt;"> </span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 9pt;">D'Annunzio - Il Fuocco</span><span style="font-size: 9pt;"></span></div>
</div>
</div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-30891397265492827962012-11-13T08:00:00.012+02:002022-09-20T16:46:46.216+03:00Blestemul vrăjitoarelor<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja0eGfvvfw5QldH3pnNUqioxtnyY6waYa2O_FMiliWGnENR2t0lEEYqoZHYLC7k4DQEQw1VSvO8Cbmigkc4-xdYLbLTYOy2uJrkl5CeAehJzQGDLw5L1EdGmImfFDMpSBgvoCrPBnLXFg/s200/033.Blestemul+vrajitoarelor+%255B1%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEja0eGfvvfw5QldH3pnNUqioxtnyY6waYa2O_FMiliWGnENR2t0lEEYqoZHYLC7k4DQEQw1VSvO8Cbmigkc4-xdYLbLTYOy2uJrkl5CeAehJzQGDLw5L1EdGmImfFDMpSBgvoCrPBnLXFg/s200/033.Blestemul+vrajitoarelor+%255B1%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: Cambria, serif; font-size: 14pt;"><i>Adevărul printre gratii</i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Poate că, în concordanţă cu titlul, ar trebui ca acest articol să facă referire la vrăjitorele cunoscute şi care se pun la dispoziţia clienţilor. Despre ele s-a scris destul de mult şi chiar subiectul s-a tratat pe larg. Chiar dacă cele ce se vor găsi aici sunt aproape toate de găsit şi în cazul acestora, în acest articol voi face referire la o categorie de vrăjitoare care, deşi s-ar putea spune că nu sunt la fel ca celelalte, în sensul că nu fac răul la comandă, contra unor avantaje materiale, nu fac răul unor persoane absolut necunoscute lor, dar acestea sunt cu mult mai perfide şi criminale pentru că îşi atacă propria familie. Dacă primele ajung, într-un fel sau altul să fie cunoscute şi până la urmă, într-un fel sau altul anihilate cel puţin ca şi “<i>comandă socială</i>”, acestea însă stau totdeauna în înteriorul unui stup în care au impus ideea că sunt regine şi sunt bine apărate de familie, nu însă pentru că ar şti adevăratul motiv ci pentru că o domină pe ascuns, chiar dacă, la vedere, lasă impresia unei supuşenii şi umilinţe mari. Sunt cele care lucrează permanent, cele care, ţin prizoniere sufletele celor care sunt, de obicei, descendenţi ai săi, fără însă a se spune că aceasta este limita, căci tot ceea ce le este în apropiere este lovit de faptele ascunse ale sale: rude, vecini, prieteni, dar şi animalele, de exemplu, ale tuturor acestora. Până la urmă sunt chiar mai criminale, mai periculoase decât celelalte pentru că îşi aruncă atacul, după ce au “<i>teminat</i>” cu membrii familiei, asupra oricui intră în contact cu “<i>stupul</i> “şi membrii stupului. Şi, dacă la început motivele pentru care atacă pot fi încadrate în “<i>pertinente</i>”, după o abstractă şi absurdă clasificare ce se poate face, cu timpul se ajunge la atacuri de dragul atacului, din necesitatea pe care o au de a continua ”<i>opera măreaţă</i>” de a distruge. Până la urmă nu e de mirare că, la o cercetare atentă a acestor familii, se vede cu simplu şi uşor că acestea sunt cele care, începând cu generaţia imediat următoare, intră într-un haos, spectrul degradării sociale, materiale, emoţionale, bolile necruţătoare, în special cancerele, atacurile cerebrale şi problemele circulatorii, sunt mereu prezente, până la faptul că, pe linie directă, se observă că toţi se înscriu într-un anumit tipar: pornind de la cea care generează acest lanţ, pe linie feminină – despre această linie pot vorbi eu, cunoscând patru asemenea cazuri şi având informaţii despre încă două – până când se stinge linia (neamul, popular) toate femeile repetă aceleaşi fapte, care, într-o realitate subtilă, sunt cele pe care le-a inhibat aceea care s-a coborât sub rangul de om. Altfel spus, celor care urmează, li se împrumută destinul, în tot sau în parte, aducându-le o viaţă mult mai grea, pentru că, pe lângă ceea ce are fiecare individualitate de făcut ca menire, ca misiune personală, trebuie să le facă şi pe acestea. Cum acestea nu sunt primordiale, cel care are “<i>supradestin</i>” va încerca să împlinească şi acestă impusă misiune în detrimentul celei personale. Acestă încercare, ce nu se finalizează, neavând nimic în comun cu persoana devenită peste noapte “<i>responsabilă</i>”, poluează îndeplinirea misiunii personale şi aceasta nu va fi împlinită. Pe plan real viaţa acestor persoane devine un calvar, pendulând între propria personalitate şi această dublură ce o scoate din linia comportamentului firesc, bulversând propria persoană dar şi pe toţi ceilalţi cu care interacţionează. Atât timp cât “<i>vrăjitoarea</i>” trăieşte, aceste persoane, chiar şi pentru a nu se afla adevărul, sunt afectate, şi, de cele multe ori se îndepărtează singure, mai mult sau mai puţin motivat. Cei care mai au şi curajul de a ajunge mult prea aproape de adevăr, sunt “<i>puse la respect</i>”, fără scrupule.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acest “transfer de destin” este blestemul de neam care identifică familiile în care cineva a avut “buna intenţie” de a se substitui divinităţii şi a hotărî, cu bună şţiinţă şi rea intenţie, un alt destin şi o altă soartă celor pe care îi are în apropiere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Doar cei care sunt ignoranţi vor putea spune că ceea ce aduc eu acum în discuţie este o noutate. Chiar preoţii sunt destul de indulgenţi cu această idee, mergând pe o idee, nobilă în esenţă, aceea că o mamă nu poate să facă rău propriilor copii. Însă acei preoţi care au depăşit ideea prejudecăţilor sentimentale nu s-au lăsat chiar uşor ademeniţi de această idee. Părintele Ilarion Argatu, de exemplu, la întrebarea:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-“<i>Părinte, sunt mame vrăjitoare care până şi copiilor lor le fac vrăji, cum se explică?</i>” a răspuns:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-“<i>Oamenii aceştia trebuie compătimiţi, nicidecum urâţi, ei nu mai sunt proprii stăpâni, sunt stăpâniţi de diavol, stăpânul lor este diavolul, îi chinuieşte noaptea, dacă nu au făcut un rău ziua. Când nu au asupra cui trimite diavolul, îl trimit asupra proprii lor copiii, pentru ei nu mai există sentimentul matern şi patern. Dacă nu au pe cine trimite pe diavol, îl trimit pe animale, pe păsări, pe câini, pe pisici, pe şoareci, pe broaşte. Dacă lucrează undeva în comerţ, spurcă îmbrăcămintea, alimentele şi lucrurile pe care le vând la persoane pe care nu le cunosc, şi nu au avut motive să le urască.</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><i>Vrăjitoria nu este o noutate. Într-o anumită perioadă a fost lăsată la o parte chiar şi datorită faptului că oamenii nu aveau timp şi resurse pentru a se adresa acestora. Însă s-au schimbat, la un moment, dat condiţiile şi prezenţa ei, prin informaţii şi fapte a devenit tot mai pregnantă. Tocmai aceşti vrăjitori, care nu aveau nevoie de prezenţă socială, au fost cei care au păstrat tainele care, în noile condiţii, au readus vrăjitoria la nivel de plagă socială şi spirituală</i>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În prag de mileniul III, psihologia şi medicina neconvenţională se văd puse în faţa unei situaţii de neconceput pentru nişte ştiinţe aşa zis "serioase", aceea de a descoperi cu groază şi a accepta că la originea multor boli stau fie păcatele oamenilor, fie influenţa duhurilor necurate. Mai mult decât atât, ştiinţa se declară incapabilă să explice în limbaj ştiinţifico-materialist, cazurile evidente în care o serie de boli şi afecţiuni sunt cauzate de acţiunea răuvoitoare a oamenilor care stăpânesc mijloacele magice. Scopul imediat al vrăjilor este unul eminamente malefic, deoarece constă în a constrânge pe cineva, împotriva dorinţei sale, să facă, să asculte şi să execute tot ce se doreşte de la el.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vrăjile autentice sunt întotdeauna stăpânite de vrăjitorii adevăraţi, aceia cunoscuţi de puţini oameni, persoane care stau de vorbă cu Necuratul. Munca lor pe acest Pământ este aceea de a aduce cât mai multe suflete stăpânului lor întunecat... Ţăranul român i-a evitat întotdeauna după cum certifică şi marele folclorist Simion Florea Marian în lucrarea sa "<i>Vrăji, farmece şi desfaceri</i>" apărută în anul 1893: "<i>Vrăjitorii şi vrăjitoarele sunt priviţi în genere de popor ca nişte oameni fără de lege, lepădaţi de Dumnezeu, care au de-a face mai mult cu spiritele necurate, pentru că ei, în vrăjile ce le rostesc, în loc să se adreseze la Dumnezeu, fiinţa supremă şi atotputernică, ca Acesta să le vină în ajutor spre atingerea scopului ce-l urmăresc, îşi iau de cele mai multe ori refugiul la spiritele cele necurate... ca acestea să le dea ajutorul trebuincios şi să le îndeplinească dorinţa</i>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vrăjile, adică ritualurile prin care viaţa şi voinţa oamenilor ajung precum o cocă moale în mâinile vrajitorului, sunt foarte puternice, şi nu se poate scăpa uşor din influenta lor. Oricât de imposibil ar părea acum, în plină epoca tehnologică, vrăjile pot încă despărţi doi tineri care se iubesc, pot destrăma cea mai solidă căsnicie, pot lua somnul şi liniştea copiilor, pot trimite boli şi nenorociri, şi, în ultimă instanţă, pot chiar ucide... vrăjile nu sunt afectate de trecerea timpului! Vrăjitorii avansaţi sunt cei cunoscuţi din vechime sub titulatura de "<i>fermecători</i>" sau "<i>fermecătoare</i>". Vrăjitorul este prin definiţie un singuratic, dar există momente numai de ei ştiute când se adună mai mulţi pentru ritualuri deosebite.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În scrierile şi interviurile sale Părintele Ilie Cleopa atrăgea atenţia în mod deosebit asupra urmărilor păcatului vrăjitoriei. Deoarece: "<i>Cei care fac vrăji şi aleargă la vrăjitori fac un mare păcat împotriva Duhului Sfânt, căci lasă pe Dumnezeu şi cer ajutorul diavolilor. Se leapăda de slujitorii lui Hristos şi se duc la slujitorii satanei. Se leapădă de Adevăr şi primesc pe loc minciuna, căci toate cuvintele vrăjitorilor sunt minciună şi amăgire diavolească. Pentru un astfel de păcat vin asupra celor vinovaţi, care aleargă la vrăji, tot felul de răutăţi şi primejdii. Apoi cei vinovaţi de acest greu păcat sunt pedepsiţi de Dumnezeu cu <b>boli grele şi fără leac, cu suferinţa în familiile lor, cu pagube şi neînţelegere, cu sărăcie şi moarte cumplită</b></i>".</span></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgss85Rx2MeZ6v-wlXZAei_GQHFEsJzM1eJoY7vgZbPkwEcQzZ96r8ODntqZzBIprkv9YMu7KXqga8BqBLUdcZ85uDv5qkszhjmI_xivvFOg7wUGjRp8ZSw3u5gZnLWmw22a0pRNBPO5Uw/s200/034.Blestemul+vrajitoarelor+%255B2%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgss85Rx2MeZ6v-wlXZAei_GQHFEsJzM1eJoY7vgZbPkwEcQzZ96r8ODntqZzBIprkv9YMu7KXqga8BqBLUdcZ85uDv5qkszhjmI_xivvFOg7wUGjRp8ZSw3u5gZnLWmw22a0pRNBPO5Uw/s200/034.Blestemul+vrajitoarelor+%255B2%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 14pt;"><i>Răsplată după faptă</i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spunea tot părintele Ilarion Argatu: „<i>Cele mai multe vrăji, le fac vrăjitoarele în posturi şi la sărbătorile mari, la praznicele împărăteşti, cum ar fi: de Crăciun, de Anul Nou, de Bobotează, de Sfintele Paşti, de Înălţare, de Ziua Crucii, în zilele de Duminică, în zilele de post: miercurea şi vinerea şi mai ales în cele patru posturi mari de peste an. Deoarece în aceste zile se vorbeşte cel mai mult despre Dumnezeu, se propovăduieşte Cuvântul lui Dumnezeu, se săvârşesc faptele credinţei, omul se căieşte şi se smereşte pentru păcate, ş.a.m.d. Astfel, diavolii şi vrăjitoarele se opun la toate acestea</i>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spusele părintelui Argatu au un enorm de mare adevăr, mai ales dacă se face referire la vrăjitoarele tainice. Din mai multe puncte de vedere pentru ele aceste sărbători sunt binevenite. Dacă e să se ţină de „<i>stăpânul</i>” căruia i se închină, o asemenea sărbătoare a celuilalt este motiv de laudă. Dar, acesta, pentru omul trăitor nu este esenţial. Motivele pentru care acestea atacă este legat de faptul că în aceste perioade oamenii sunt mai puţin interesaţi de a se păzi, ocupaţi cu cele tradiţionale, încrezători că şi ele au preocupări identice. Un alt motiv este că, tot în mod tradiţional familia se reuneşte iar un atac prin intermediul bucatelor este modul cel mai uşor de a se disimula adevărul. E greu de a pune un asemenea cuvânt, “<i>adevăr</i>”, alături de aceste fapte...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<i>Vrăjitoarele tainice</i>”, cu cât sunt mai în vârstă, cu atât sunt mai puternice. Nu folosesc ceea ce folosesc altele: jertfa unor animale, ritualuri pe malul unor ape etc, dar de toate celelalte, care ţin de obiecte ale celor vizaţi sau “<i>amprente genetice</i>” ale lor (păr, unghii, urme de salivă), le au la îndemână; la fel mâncarea şi băutura. Ele folosesc nu neapărat ritualurile care se fac prin mişcări sau anumite poziţii, căci tipologia ritualurilor nu este deloc săracă, ci pe acelea care se fac în tăcere. Chiar de nu ar fi ritualuri puternice, faptul că sunt repetate, dacă e nevoie, zi de zi, efectul este devastator: o minge care se umflă suflare cu suflare, până la urmă ajunge să se spargă. Chiar şi sufletele cele mai puternice şi protejate, prin fapte şi trăiri, chiar şi copii cei mici “<i>aflaţi în grija lui Dumnezeu</i>”, pot fi afectaţi de nebunia unor asemenea exemplare ale rasei umane. Ceea ce fac are doar un singur scop: “<i>viaţa şi voinţa oamenilor să ajungă precum o cocă moale, în mâinile lor. O asemenea cocă poate fi pusă în formele pe care aceasta le doreşte. Forma este, faţă de copii sau nepoţi, educaţia, rolul oricărei mame, oricărui părinte, în această societate</i>”. Şi totul se face nu prin cuvinte directe, ci prin gânduri sau mesaje subliminale. De multe ori, o întrebare şi-au pus mulţi tineri care locuind singuri, având un copil mic, deşi nu au cerut ajutorul bunicilor se trezesc presaţi insistent de o bunică de a fi ajutaţi în treburi. Insistenţa se motivează pe faptul că doreşte să-şi ajute nora sau fiica, dar de fapt este neliniştea şi disperarea că nu-şi poate “<i>face mendrele</i>”, atât asupra celor doi (şi automat a verifica efectele asupra celor ce le “<i>impune</i>”) dar mai ales asupra sufletului mare şi nevinovat al copilului. Căci ele ştiu că, asemenea educaţiei, cu cât mai devreme, cu atât controlul va fi mai mare., rezultatele fiind pe măsură, “<i>sacrificiul</i>” fiind pe deplin justificat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Înainte de a vorbi despre ceea ce cunosc, acele cazuri directe şi indirecte, scriind, mi-am amintit de prima dată când mi-a fost dat să cunosc o vrăjitoare, faţă în faţă. Deşi ea acum nu mai este printre oameni, nu am să îi dau numele: Era în perioada în care aveam mulţi pacienţi cu probleme fizice; erau începuturile mele în ReiKi şi aveam, căci aşa a fost să fie, cam 20-30 de pacienţi pe zi. Prin cazurile diverse ce-mi ieşeau în cale, eu spun că că a fost perioada uceniciei mele. Majoritatea erau ţigani rudari, aceia care se ocupau tradiţional cu prelucrarea plutei, a lemnului. Cam pe când nu mai voiam să fac drumuri pentru a-i trata (nu câştigam, de cele mai multe ori, nici cât mă costa drumul până la ei) am primit un telefon prin care eram rugat să merg la un pacient care avea probleme la inimă şi cărora medicii nu găseau nici o cauză, nici un motiv. Avea dureri puternice, asemenea cu cele ce apăreau în cazul unei crize de anghină pectorală. Toate investigaţiile medicale aveau acelaşi verdict: sănătos.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">După a doua întâlnire cu el, negăsind o soluţie spre a-l ajuta, în afară de a-i ameliora durerile, soţiei i-am spus că, fiind la distanţă de mine, circa 150km, nu voi putea să-l ajut prea mult. Atunci ea, sec şi fără explicaţii, ea mi-a spus: “<i>eu sunt vrăjitoarea X!</i>” Nu o ştiam, nu ştiam prea multe nici despre vrăjitoare. Mi-a povestit ce fapte făcuse de la 15 ani (avea atunci 55). După 21 de zile de când ne-am cunoscut, a murit, în condiţii misterioase, -atac cerebral- cu capul în WC-ul spitalului la care era internată pentru probleme cu rinichii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spunea că problemele soţului ei au început când a refuzat pe o fostă clientă, dintr-un oraş de la circa 250 de km. O “<i>ajutase</i>” atunci, cu 25 de ani în urmă şi, pentru a avea efect ajutorul, o învăţase ce să facă. Erau ritualuri “<i>în gând</i>”, spuse zi de zi sau de fiecare dată când era nevoie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; color: #2b00fe;">Fiica ei era cu un băiat de patru ani. El era cu o condiţie materială precară. Mama, îngrijorată pentru viitor, deşi ei erau pe cu totul altă poziţie socială, i-a cerut să îi despartă şi să o căsătorească cu cineva ce era dorit de ea. Zis şi făcut! Într-un an de zile s-a întâmplat conform dorinţei pentru împlinirea căreia plătise. Fusese fericită acea mamă!</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt; color: #2b00fe;">Au trecut anii, şi, dacă la început a mai trecut acea mamă pe la ea, lăudându-se cu fericirea fetei şi cu bunătatea ginerelui, de mai mult de 10 ani nu ştia nimic. În primăvară s-a trezit cu ea la poartă. Era supărată, neagră de supărare. Îi cerea să o ajute încă o dată. Acum era ceva mai complicat: era vorba de nepoata ei, fiica fiicei care avea nevoie de o corectare de destin. Ce se întâmplase de fapt? Studentă fiind, întâlnise un bărbat, mai în vârstă, de care s-a îndrăgostit! Şi nu doar atât, a rămas însărcinată şi hotărâseră să se căsătorească. Nici unul dintre ei nu ştiau, nu aveau de unde să ştie, unul de altul. Abia când a spus părinţilor ceea ce vrea să facă, rostirea numelui bărbatului către mamă, a făcut-o să simtă că se învârte şi cerul şi pământul: era bărbatul cu care ea fusese împreună patru ani şi de care se despărţise aşa cum numai ea ştia. Nu avea curajul de a spune soţului ei, care era destul de grav bolnav, povestea. A spus-o mamei. Era o lovitură pe care nimeni nu se putea gândi: ironia sorţii sau mâna divinităţii? Atunci, mama, ajunsă bunică, pusă fiind în situaţia de a-i despărţi, ar fi făcut-o cu ceea ce ştia dar se punea problema acum şi a unui avort în luna a patra sau a cincea. Ce putea să facă? A mers la cea care a ajutat-o. Motive legate de „<i>să nu se întâmple şi la fata mea ceva rău</i>”, au făcut-o pe vrăjitoarea care o învăţase cândva ce are de făcut, să o refuze. La scurt timp soţul vrăjitoarei a început să se simtă rău. Vrăjitoarea credea că de la acea fostă clientă vine răul lui, dar spunea că n-are ce să-i facă (mamei clientă) pentru că ea ştie tot ce ştie şi ea!”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Au şi ele regulile lor... Povestea însă, aceasta şi altele două, cu ciudăţeniile lor, mi-au rămas în memorie. Atunci nu aveam cunoaşterea necesară de a înţelege ceea ce trebuia înţeles. N-aş fi crezut-o dacă nu mi-ar fi spus şi numele bărbatului şi a fetei. Aş fi putut să verific, nu avea de ce să mă mintă. Şi oricum, nu o făcea spre a se lăuda!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acum, cu toate câte le cunosc, îmi este mai uşor să înţeleg şi să nu mai cred ciudăţenia ciudată. Şi nici să o mai consider o ironie a sorţii ci dreptate divină. Ţine de karmă dar şi de alegerea pe care o face un spirit pentru a veni pe pământ. El trebuia să vină într-un cuplu în care mama şi tatăl trebuiau să îndeplinească anumite condiţii. Tatăl era acelaşi. Mama însă nu ar mai fi putut să devină mama sa, fiindu-i “<i>corectaţi la negru</i>” parametrii vieţii. Şi cum ajunsese la o vârstă la care nu mai putea fi mamă, nimic nu s-ar mai fi putut întâmpla. Şi nu s-ar fi întâmplat nimic dacă nu ar fi intervenit acea “<i>corecţie la negru</i>”. Destinul fiicei a fost schimbat cu ajutorul forţelor întunericului. Dar fiica fiicei, nepoata, a venit cu o misiune de a face dreptate şi a-şi pedepsi bunica. Karma bărbatului, misiunea sa, trebuia să se împlinească, el nu avea nici o vină. Astfel nepoata a pus familia într-o mare încurcătură şi a făcut asta în cel mai nevinovat mod cu putinţă. De fapt ceea ce făcuse fiicei, mama grijulie era ceea ce la rândul ei gândise în tinereţe: să se căsătorească pe motivul interesului material, pentru a trăi fără griji, ca o “doamnă” (amănuntul făcea parte din poveste). Cât a reuşit sau nu a reuşit, nu am de unde să ştiu, dar ceea ce a reuşit cu fiica sa este clar. Şi oare ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi “<i>corectat</i>” şi destinul nepoatei? Sau, cine ştie? Poate a făcut şi asta şi poate că şi a ucis un copil nevinovat...</span></div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6RNj_jSyzXG_XXzs8rEmXu-wWUpDP0uG9qPrBUDWVBKdltC2uPC_Eey5brSri2kdA_VOGwGLQew_7n7Pe3feKRgcJDb9hO74tU9wR-ugxvyjmzGbMXddIkvPnvN6v-1-bzmSsuzXTAGo/s200/048.Blestemul+vrajitoarelor+%255B3%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh6RNj_jSyzXG_XXzs8rEmXu-wWUpDP0uG9qPrBUDWVBKdltC2uPC_Eey5brSri2kdA_VOGwGLQew_7n7Pe3feKRgcJDb9hO74tU9wR-ugxvyjmzGbMXddIkvPnvN6v-1-bzmSsuzXTAGo/s200/048.Blestemul+vrajitoarelor+%255B3%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 14pt;"><i>Sens și contrasens</i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aşa cum am spus, povestea mi-a venit în minte în timp ce scriam la acest material. Cele care se încadrează în aceeaşi ideie, ce mi-au fost date mie să le trăiesc, ori să le ştiu, până în acest moment, sunt oarecum mai “<i>uşoare</i>”, uşoare ca formă şi manifestări, nu însă şi ca urmări. Unii vor spune: “<i>o poveste</i>”! Eu nu am de gând să încerc să conving pe cineva, nu am făcut decât să transcriu ceea ce am aflat. E dreptul fiecăruia să accepte sau nu, e dreptul fiecăruia să creadă sau nu. Eu, în continuare, voi relata şi alte poveşti cărora, aşa cum am spus, unora le-am fost martor sau trăitor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un caz pe care îl cunosc de foarte aproape este primul la care am spus că este un „<i>transfer de destin</i>”. <span style="color: #351c75;">O familie cu mai mulţi copii. Cea mai mare dintre ei, la o vârstă deja trecută de vârsta care să înceapă cu 2. Până la acea vărstă o viaţa situată undeva aproape la mijlocul ideii de moralitate. Până la urmă, în zilele de azi s-ar putea spune că e normal (deşi, nu din principii puritaniste, nu pot fi de acord cu această normalitate), dar chiar în ideile ei, uneori se simţea că răzbate o geană de regret.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #351c75; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce îşi dorise, de când ştia că va veni vremea, era să aibă o familie. O familie cu înţeles real, chiar într-o anumită contradicţie cu familia în care crescuse. Căci familia mamei şi a tatălui era plină de incidente, de conflicte, datorate geloziei amândurora. O familie în care chiar şi violenţa asupra copiilori nu a lipsit. Întâmplări din viaţă care nu aveau explicaţie au venit la vârsta adolescenţei, şi care erau vizibile, căci fizionomia “<i>scheletică</i>” a luat brusc locul unui corp bine şlefuit. Apoi, după revenirea din această stare, de circa patru ani (perioadă în care nu era lângă familie) structura mentală şi principială a început să aibă unele manifestări. În primul rând era faptul că în acea perioadă a celor patru ani, perioadă adolescentină, la fiecare sfârşit de săptămână se simţea atrasă de mediul familiei, forţând chiar nota uneori, pentru a ajunge “<i>în familie</i>”. Uitarea a venit ca o stare firească, având de suferit şi activitatea şcolară. Pe acest fond o stare de teamă, de frică permanentă s-a instaurat, stare care, după 15 ani, era vizibilă pentru oricine. Un exemplu ar fi comportamentul infantil: dacă pe un drum, pe o uliţă trecea un autovehicul, se aşeza efectiv cu spatele la gard.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #351c75; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">În ceea ce privea viaţa de familie, principiul intrase într-o diluţie continuă, pe fondul unor „<i>încercări</i>” de foarte scurtă durată, terminate rapid şi ciudat (cu excepţia primei relaţii, relaţie neagreată de mamă, tatăl fiind doar cel care impunea ideile „<i>comune</i>”, prin impunerea autorităţii). La această diluţie mama a contribuit din plin, la nivel verbal, făcând tot timpul referiri de genul „ce-ţi trebuie ţie să te măriţi?”. Din tot ce era principiu, la un moment dat nu a rămas decât ideea de a avea un copil cu cineva care să nu fie oricine. Dar şi pentru că avea această idee, mama ei şi-a manifestat dispreţul şi împotrivirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Are sau nu are legătura destinul fiicei cu destinul mamei, are legătură povestea vieţii fiicei cu dorinţa mamei? De cele mai multe ori răspunsul se leagă de planul realului, găsindu-se uşor răspuns la a doua întrebare. La prima, cei mai mulţi vor spune că nu. Şi spun şi eu că, în mod normal nu... Doar că...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiecare îşi are destinul său. Fiecare, separat însă şi împreună. În termeni noi, de împrumut, cu totul greu de înţeles şi neînţeleşi chiar de cei care îi folosesc, se va invoca mult pomenita karmă. Se poate lua, în anumite limite, şi karma în discuţie, dar karma nu dă totuşi toate răspunsurile pentru o realitate confuză.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Doar cunoscând amănunte ale trecutului vieţii mamei şi ale fiicei, se pot identifica motivaţiile îndemnurilor mamei. Pe scurt era foarte simplu: mama nu-şi dorise viaţa de familie spre care brusc a cotit, întrerupând o viaţă liberă şi întrucâtva libertină. Ceea ce a părăsit a fost ceea ce ea considera ca fiind cu adevărat viaţă: singură, sub imperiul plăcerilor şi al lipsei de obligaţii. Şi, referire făcând doar la obligaţii, de câte ori a avut ocazia să facă un transfer de obligaţii, n-a avut scrupule, chiar dacă sacrificată fusese chiar fiica ei. Şi nu doar o singură dată...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Doar că planul real nu poate fi făptuit cu una cu două. Ca să poţi obţine o docilitate extremă a unui tânăr, fără a fi utilizată forţa fizică ori cea psihică, e foarte greu. Atunci, în minţile murdare, dedate la practici nicidecum pe faţă, nicidecum legate de credinţa afişată şi de lacrimile repede curgătoare, pe calea subtiluilui, a magiei, vrăjitoriei în sens firesc, acceptat pe de-a-ntregul, te poţi ridica la rang de Dumnezeu pentru cei din jurul tău. Cum se face asta nici nu ştiu, nici m-aş spune de aş şti. Căci mai important este să desfaci o asemenea „<i>lucrătură</i>“ ce afectează viaţa multor generaţii ce urmează, decât a înţelege nebunia şi neomenia cuiva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Într-o simplitate extremă, având în vedere apropierea fizică... lucrarea a dat rezultate. Convulsiile fizicului adolescentin era doar semnalul de alarmă pe care cine ştia, putea să îl identificie. O coroborare a mai multor informaţii despre cea care era mama (comportamentul social, comportamentul celor din anturaj faţă de ea, prezenţa sa mereu continuă lângă cel care îi era “<i>partener</i>” etc) ar fi dat multe de înţeles, însă cui, dacă şi aceştia, vedeau lucrurile diferit în prezenţa ei, faţă de cum le vedeau în lipsa ei?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce s-a vrut s-a reuşit. Toată familia a îngenuncheat la picioarele noului Dumnezeu. De n-a vrut careva, şanse nu a avut: totul a mers pe dos, un atac cerebral, o plecare într-o ţară foarte îndepărtată... Mă repet, reamintind, cazul îmi este foarte bine cunoscut... Tradiţia îngenuncherii partenerului, a celui ce devenise soţ, nu era nicidecum nouă. La rândul ei mama venea pe acest fundament. Nu ştiu cum era cel anterior ca vârstă, dar pe care l-am cunoscut eu, în condiţii normale, nu era deloc dispus să cedeze absolut totul. Scenele violente ale tinereţii, dovedesc asta, însă altceva dovedeşte faptul că după căsătorie, deşi la distanţă foarte mică fiind, pe cea care lui îi era mamă, niciodată nu a mai vizitat-o. Cumva să fie o întâmplare?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Totul era făcut să graviteze în jurul unei case, unui loc de casă. Este tradiţia de necontestat a celor care lucrează “<i>necurat</i>”, “<i>cu necuratul</i>” cum se spune în limbajul mistico-religios. Acolo sunt toate în aşa fel aranjate încât să nu se poată sparge un aranjament făcut să fie pe totdeauna. Acel loc trebuie păzit de cei care ar avea curajul de a şti mai multe şi a se îm-potrivi ordinii prestabilite. Pentru că acolo s-a lucrat de ani şi ani. Pentru că acolo este, pentru “<i>măsluitoarea de destine</i>” altarul său şi “<i>mormântul</i>” victimelor ce, cât sunt, ca oameni, vii, pot fi “<i>dezgropate</i>” şi ar ieşi mare dandana.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiica a primit ca şi zestre, de la mamă, şi partea de destin a mamei. Se numeşte suflet adăugat. Pentru că tot ceea ce însemna până la un punct comportament normal, firesc, în concordanţă cu vârsta, devenea apoi altceva. Ceva ce nu semăna cu ceea ce fusese. Era rău, dar în tot răul exista şi un bine... Se crease nişa prin care vinovatul să-şi primească răsplata. Dedicată mamei până dincolo de limitele fireşti, fiind şi dincolo de cele propăvăduite de religia prin care se numea “<i>cu adevărat credincioasă</i>”, a avut momentul de curaj, de regăsire a puterii regăsirii minimei realizări şi împliniri a destinului. Doar că... “<i>ai grijă ce-ţi doreşti</i>” era zicala uitată. Şi-a dorit un copil al cărui tată să nu fie un prost. Atât i s-a dat. I s-a îndeplinit dorinţa! Ceea ce ea, fiica devenită mamă nu realizează (cred, încă) este faptul că blestemul ce cade pe neamul vrăjitoarelor, nu se lasă aşteptat. N-a mers de multe ori urciorul la apă, iar vorba populară spune ca dacă de două ori se în-tâmplă într-un fel, a treia oară sigur se întâmplă altfel. Şi altfel a fost cu al treilea bărbat (în ordinea vârstei) care n-a putut fi ţinut de soţ fiicei, cu toate “<i>boroscodelile</i>” din miez de noapte de vineri ale mamei. Breşa făcută de cei care nu acceptă jocul la nesfârşit. Cineva, venit din anonimat, care nu s-a mai putut să fie legat la ochi, legat de mâini ori de picioare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cum se lucra? Se lucra permanent, folosindu-se aşa-zisul descântec ce nu face rău: stingerea cărbunilor în apă pentru deochi... Ritualul consta în "<i>stingerea cărbunilor sau chibriturilor</i>". Astfel într-un vas cu apă neîncepută se aruncă 3, 6 sau 9 carbuni/chibrituri aprinse, şi se rostesc diferite incantaţii sau rugăciuni, pentru deochi “<i>Tatăl nostru</i>”, apoi se bea de trei ori din acea apă. Jocul gândurilor şi al minţii a pervertit totul. Cu puterea gândului se poate face bine, cu puterea gândului se poate face rău. Incantaţii sau chiar gândurile, spuse chiar la nivel mental, în timpul stingerii cărbunilor, face ca acea energie, dependentă de cel care pregăteşte apa cu cărbuni stinşi, să ajungă cuibărită pe cel “<i>tratat</i>”. Dureri simple are omul de multe ori în viaţă... Cele trei înghiţituri le va lua chiar şi pe ideea “<i>e apă nu-mi poate face rău</i>”... Durerea se calmează dar, pe de altă parte în minte intră exact ceea ce vrea, acum trebuie să-i spunem, atacatorul. La fel de bine, în locul apei poate fi mâncarea. Câţi n-au păţit-o, simţindu-se rău, deşi din toate punctele de vedere mâncarea era fără probleme? Dar s-a întrebat cineva ce stare avea cel care a preparat mâncarea?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe locul acela, locul de casă, casa, focul a pus semnul ce trebuia să fie ştiut. Focul arde doar acolo unde trebuie să ardă, acolo unde nici apa, nici gerul, nu e de ajuns spre a spăla răul. Se ştie că focul vine acolo unde sunt păcate, iar atunci când se apropie de oameni, acolo răul este cuibărit. Focul poate fi trimis, dar atunci nu sunt puşi în pericol oamenii. Iar când pericolul se apropie de copii, când mor copii în foc, părinţii poartă toată vina răului. Iar aici semnele focului au fost mai mult decât evidente: un copil putea pieri în foc, un altul a fost pe deplin afectat, pierzând tot ceea ce avea... Efectele focului fac parte din ceea ce rezultă din faptele de magie, este parte din blestemul vrăjitoarelor... Iar dacă se ţine cont că focul a mai atins încă odată, se înţelege că “jocul cu focul sufletului” nu a luat sfârşit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar blestemul propriu-zis a început să intre în linie dreată odată cu naşterea următoarei generaţii pe care, o bunică “<i>grijulie</i>” o doreşte a continua. Firul însă s-a rupt. Şi s-a rupt şi prin lipsa uneia dintre condiţii. S-a mers la extrem, alungând tatăl copilului, de fapt doar o prelungire a agoniei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prelungire, da, căci urmează, şi voi enumera, fără să pun o ordine cronologică: decăderea psihică şi morală a mamei copilului, părăsirea mamei de către copil şi “<i>întoarcerea armelor</i>” împotiva celor care au uneltit împotriva sa, până la urmă, moartea tatălui mamei tot prin atac cerebral</span><span style="font-size: x-small;"><a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2139902444784945588#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></a></span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">, arderea şi pustiirea locului în care este casa familiei, risipirea tuturor urmaşilor. Momente grele va avea de îndurat acel copil, dar “<i>în Ceruri</i>” va primi răsplata de a se curăţi de blestemul pe care, generaţii la rând, familia, pe linie feminină, şi l-a atras. Atacul împotriva oricui duce la pieirea urâtă, în suferinţă şi “<i>bătaie de joc din partea vieţii</i>” a făptuitorului. Atacul împotriva membrilor propriei familii, are efectele distrugătoare duble: efectele atacului şi efectele bumerangului, ale blestemului căpătat ca răsplată a faptelor. Cazul este mai complex, şi datorită celui alungat, cel care “<i>a privit dincolo de aparenţe</i>” şi a identificat ceea ce nu se voia niciodată văzut. Dar “<i>acvila nu prinde muşte</i>”, ci doar ceea ce este suficient de mare pentru a demostra maiestuozitatea ei... În acea familie totul mergea spre absurd... Cineva trebuia să vină să rupă zăgazul...</span></div>
<br />
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText" style="text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<a href="http://www.blogger.com/blogger.g?blogID=2139902444784945588#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="mso-special-character: footnote;"><span class="MsoFootnoteReference"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt; line-height: 115%; mso-ansi-language: EN-US; mso-ascii-theme-font: minor-latin; mso-bidi-font-family: "Times New Roman"; mso-bidi-language: AR-SA; mso-bidi-theme-font: minor-bidi; mso-fareast-font-family: Calibri; mso-fareast-language: EN-US; mso-fareast-theme-font: minor-latin; mso-hansi-theme-font: minor-latin;">[1]</span></span></span></span></a>
<span lang="RO" style="mso-ansi-language: RO;"><span style="font-size: small;"><span face=""Trebuchet MS",sans-serif">Atacul cerebral este forma de moarte cea mai întâlnită în cazul bărbaţilor „atacaţi” PSI, de către soţii. Majoritatea acestor atacuri se fac cu menstruaţie (vezi această referire în Moliftele Sfântului Vasile cel Mare), dar nu numai în acest fel.</span></span>.</span></div>
</div>
</div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8ke3raoG6nzuH2fzmaXivAWI4HlJ8cMFyhh3dKRIrrP0m7tSNFL7XQ8U4iwsrIGVBFLn5AGzZQj24CYDGT4kNHJ8HaAiiI4H_yg-llNNXfAnazwQa1A_wwmcO1zAsQXNMu-mIMxBpF6E/s200/049.Blestemul+vrajitoarelor+%255B4%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi8ke3raoG6nzuH2fzmaXivAWI4HlJ8cMFyhh3dKRIrrP0m7tSNFL7XQ8U4iwsrIGVBFLn5AGzZQj24CYDGT4kNHJ8HaAiiI4H_yg-llNNXfAnazwQa1A_wwmcO1zAsQXNMu-mIMxBpF6E/s200/049.Blestemul+vrajitoarelor+%255B4%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 14pt;"><i>Răspunsuri prin întrebări</i></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Orice definire a termenului de vrăjitorie, chiar dacă porneşte doar de la definiţia lingvistică, simplă şi limitativă: “Totalitatea mijloacelor şi formulelor magice folosite pentru transformarea miraculoasă a lucrurilor, a fiinţelor, pentru lecuire etc”, „Practică ocultă de invocare a unor forţe supranaturale (malefice), cu scopul de a influenţa soarta cuiva; consecinţele utilizării acestor practici.”, se pot înţelege destule, se poate privi întregul orizont.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În scrierile şi spusele Părintele Ilie Cleopa se atrăgea, de multe ori atenţia, în mod deosebit asupra urmărilor păcatului vrăjitoriei, deoarece: "<i>Cei care fac vrăji şi aleargă la vrăjitori fac un mare păcăt împotriva Duhului Sfânt, căci lasă pe Dumnezeu şi cer ajutorul diavolilor. Se leapădă de slujitorii lui Hristos şi se duc la slujitorii satanei. Se leapădă de Adevăr şi primesc pe loc minciuna, căci toate cuvintele vrăjitorilor sunt minciună şi amăgire diavolească. Pentru un astfel de păcat vin asupra celor vinovaţi, care aleargă la vrăji, tot felul de răutăţi şi primejdii. Apoi cei vinovaţi de acest greu păcat sunt pedepsiţi de Dumnezeu cu boli grele şi fără leac, cu suferinţa în familiile lor, cu pagube şi neînţelegere, cu sărăcie şi moarte cumplită. Şi dacă nu se spovedesc şi nu-şi plâng păcatul acesta cu lacrimi toata viaţa, nu se pot mântui</i>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De la Sfântul Nicodim Aghioritul ne vine învăţătura care ne arată că vrăjitoria se împarte în mai multe părţi precum vrăjitoria propriu-zisă, prin care se înţelege invocarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori şi puteri ascunse, urmează descântecele blestemate, în care este din nou chemat ajutorul diavolilor în ambianţe sinistre, precum camere complet întunecate sau cripte de morminte. Odată chemate căpeteniile diavolilor, legiunile negre sunt trimise să facă rău pe toata faţa pământului…</span></div>
<br><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Faptul, făcutul, datul, adusul, pusul sau făcătura este probabil cea mai cumplită vrajă trimisă împotriva duşmanilor, deoarece, din aşa-zisa făcătură se moare în majoritatea cazurilor. Vraja de "<i>fapt</i>" este de mai multe feluri, unii autori convenind că este de 12 feluri, dar în descântece se "desface" şi pentru faptul de 99 de feluri. Faptul vine omului de la duşmanii săi care apelează în acest scop la un vrăjitor. Făcătura înseamnă a îmbolnăvi pe cineva punându-l în contact cu obiecte fermecate. În anul 1867, la Sibiu, a fost publicată o broşură, astăzi dispărută, care enumera instrumentarul folosit în vraja de fapt. Conform listei, "<i>faptul</i>" poate fi făcut cu: creieri de coţofană şi de broască, funie de spânzurat, creierul unei femei moarte, piele de şarpe, sânge şi intestine de arici, pui de rândunică, liliac, grăsime de vacă, ţărâna din copita calului, vine şi beregată de lup, pământ de pe morminte, praf de la balamaua uşii, păr de mort, excremente de pisică, praf din scurmătura de găină, cioc de cioară, broască vie cusută la gură, mătrăgună, picioare de iepure, o săgeată, fier de plug părăsit, cuţit găsit pe drum, bani blestemaţi şi, cel mai de puternic ingredient, o mână de om mort purtată permanent de vrăjitor asupra sa…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cei ce se îndeletnicesc cu vorba înspre Necurat nu caută mondenităţile, nici frivolitatea. Ceea ce fac ei ca muncă pe Pământ este aceea de a aduce cât mai multe suflete stăpânului lor întunecat…Ţăranul roman i-a evitat întotdeauna, dupa cum certifica marele folclorist Simion Florea Marian în lucrarea sa "Vrăji, Farmece şi Desfaceri", apărută în anul 1893: "Vrăjitorii şi vrăjitoarele sun priviţi în genere de popor ca nişte oameni fără de lege, lepădaţi de Dumnezeu, care au de-a face mai mult cu spiritele necurate, pentru că ei , în vrăjile ce le rostesc, în loc să se adreseze la Dumnezeu, fiinţa supremă şi atotputernică, ca Acesta să le vina în ajutor spre atingerea scopului ce-l urmăresc, îşi iau de cele mai multe ori refugiul la spiritele cele necurate… ca acestea să le de ajutorul trebuincios şi să le îndeplinească dorinţa."</span></div>
<br><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În pragul mileniului III, psihologia şi medicina neconvenţională s-au văzut puse în faţa unei situaţii de neconceput pentru nişte ştiinţe aşa zis "serioase", aceea de a descoperi cu groază şi a accepta că la originea multor boli stau fie păcatele oamenilor, fie influenţa duhurilor necurate. Mai mult decât atât, ştiinţa se declară incapabilă să explice în limbaj ştiintifico-materialist, cazurile evidente în care o serie de boli şi afectiuni sunt cauzate de acţiunea răuvoitoare a oamenilor care stăpânesc mijloacele magice. Scopul imediat al vrăjilor este unul eminamente malefic, deoarece constă în a constrânge pe cineva, împotriva dorinţei sale, să facă, să asculte şi să execute tot ce se doreşte de la dânsul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spre deosebire de abordarea strict ştiinţifică a realităţii înconjurătoare, unde evenimentele sunt legate pe principii logice şi cuantificabile, în concepţiile magico-mitice secretul percepţiei este reprezentat de analogia, asemănarea dintre esenţă şi aparenţă, dintre formă şi substanţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aşa ajunge simbolul, în sine, să i se atribuie aceleaşi însuşiri şi statut ca al obiectului pe care îl simbolizează. Şi aşa rezultă puterea pe care o are în magie, cuvântul, logosului împuternicit de ritual (descântec, blestem, incantaţie).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Astea fiind mijloacele, motive, pentru cei care n-au puterea de a face cu putinţă omenescul dat prin ceea ce sunt ei înşişi, se vor tot găsi. Ei, cei la faţă blânzi şi mereu rugători de ajutor şi milostivire, sunt mai răi decât lupul cu oile, când faţa îşi întorc, schimbându-şi-o.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am tot spus eu, au tot spus şi spus alţii... nimic nu e nou sub soare... Unii ţin la cei din neam până la sacrificiu, alţii, din acelaşi neam, şi întregul neam caută să-l supună, prin orice mijloace, fiind în mare nevolnicie de a folosi firescul cuvânt, priceperea şi îndemânarea. E mult prea mare orgoliul lor, mândria lor, de a-i avea pe toţi ascultători. Pe cei cunoscuţi, pe cei apropiaţi, prin vorbă mieroasă îi face să nu fie căutători spre ei, ca, în vreun fel făcători de rău, îşi ascund bine intenţia, dar, pe la spate, împlântă cuţitul...Am tot spus eu, au tot spus şi spus alţii... nimic nu e nou sub soare... Unii ţin la cei din neam până la sacrificiu, alţii, din acelaşi neam, şi întregul neam caută să-l supună, prin orice mijloace, fiind în mare nevolnicie de a folosi firescul cuvânt, priceperea şi îndemânarea. E mult prea mare orgoliul lor, mândria lor, de a-i avea pe toţi ascultători. Pe cei cunoscuţi, pe cei apropiaţi, prin vorbă mieroasă îi face să nu fie căutători spre ei, ca, în vreun fel făcători de rău, îşi ascund bine intenţia, dar, pe la spate, împlântă cuţitul...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cazuri şi necazuri... necazuri în viaţa socială, în cea familială, în cea personală, în cea intim-personală. Un lanţ fără sfârşit, într-un cerc al morţii îi prinde pe toţi cei din apropiere: părinţi, fraţi, partener de viaţă, copii, rude de dincolo de cei din casă, cunoscuţi. Toate ies pe dos, toate au urcuşuri grele ori murdare, toate au căderi fără motiv aparent. Starea de rău, boala, comportamente absurde, nebuneşti, imorale, câştiguri şi pierderi în timp scurt, pe tot felul de căi, neînţelegerea, suicidul, mândria, ruşinea, frica... toate se lasă văzute la toţi... Dintre toţi unii însă mimează...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Caz, desluşit într-un aproape tot, dar asemenea vulcanului care după ce a aruncat şuvoaiele de lavă, nu se lasă uşor în adormire şi mai aruncă câte un jet de lavă, cenuşă încinsă şi nori, mulţi nori groşi de fum, care, fără a fi asemenea şuvoaielor, pot încă sădi teama, ba chiar aduce moartea celor mai slabi ori fricoşi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Într-un demult, de care n-aveau cei dimprejur ştire, când încă mai sălăşluia copilăria în adolescenţa de pe pragul maturităţii, mofturi dar mai ales o mândrie bazată pe închipuite calităţi şi potenţe, fără putinţa de a se împlini asemenea dorinţelor de prin mofturi, s-a ales o altă cale. S-a ales, la început, calea care să facă privirea mai plăcută, înţelegerea a ceea ce se vroia înţeles chiar fiind ceva de neînţeles, necondiţionatul ajutor în ceea ce nu era nevoie să aibă ajutor, a orice altceva era înspre folos dorinţelor fără limită. S-a ales calea împotriva, încă, propriei familii, a neamului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">...</span></div>
Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-66033610620616572932012-11-10T21:46:00.004+02:002022-09-20T14:51:16.733+03:00Azi totul se cumpără...<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9JWNeeFhr3eI2eQidzVRuvEo6mkhG2h0FSlxe37NmEYvScAqsCQCxHEs3tAUueOOjSGeUKQC0iAUgo0GVh3q4v8zY9Y4UmE2VbBzDAG5-rnvIWaubV55Eg54J4QmbGyGXUREWPGsrnlE/s200/046.Azi+totul+se+cumpara.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj9JWNeeFhr3eI2eQidzVRuvEo6mkhG2h0FSlxe37NmEYvScAqsCQCxHEs3tAUueOOjSGeUKQC0iAUgo0GVh3q4v8zY9Y4UmE2VbBzDAG5-rnvIWaubV55Eg54J4QmbGyGXUREWPGsrnlE/s200/046.Azi+totul+se+cumpara.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: .0001pt; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Sub ochii noştri se dezvoltă clar, cert, fără dubii o filozofie şi o concepţie nouă. E nouă prin faptul că totul se reduce, fără remuşcări, la un simplu calcul matematic: investiţie şi profit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Este o lege foarte bună când este vorba de comerţ, nimeni nu o poate contesta, doar limitele i se pot pune în discuţie. Când am realizat că această nouă concepţie domină, fiind cea mai întâlnită la parcă toată lumea, am rostit, atât de tare de cred că s-a auzit în Ceruri: ”<i>Am trăit să o văd şi pe asta! Asta mai lipsea!</i>”...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">E o lege bună pentru comerţ dar viaţa în sine ar trebui plasată în această sferă ambiguă? Dar cum vremurile sunt tulburi şi lumea se schimbă pe zi ce trece, omul nu mai face distincţii, confundând de multe ori căminul propriu, casa proprie, cu locul de munca, s-a ajuns ca acestă nouă lege să fie prezentă pretutindeni. “<i>Nimic nu se primeşte, nimic nu se dă, ci totul se cumpără</i>”, răsună de cele mai multe ori în capul oricărui om… “<i>totul e pe bani</i>”! Chiar dacă e bine ştiut că banul este cel făcut de om şi nici un om nu este făcut de ban, totul la asta se rezumă. Omul, în loc să ia măsuri în revenirea pe calea normalităţii, a adoptat întru totul această concepţie, cu rol de lege, tot mai mult, şi mai mult, în viaţa sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Dacă până la invenţia banului comerţul se făcea sub amprenta trocului, schimb pe schimb, odată cu invenţia banului, omul a fost prins în capcana întinsă de pofta de bani, de mai mulţi bani. Câţi în ziua de astăzi sunt auziţi spunând că-şi au viaţa în făgaşul normal, că au tot ce le este necesar vieţii, că nu duc lipsă de nimic, că sunt multumiţi de ceea ce au făcut, de ceea ce sunt şi de ceea ce fac? Să recunoaştem, sunt mult prea puţini pentru a fi găsiţi. Toată lumea se plânge că banii sunt puţini şi că viaţa e grea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Niciodata viata nu a fost aşa cum omul a visat-o. Niciodată nu a fost, nu va fi, căci dacă ar fi atunci nu ar mai avea cu-loare şi omul nu ar mai şti cu adevărat să se bucure pentru micile bucurii ale vieţii. Ar fi prea mare monotonia zilnică. Odată cu invenţia sa, banul a adus omului un nou viciu, o nouă dependenţă. Dar fenomenul acesta se pare că este din ce în ce mai predominant şi a atins cote inimaginabile. Mai nou şi în dragoste a prins rădăcini şi a pervertit-o în aşa fel încât cea autentică, cea în care cealaltă persoană e cea importantă, a-proape că s-a pierdut. E greu să se mai găsească persoane care să iubească dezinteresat şi care cred în puterea dragostei, putere care poate schimba o persoană. E greu să se mai găsească acele persoane dispuse să se sacrifice pentru binele celuilalt. E greu să se mai găsească persoane care să investească fără a avea gândul la garanţia profitului. E greu să se găsească persoane care să Iubească. Şi, cu tristeţe, cu durere, a venit vremea să spunem că şi iubirea se cumpără – văzând ce se petrece în jur. Şi dragostea are un preţ. Cu toa-te că mie îmi vine foarte greu să spun asta, căci o sămânţă de îndoiala totuşi mai am în mine, dar se pare că asta e realitatea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Cu mai mult de zece ani în urmă, o bună prietenă din altă ţară ne spunea o povestioară. Mi-am amintit-o şi de la ea a pornit ideea să şi scriu despre această realitate actuală a lumii... “<i>Într-o zi cineva se duce la un magazine de flori, voind să îşi aibă în casă o anumită floare. Intrând în magazin, a fost întâmpinat cu mare căldura de angajaţi care i-au prezentat felurite soiuri rare pe care ei le aveau la vânzare. Nici una nu era cea pe care o căuta. Dar, pe unul din rafurile magazinului, vede un vas plin cu pământ. De curiozitate întreabă personalul magazinului ce e în acel vas. Primeste un răspuns ciudat: Acest vas este plin cu pământ gol deoarece în el, cel care îl cumpără, sădeşte sămânţa iubiri care, în funcţie de câtă atenţie şi grijă primeşte, încolţeşte, înfloreşte şi face seminţe. Se întristează la acest răspuns, fiindcă el căuta dragostea deja înflorită, frumos aranjată şi pregătită. El dorea să găsescă dragostea pe care să o cumpere cu bani.</i>” Tâlcul este simplu: Noi suntem pământul în care sădim dragostea. În funcţie de ce oferim, floarea care va creşte, va înflori, va fi mare sau nicidecum.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Omul de multe ori aşteaptă să primească dragoste fără ca să facă sacrifici şi să îndure aşteptarea. Banii nu pot cumpăra sentimente, mulţumire sufletească– e o lege . Banii pot cumpăra doar admiraţie şi dorinţa de a nu duce grija zilei de mâine, banii pot cumpăra şi constrânge, dar nu pot aduce fericirea adevărată. Azi iată că dragostea se cumpără şi se vinde. Însă acea dragoste este una sterilă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">E adevărat că banii din totdeauna au fost un criteriu de alegere şi de departajare, dar nu se poate cumpăra cu bani mulţumirea sufletească. Lucrurile cu adevărat meritorii sufleteşte se dobândesc altfel. Creşterea reprezintă timpul iar omul reprezintă obiectul de şlefuire. Cum poate un om să îşi arate sinceritatea şi adevărata sa faţă dacă nu în momentele grele, când toată lumea pleacă. E greu de evaluat aceste momente dar nu imposibil. Mereu este loc de mai rău dar aceste moment sunt cele care şlefuiesc cel mai bine caracterul omenesc şi implicit inima sa, făcând-o sinceră şi senină. Un lucru nobil, foarte rar, este acela de a fi lângă un om atunci când îi este foarte greu şi este criticat, este lovit de toţi. Nimeni nu este obligat să o facă, poate găsi vinovăţie tocmai celui lovit, dar dacă o face devine un om nobil. Dragostea, căci despre asta vorbesc aici, este atât de mult distanţată de adevărata ei identitate, încât mai spun o dată, accetuând, este rară dragostea autentică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Cine se lasă atras de dragostea pe bani, acela îşi aprinde singur focul remuşcărillor eterne. Aşa cum banii se devaloriează, tot aşa dragostea îşi arată adevăratul preţ. De cele mai multe ori omul rămâne dezamăgit de dragostea sinceră ce este pregătit să o dea cuiva, deoarece acel cineva refuză să o pri-mească şi să o sădească alături de căldura dragostei sale. Această dezamăgire nu trebuie decât să-l facă şi mai puternic, şi mai pregătit să ofere atenţie celorlalţi. Acea dragoste cumpărată, de fapt nu se cheamă dragoste, ci viciu, dorinţa de a avea un nume, de a poseda ceva, de a avea putere şi de a fi privit în alt mod decât a fost până în momentul achiziţiei. Se prea poate, ca nefiind atent la ceea ce îşi doreşte, omul să vrea ceva ce este, de fapt altceva. Ceva ce poate printr-o comparaţie se înţelege mai bine: dragostea e ca un umeraş. Pe el încap doar două lucruri diferite: sacoul şi pantalonii, lucruri ce se completează una pe cealaltă şi care una fără cealaltă nu au valoare autentică, una fără cealaltă reprezintă jumătate de măsură, o pervertire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Dragostea se poate până la urmă cumpăra cu bani? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Voi ce dragoste sunteţi dispuşi să daţi şi să primiţi?</span></div>
Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-49100904196888419652012-08-26T08:30:00.012+03:002022-09-20T20:28:50.312+03:00Lumea dinspre azi spre mâine<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhquvl28c0nl6HT8o4x3a3Z8zV8QdMqz07KB5XpbrWb40keY82aMAKfr1N0UAWOo97_ZtsfKfzMxd4xodDqMhhYf2vTQDtIRhk9XiE6LK6VBa-x1uCjmgVJ3N_zcvY9Spy3KtNmvA6GV8Q/s200/038.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B1%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhquvl28c0nl6HT8o4x3a3Z8zV8QdMqz07KB5XpbrWb40keY82aMAKfr1N0UAWOo97_ZtsfKfzMxd4xodDqMhhYf2vTQDtIRhk9XiE6LK6VBa-x1uCjmgVJ3N_zcvY9Spy3KtNmvA6GV8Q/s200/038.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B1%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Dacă cineva m-ar întreba, cu privire la viitor, cum sunt, aş spune că sunt în aceeaşi măsură optimist pe cât sunt de pesimist. Optimismul meu se bazează pe certitudinea că această civilizaţie se va sfârşi în curând, iar pesimismul pe faptul că această civilizaţie, în cădere, va face tot posibilul pentru a ne antrena în propria-i prăbuşire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">William Sheakespeare spunea cândva: “<i>Ce epocă îngrozitoare este aceea în care idioţii îi conduc pe orbi!</i>”. Trăim acum ca orbii, fără conştiinţă acceptăm să fim servili. Servitutea modernă este o servitute voluntară, consimţită de mulţimea de sclavi, ce-şi mai şi arogă titul de oameni liberi, care efectiv se târăsc pe suprafaţa pământului. O mulţime care, în mod absolut identic, îşi cumpără mărfurile care îi aservesc şi mai mult. Pentru aceste cumpărături aleargă toţi către o muncă tot mai alienantă, ce le este oferită printr-un consimţământ generos, dacă se dovedesc a fi suficient de cuminţi. Dar dreptul de a-şi alege stâpânii pe care îi vor servi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Pentru ca această tragedie, amestecată cu doza mortală de absurditate, să poată fi pusă în practică, a trebuit mai întâi să se extirpe acestei clase, clasa celor care muncesc pentru a cumpăra, orice urmă a conştiinţei legată de exploatarea şi, deopotrivă, alienarea ei. Aceasta este strania modernitate, absurdul modernism, al epocii noastre.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Istoria mai aduce aminte de alte forme de sclavie, de aservire. Dar spre deosebire de sclavii Antichităţii, de iobagii Evului mediu ori de muncitorii din timpul primelor Revoluţii industriale, azi există clasa total aservită, dar care nu ştie acest lucru, sau, mai trist, nici nu vrea să ştie de această. În acest fel ei nu cunosc revolta, reacţia legitimă a celui exploatat, acceptând fără să crâcnească viaţa jalnică ce le-a fost, încet, sigur şi ocult, construită. Resemnarea, renunţarea la orice reacţie, încăpăţânarea de a rezista – dacă acceptăm sensul negativ al ideii – în această condiţie, sunt sursele nefericirii lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Aşa s-ar putea defini visul nefericit al sclavilor moderni ce nu mai aspiră, în final, decât la a se lăsa prinşi în această horă ameninţătoare, dar macabră, a sistemului, perfectibil mereu, de alienare. Opresiunea se modernizează pe zi ce trece, întinzându-şi, ca o caracatiţă, formele de mistificare care să permită mascarea formei de sclavie şi a condiţiei de sclav.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Încerc şi eu, ca şi alţii, să arăt faptele şi lucrurile aşa cum sunt ele reale în această realitate năucitoare, altfel decât sunt prezentate, tot timpul, de către cei ce au ajuns să deţină puterea politică, mânaţi de la spate de cei care deţin adevărata putere. Chiar dacă mă înscriu în cei ce declanşează cea mai subversivă, autentică, formă de luptă şi nesupunere, prefer să nu fiu unul dintre cei mulţi ce tac şi se supun. Şi cu asta îmi mai asum şi riscul, cu tot anonimatul şi neînsemnătatea mea, ca cineva să vrea să mă reducă la tăcere. Doar adevărul spus şi mărturisit este cu adevărat revoluţionar.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Guy Debord în <b>La societe du Spectacle</b> spunea că „<i>urbanismul este acea formă de luare în posesie, a mediului natural şi uman de către capitalismul care, dezvoltîndu-se logic în dominaţie absolută, poate şi are dreptul să refacă în totalitate spaţiul, amenajându-l ca pe propriul decor</i>”
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=82451654678195299&from=pencil#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
. Azi, pe măsură sclavii ce-şi construiesc propria lume, prin efortul muncii, deja alienate, decorul noii lumi devine închisoare în care aceştia, şi urmaşii lor, vor trebui să-şi trăiască aşa-zisa viaţă, de fapt sclavia. Această lume este o lume sordidă, nu are gust, nu are miros, dar poartă în ea toată mizeria modului de producţie dominant. Decorul e mereu în schimbare, în construcţie, însăşi construcţia fiind fără de sfârşit, totul fiind instabil. Reflecţia permanentă a acestui decor, al acestui spaţiu ce înconjoară umanitatea îşi găseşte justificarea într-o amnezie generalizată şi în insecuritatea pe care trebuie să o simtă cei ce trăiesc în ea. Trebuie mereu refăcut totul în aşa fel încât reflecte perfect imaginea sistemului. Şi astfel lumea devine din ce în ce mai zgomotoasă, mai murdară, fără linişte, precum o uzină.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Această uzină este dezvoltată pe mai multe proprietăţi spaţiale, locative, care totdeauna sunt fărămiţate. Fiecare fărâmă a acestui spaţiu aparţine cuiva, statului sau unei persoane private. Apartenenţa exclusivă a pământului este materializată prin omniprezenţa zidurilor, gardurilor, porţilor, barierelor, frontierelor sau însemnelor de demarcaţie. Acestea sunt urmele unui jaf social realizat prin această separaţie care invadează totul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Însă, în paralel, apar unificări de spaţii conforme interesului culturii de piaţă, interes ce reprezintă marele obiectiv al acestei tot mai triste epoci. Căci ceea ce este necesar marii construcţii este tocmai existenţa unor mari autostrăzi, optimizate la extrem, care să faciliteze transportul mărfurilor. Pentru construcţia acestora, cu scop clar şi precis, orice obstacol, uman sau natural, trebuie înlăturat, eliminat, distrus...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Habitatul în care se înghesuie această populaţie devenită masă servilă este imaginea vieţii fiecărui individ: aceasta seamănă cu o cuşcă, cu o cavernă, cu o închisoare. Spre deosebire însă de sclavii vechilor epoci, noii sclavi trebuie să-şi plătească cuşca pe care o locuiesc, în conformitate cu principiile epocii moderne. Mai trebuie să se audă cumva întrebarea dacă omul a devenit anormal, sau lumea în care trăieşte?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Când eram prin liceu m-am apucat, împins de dorinţa de a afla cum şi de ce <b>Capitalul</b> lui Marx era cartea de căpătâi a societăţii socialiste. Existau mari diferenţe între ceea ce trăiam şi ceea ce era scris acolo. Mi s-a părut că era doar o carte agăţată de coada acelui sistem. Acum însă realitatea este alta, căci acum trăim în epoca mărfurilor şi, spunea Marx că „<i>o marfă poate părea, la primă vedere, un lucru trivial ce se înţelege de la sine. Analiza noastră a arătat că, din contră, este un lucru foarte complex, plin de subtilităţi metafizice şi de justificări tehnologice.</i>”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Privind prin orice locuinţă, chiar strâmtă şi lugubră, se găsesc înghesuite mărfuri care ar trebui, în conformitate cu mesajele publicitare omniprezente, să aducă locatarului împlinirea şi fericirea. Însă cu cât această acumulare, de mărfuri noi, devine mai mare, cu atât posibilitatea ca într-o zi acesta să atingă aceste obiective se îndepărtează de el. Căci la ce „<i>foloseste unui om să aibă de toate, dacă îşi pierde sufletul?</i>”
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=82451654678195299&from=pencil#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</span>
</a>
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Marfa, fiind în esenţă ideologică, deposedează de munca sa pe cel care a produs-o şi deposedează de viaţa sa pe cel care o foloseşte, pe cel care o consumă. Acum trăim în epoca în care nu cererea este cea care condiţionează oferta, ci oferta induce şi determină cererea. Aşa că, sistematic, periodic, alte nevoi sunt create pentru ca, rapid, acestea să fie considerate nevoi vitale, strict vitale, pentru majoritatea populaţiei. Aşa a fost la început radioul (susţinut de ideea de informare rapidă), apoi automobilul (deplasarea rapidă şi comodă), televizorul, calculatorul, iar acum cea mai mare găselniţă: telefonul mobil!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Individul din societatea de indivizi, de sclavi, are încă trăsăturile fiziologice ale omului din care provine. Starea de decrepitudine în care a ajuns este ilustrata cel mai bine de momentele în care acesta se hrăneşte. Cum timpul de care dispune pentru a-şi prepara şi îngurgita hrana este mereu tot mai limitat el a fost redus la consumul de gen “quick” sau “hai-repede-repede” al unor produse agro-chimice. Prin super-market-uri mereu rătăceşte în căutarea unor produse – a hranei – de o calitate tot mai îndoielnică pe care industria societăţii falsei abundenţe consimte să i-o ofere, bineînţeles contra-cost. Şi chiar dacă pare a avea posibilitatea de a alege, această posibilitate este doar o iluzie; abundenţa produselor alimentare nu ascunde decât gradul de degradare şi falsificare al acestora, pentru că, de fapt, este vorba doar de produse modificate genetic, un melanj de coloranţi şi conservanţi sintetici, pesticide şi hormoni şi multe alte invenţii ale modernităţii. Totul este dus către plăcerea imediată, aceasta fiind regula modului de alimentaţie dominant, regulă ce este extinsă în toate formele de consum. Consecinţele sunt la îndemână pentru a ilustra această manieră de a se alimenta ale omului modern: obezitate, boli fără motiv, stări convulsive etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">În faţa sărăciei unui mare procent din populaţie, omul occidental cu precădere, se bucură de poziţia sa şi de consumul său, ce prezintă aspecte frenetice. Cu toate acestea, mizeria este omni-prezentă peste tot unde domneşte societatea totalitară de piaţă. Faţa aceasta a medaliei –falsa abundenţă – are şi un revers reprezentat prin lispuri. Este normal, s-ar putea spune, căci într-o sistem care defineşte inegalitatea drept un criteriu de progres, chiar şi în condiţiile în care producţia agro-chimică este suficientă pentru a alimenta şi a hrăni toată populaţia de pe Pământ, foamea nu trebuie să dispară. Aceasta este păstrată pentru că trebuie folosită ca sperietoare, ca exemplu pentru cazul în care se vrea scuturarea sclaviei, schimbarea sistemului. Sau, se mai întâmplă să fie servit şi un alt exemplu în care ceea ce este hrană pentru o societate, este otravă pentru cealaltă.</span></div>
<br>
<br>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=82451654678195299&from=pencil#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 9.0pt;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; text-align: justify; font-size: 10.0pt;">L’urbanisme est cette prise de possession de l’environnement naturel et humain par le capitalisme qui, se developpant logiquement en domination absolue, peut et droit maintenant refaire la totalite de l’espace comme son propre decor.</span>
<br />
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=82451654678195299&from=pencil#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Calibri","sans-serif"; font-size: 9.0pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</span>
</span>
</a>Marcu 8:36</div></div>
<br />
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh68aIXOLGxrAkgfQaKwYRArfSanGkhnRIRd6qMuid45LsWZQPX1G0MxX0PyWNwV8WbrOgms3NMjRnzofwGsxL2gY-zSMfWLlvz-IhBkKfs0xAOlyPqP1Tyhb5j4Z-u3Tr_xk3gNkHuY38/s200/039.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B2%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="160" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh68aIXOLGxrAkgfQaKwYRArfSanGkhnRIRd6qMuid45LsWZQPX1G0MxX0PyWNwV8WbrOgms3NMjRnzofwGsxL2gY-zSMfWLlvz-IhBkKfs0xAOlyPqP1Tyhb5j4Z-u3Tr_xk3gNkHuY38/s200/039.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B2%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">De mai mult timp oamenii au fost convinşi că ei trebuie să domine creaţia şi că toate celelalte, animale sau plante, au fost create pentru a-i furniza hrana, haine, chiar dacă pentru acestea ar fi martirizate sau exterminate. Cînd acestea nu au mai fost suficiente pentru iluzia falsei abundenţe alimentare, atunci generealizare acesteia s-a făcut prin combinatele concentraţionale şi exterminarea masivă, barbară, a speciilor care servesc drept hrană, dirijată, pentru sclavi. În aceste combinate se găseşte chiar esenţa modului de producţie dominant, a faptului că viaţa şi umanitatea nu rezistă, ca valori, în faţa dorinţei de profit a câtorva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Un alt aspect al jafului social este dat de exploatarea resurselor planetei, producţia supra-abundentă de energie şi de mărfuri, de gunoaie şi alte deşeuri ale consumului ostentativ, fapte care afectează grav şansele de supravieţuire ale Pământului cu toate speciile ce îl mai populează. Cu toate această problemă ştiută, pentru a fi lăsată total liberă desfăşurarea capitalismului sălbatic, creşterea nu se poate să fie vreodată oprită. Este necesar să se producă, să se producă şi chiar să se reproducă. Apoi, pentru imagine, aceeaşi mari poluatori se prezintă drept potenţiali mari salvatori ai planetei. Imbecili ai show-business-ului, cu mari subvenţii de la firmele multinaţionale, încearcă să convingă de faptul că o mică schimbare a obiceiurilor de viaţă ale individului va fi suficientă pentru salvarea de la dezastru a planetei. Dar, în timp ce culpabilizarea consumatorului este în toi, ei continuă să polueze fără încetare mediul înconjurător dar, şi mai grav, spiritul. Iar aceste infime şi infirme teze pseudo-ecologiste sunt reluate, în cor, de mulţi politicieni veroşi, ca orice slogan publicitar, însă totdeauna se feresc de a propune o schimbare radicală a sistemelor de producţie. Mai întotdeauna ideea este de a se schimba câte ceva, detalii doar, pentru ca totul să rămână neschimbat, la fel ca mai înainte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Pentru a se intra însă în acea horă a consumului frenetic, individul are nevoie de bani, iar pentru a avea bani trebuie să se muncească. Tocmai aici se ajunge la punctul culminant, căci acum intervine propria sclavizare, propria vindere. Sistemul acesta dominant a făcut din muncă principala sa valoare pentru ca indivizii, respectând această valoare înnobilantă, să muncească tot mereu mai mult pentru a-şi plăti, pe credite, necesităţile vieţii acestea mizerabile. Ei se epuizează muncind, pierd cea mai mare parte a forţei lor vitale şi se mai şi supun celor mai rele umilinţe, risipindu-şi întreaga viaţă într-o activitate obositoare şi plicticoasă, pentru profitul altor câţiva. În această direcţie, a muncii, a fost inventat şomajul, modern şi el, cu scopul de a înfricoşa sau pentru a-l face pe individ să mulţumească fără încetare puterii pentru că a fost generoasă cu el.</span></div> <div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Ce ar fi omul fără această tortură care este munca în forma ei modernă, fără activităţile alienante care sunt prezentate ca o eliberare? Sub presiunea permanentă a cronometrului, a ceasului, fiecare gest al muncitorului sclavizat este calculat în scopul creşterii productivităţii. Teoretizarea muncii prin organizarea ştiinţifică a muncii constituie esenţa însăşi a deposedării celor ce muncesc de o parte din bucuria, din fructul muncii lor, iar pe de altă parte de timpul ce îl petrec cu producerea în mod automatic a mărfurilor dar şi a serviciilor. Rolul angajaţilor se confundă cu al maşinilor din fabrici, cu cel al calculatoarelor din birouri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Sub lozinca “<i>timpul nu se mai întoarce</i>”, fiecărui angajat îi este atribuită o sarcină repetitivă, intelectuală sau fizică. Asta este traducerea specializării individului în domeniul său de producţie, specializare care acum se regăseşte la nivelul planetei, în cadrul “<i>diviziunii internaţionale a muncii</i>”. Şi, prin această diviziune, se concepe în Occident, se produce în Orient (Asia) şi se moare în Africa.</span></div> <div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Omul, în ansamblul propriei personalităţi, se autocondiţionează comportamentului productiv prin organizarea muncii, dar şi în afara locului de muncă el rămâne cu acelaşi comportament, adică are acelaşi cap, aceeaşi piele. Sclavul modern ar fi putut să se mulţumească a fi servil doar la locul de muncă dar, pe măsură ce sistemul de producţie colonizează toate sectoarele vieţii, individul dominat îşi pierde timpul liber în distracţii, evenimente şi vacanţe organizate, de multe ori subvenţionate de către clasa dominantă. Mai mult decât atât, nici un moment al cotidianului său nu scapă dominării sistemului; fiecare clipă a vieţii sale este invadată, pentru a fi un sclav cu tot timpul plin de ceea ce se vrea, nu de ceea ce vrea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">De la Plutarh se ştie şi se spune că medicina te face să mori lent. Degradarea generalizată a mediului, a aerului respirat, a apei băute, a hranei consumate, a stress-ului condiţiilor de muncă şi întregul ansamblu al vieţii sociale sunt la originea noilor boli ale individului modern, ale sclavului. Este însă bolnav de condiţia sa servilă şi nici o ştiinţă medicală nu va putea vreodată remedia acest rău manifestat prin boli. Doar eliberarea, şi nu una parţială, ci completă, de condiţia în care se găseşte prins îi va putea permite să se elibereze de suferinţe. Medicina modernistă nu cunoaşte decât un singur remediu în faţa durerilor de care suferă individul, iar aceasta este mutilarea, prin intervenţii chirurgicale, antibiotice sau chimioterapii. Se atacă, se tratează doar efectele, doar consecinţele răului, fără a se căuta vreodată cauza. Pentru înlăturarea cauzelor nu există motiv şi acest lucru este de înţeles din motiv ce este explicat: O cercetare a cauzelor ar duce inevitabil la o condamnare fără drept de apel a organizării sociale în ansamblul ei. Tot aşa cum a transformat toate detaliile lumii în marfă, sistemul actual, dominant, a făcut din corpul uman tot o marfă, un obiect de studiu, un obiect experimental, pentru noii ucenicii vrăjitori ai medicinei de piaţă şi biologiei moleculare, ajungându-se, în momentul de faţă la momentul în care stăpânii actuali ai lumii sunt pregătiţi pentru brevetarea vieţii umane, nu doar a viului. Descifrarea compltă a ADN-ului genomului uman a fost punctul de plecare pentru noua strategie pusă în practică de puterea din umbră. Această descifrare nu are drept scop decât amplificarea considerabilă a formelor de control şi dominare. Acum chiar şi corpul uman a scăpat de sub controlul omului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">O idee veche e acum la modă “Prin supunere se dezvoltă reflexele de servitute”. Individului modern îi scapă ceea ce este cel mai bun din viaţă, dar el continuă ceea ce a deprins; supunerea a devenit cea de-a doua natură. El se supune fără a şti de ce o face, doar pentru faptul că trebuie să se supună. Supunere, Producţie, Cosum, acesta este tripticul ce domină viaţa. În funcţie de vârstă el se supune părinţilor, profesorilor, preoţilor, şefilor, patronilor, comercianţilor, politicienilor. Nesupunerea îl înspăimântă căci nesupunerea înseamnă risc, aventură, schimbare, renunţare. Aşa cum un copil intră în panică atunci când se pierde de părinţi, tot aşa individul modern, sclavizat, se simte pierdut fără puterea ce l-a (re)creat. Pentru a nu se simţi astfel, continuă să se supună. Frica este cea care face din omul liber un sclav şi tot ea îl menţine în această condiţie. Înclinarea în faţa stăpânilor lumii, acceptarea acestei vieţi plină de umilinţe şi de mizerie, este doar efectul fricii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt;">Şi totuşi indivizii sclavizaţi dispun de o forţă numerică în faţa acestei minorităţi care conduce, care guvernează. Însă forţa acestora nu vine de la armata sau poliţia care-i serveşte, ci de la consimţământul individului, al fiecăruia dintre noi. Laşitatea de a înfrunta legitim forţele de ordine ale oprimatorilor este justificată prin discursuri pline de umanism moralizator. Refuzul violenţei revoluţionare este bine ancorat în spiritele celor ce se opun sistemului în numele unor valori pe care tocmai acest sistem l-a inoculat. Însă puterea nu ezită niciodată în a utiliza violenţa atunci când se pune problema de aşi apăra şi conserva supremaţia. Oricum, nimic nu este nou sub soare, căci, sub un guvern care arestează şi închide pe nedrept, locul omului cinsit este, de asemenea, tot la închisoare!</span></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXMK60ZQRbDURFRMDQ3xiVtdi-uqT_mp4SNjuQLYj3-cVG9r5PDYbsRJukBf6hyphenhyphenjT9C2k4NxgG3U_1NSZMbgQL_jLfKTUumOvvm-FOGkSe5HDOe73OkYHRQthFjn5NMF_KbetidSTD0sM/s200/040.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B3%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiXMK60ZQRbDURFRMDQ3xiVtdi-uqT_mp4SNjuQLYj3-cVG9r5PDYbsRJukBf6hyphenhyphenjT9C2k4NxgG3U_1NSZMbgQL_jLfKTUumOvvm-FOGkSe5HDOe73OkYHRQthFjn5NMF_KbetidSTD0sM/s200/040.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B3%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există totuşi indivizi care scapă controlului conştiinţelor, dar aceştia sunt sub supraveghere. Orice formă de răzvrătire sau rezistenţă este definită automat ca activitate deviantă, antistatală sau teroristă. Libertatea nu există decât ca principiu sau pentru cei care apără interesele societăţii de piaţă. Opoziţia reală contra regimului dominant este complet clandestină şi, de cele mai multe ori, individuală. In lupta cu această opoziţie, represiunea este regula de bază a dominanţilor, iar tăcerea majorităţii sclavilor împotriva acestor opozanţi este rezultatul campaniilor politice şi de media care neagă existenţa conflictelor din societatea reală, le dă altă motivaţie, ori direcţie, când acestea nu pot fi ascunse.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nietzche spunea atât de bine cândva: “<i>Ceea ce făceam odinioară din dragoste pentru Dumnezeu, facem acum din iubire pentru bani, adică din iubire pentru ceea ce ne dă sentimentul celei mai înalte puteri şi a unei conştiinţe curate.</i>” Tot aşa ca oprimaţii din istorie, sclavul modern are nevoie de mistică şi de un Zeu al său pentru a anestezia răul care-l invadează şi suferinţa ce-l striveşte. Dar, acest Zeu căruia şi-a vândut sufletul nu mai este nimic, este doar neant. Este o bucată de hârtie, un număr care are sens numai pentru că lumea a decis să-i dea unul. Pentru acest nou Zeu el studiază, munceşte, se luptă, se vinde... Pentru acest nou Zeu el abandonează orice alte valori şi este gata să facă orice! El crede că având mulţi bani se va elibera de toatre constrângerile ce le resimte, ce îi închid drumuri. Este gândirea în care se crede că posesia merge mână în mână cu libertatea. Eliberarea vine dintr-o asceză, din stăpânirea de sine, din dorinţa şi voinţa de a acţiona. Insa pentru toate acestea este nevoie de hotărârea de a nu mai servi, de a nu mai fi supus. Trebuie să se lupte cu obişnuinţa pe care, se pare, nici nu îndrăzneşte să o discute.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sclavul modern este convins că nu există o alternativă la această organizare a lumii. El se resemnează şi duce o astfel de viaţă pentru că nu crede că poate exista o alta pentru el. Forţa prezentei puteri, dominante, în aceasta constă: în întreţinerea iluziei că acest sistem, ce a colonizat întreaga planetă, este sistemul în care se sfârşeşte istoria. Clasa conducătoare dominantă a făcut să se creadă că, pentru individ, a se adapta la ideologia puterii este echivalent cu a se adapta lumii aşa cum este şi a fost dintotdeauna. A visa la o alt fel de lume a devenit o crimă condamnată unanim de toate puterile, dar condamnată şi de media.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În realitate criminalul este de fapt cel ce contribuie, conştient sau nu, la demenţa structurii sociale dominante. Nu este o mai mare nebunie decât cea a sistemului actual.</span></div> <div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă ne-am aminti că încă din începuturile istoriei omul nu s-a vrut împăcat cu condiţia servilă de rob, de făcător de voie şi plac de om, totul ar fi altfel. “<i>Dacă, într-adevăr, Dumnezeul nostru Căruia Îi slujim poate să ne scape, El ne va scăpa din cuptorul cel cu foc arzător şi din mâna ta, o, rege! Şi chiar dacă nu ne va scăpa, ştiut să fie de tine, o, rege, că noi nu vom sluji dumnezeilor tăi şi înaintea chipului de aur pe care tu l-ai aşezat nu vom cădea la pământ!</i>"
<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=2139902444784945588#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În faţa dezolantei lumi reale, sistemul trebuie să colonizeze în totalitate conştiinţa sclavilor. Aşa se face că, în sistemul dominant actual, represiunea este precedată de şantaj, care, încă din copilărie îşi îndeplineşte misiunea de formare a sclavilor. Tot ceea ce trebuie este ca ei să îşi uite condiţia servilă, închisoarea şi viaţa mizerabilă. E de ajuns să fie privită această mulţime hipnotizată conectată la ecranele ce îi însoţesc, pas cu pas, în toată viaţa cotidiană. Ei îşi deturnează insatisfacţia permanentă prin reflexul manupulat de a visa la o viaţă luxoasă, la câştiguri de bani fabuloase, la glorie şi la aventură. Însă visele lor sunt la fel de la-mentabile ca şi viaţa lor de mizerie. Peste tot există imagini, pentru orice şi pentru oricine. Sunt imagini care poartă în ele mesajul ideologic al sistemului şi servesc ca instrument de propagandă şi unificare, de fapt omogenizare a conştiinţelor. Ele se înmulţesc pe măsură ce omul este posedat de lumea şi de viaţa sa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prima ţintă a acestor imagini este copilul căci libertatea trebuie sufocată încă din leagăn. Acesta trebuie să devină un idiot, să i se înăbuşe orice formă de reflexie şi de critică, dar şi să fie soldat perfect al armatei de înăbuşire a altora, începând chiar cu proprii părinţi. Toate acestea se fac, desigur, cu complicitatea deconcertantă a propriilor părinţi care nu pot opune vreo rezistenţă forţei cumulate de lovire a tuturor mijloacelor moderne de comunicare. Sub imboldul ideii devenite false acum, aceea că jocul dezvoltă aptitudinile, cumpără chiar ei înşişi toate mărfurile necesare arervirii propriilor copii. Astfel ei abdică din rolul de educatori ai propriilor copii, livrându-i pe aceştia sistemului de abrutizare şi mediocritate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt fabricate imagini pentru toate vârstele şi pentru toate categoriile sociale. Iar sclavii moderni confundă aceste imagini cu cultura, chiar şi cu arta. Dar pe primul plan rămâm mărfurile şi, pentru a epuiza stocurile de marfă se face apel la instincte, chiar şi la cele mai josnice. Femeia este cea care, odată în plus, plăteşte cel mai scump preţ, fiind de două ori sclavă în această societate de consum. Ea este redusă la condiţia de simplu obiecte de consum, de piesă de schimb.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Imaginea este întotdeauna forma de comunicare cea mai simplă şi cea mai eficace... Cu ajutorul ei se construiesc modele, se abrutizează şi se mint masele, li se creează frustrări. Ideologia de piaţă se difuzează prin intermediul imaginilor, căci se urmăreşte mereu aceeaşi idee: să se vândă. Şi se face totul pentru a vinde modele de viaţă sau de produse, comportamente sau mărfuri... nu are importanţă ce, important este să se vândă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spectacolele sunt făcute pentru ca oamenii sărmani să se distreze. Să se distreze doar, nicicum să aibă trăiri care să le trezească conştiinţele. Pe primul plan sunt spectacolele de divertisment – arhiprezente la TV – specatacole la care indivizii, sărmani, se distrează, dar acest divertisment serveşte doar pentru a distrage atenţia de la adevăratul rău care îl striveşte. Aceşti sclavi şi-au lăsat viaţa pe mâna altora pentru a face ceea ce vor cu ea şi se prefac chiar că sunt mândri de acest lucru. Încearcă în van să-şi arate satisfacţia, căci nu pot păcăli pe nimeni. Nu reuşesc, la nivelul conştiinţei, să se păcălească nici chiar pe ei înşişi când îşi privesc reflexia de gheaţă în oglindă. Astfel ei îşi pierd timpul privind la acei imbecili care încearcă să-i facă să râdă, să cânte, să viseze sau să plângă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prin canalele de sport individul este dresat să simtă succesul şi eşecul, forţele şi victoriile pe care nu le-au manifestat niciodată pe viu, în viaţa de zi cu zi. Ei trăiesc prin procură, prin împrumut, o a doua viaţă, de mâna a doua, în faţa televizorului. Odinioară împăraţii Romei antice cumpărau bunăvoinţa poporului cu pâine şi cu circ. Acum tăcerea noilor sclavi este cumpărată cu divertisment şi consum de nimic, de vid.
</span></div>
<br>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br clear="all" />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=2139902444784945588#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1; font-size: 10pt;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="mso-special-character: footnote;">
<span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 10pt;">[1]</span>
</span>
</span>
</a> Daniel, 3:17, 3:18<br />
</div></div></div>
<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD03cW7yyAmRgNjqt0fhScDHJVlPdbLTRGZp7IqGz-CDBszpz-Rh4myTHOMWZK5SedHDnQzCHASTNh2Y3JIr6zVeBeo_bki6_M24zhdF3JkRKctumYPTSt3_WH6P4OAU6OVBTnWdJMfPI/s200/041.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B4%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD03cW7yyAmRgNjqt0fhScDHJVlPdbLTRGZp7IqGz-CDBszpz-Rh4myTHOMWZK5SedHDnQzCHASTNh2Y3JIr6zVeBeo_bki6_M24zhdF3JkRKctumYPTSt3_WH6P4OAU6OVBTnWdJMfPI/s200/041.Lumea+dinspre+azi+spre+maine+%255B4%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Suntem obişnuiţi să spunem că noi stăpânim cuvintele. Dar cine ştie de fapt că ele ne stăpânesc pe noi, se foloseşte de acest fapt cu multă iscusinţă pentru a-şi duce intenţia spre fapt împlinit. Dominaţia conştiinţelor trece, în mod esenţial prin folosirea viciată a limbajului, de către clasa dominantă economic şi social. Având în proprietate aproape tot ansamblul mijloacelor de comunicare, puterea difuzează ideologia de piaţă prin sensuri fixe, trunchiate sau amestecate, atribuite cuvintelor. Cuvintele, prezentate ca neutre, au şi definiţia ca evidentă. Însă, sub controlul puterii limbajul desemnează mereu alte lucruri decât realitatea vieţii. Acesta este, înainte de toate, un limbaj al resemnării şi al neputinţei, limbaj al acceptării pasive a faptelor şi a lucrurilor, aşa cum sunt şi aşa cum trebuie să rămână. Acum cuvintele sunt lacheii sistemului nou de organizare a vieţii. Simplul fapt de a folosi limbajul puterii condamnă la neputinţă. Rezolvarea problemei limbajului este parte din nucleul luptei pentru emanciparea omenirii. Mai mult decât atât, aceasta nu este o simplă formă de dominaţie ce se adaugă altora, este însăşi inima proiectului de aservire al sistemului totalitar de piaţă. Doar printr-o reapropiere a limbajului şi a comunicării reale între persoane este posibilă producerea unei schimbări reale, pentru că doar în acest mod proiectul revoluţionar întâlneşte proiectul poetic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">În efervescenţa populară, cuvântul este reinventat de către grupuri numeroase de oameni. Creativitatea spontană se află în fiecare om şi reprezintă forţa care uneşte omenirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Sclavii moderni sunt convinşi că sunt buni cetăţeni şi cred că ei votează şi aleg liber pe cei care îi vor conduce. De fapt, alegerea lor este o iluzie, căci oare există măcar o diferenţă fundamentală între proiectele societăţii în care se va trăi atunci când trebuie ales între două curente, sau, în limbaj politic partide? In realitate nu există opoziţie reală, căci partidele politice dominante sunt întru totul de acord în ceea ce priveşte ideea esenţială: conservarea societăţii de piaţă existente în actualitate. Şi nici nu există partide politice, susceptibil de a accede la putere, care să pună în discuţie dogma societăţii de piaţă. Iar toate aceste partide politice, cu complicitatea mass-mediei, mo-nopolizează scena politică, prin certuri în care subiectele sunt detalii fără importanţă, în timp ce tot restul rămâne neschimbat. În plan real ei îşi dispută scaunele şi funcţiile oferite de sistemul parlamentar şi el de piaţă. Toate aceste dispute şi certuri sunt difuzate pe toate canalele mass-media cu scopul de a distrage atenţia de la adevărata dezbatere asupra alegerii so-cietăţii în care oamenii ar dori să trăiască. Se observă uşor că subtilităţile, superficialităţile şi trivialitatea eclipsează profunzimea înfruntării de idei. Deşi se vrea evidenţiere a formelor de manifestare a democraţiei, toate acestea nu seamănă, nici pe departe cu democraţia, căci democraţia reală se defineşte, înainte de toate, prin participarea masivă a cetăţenilor la gestionarea treburilor cetăţii. Democraţia este totdeuna directă şi participativă; expresia cea mai autentică se găseşte în adunarea populară şi în dialogul permanent asupra organizării vieţii în comun. Forma reprezentativă şi parlamentară care uzurpă numele de democraţie limitează puterea cetăţeanului la simplul drept de a vota, adică la nimic, atât timp cât alegerea între gri-închis şi gri-deschis nu reprezintă o veritabilă alegere. Scaunele parlamentare sunt ocupate, în marea lor majoritate, de către clasa economică dominantă, fie e că de dreapta, de centru sau pretinsa stângă social-democrată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Puterea nu trebuie cucerită, puterea trebuie distrusă. Ea este tiranică prin natura sa, fie că este exercitată de un rege, de un dictator sau un preşedinte ales. Singura diferenţă în cazul democraţiilor parlamentare este faptul că sclavilor le este creată iluzia că îşi aleg ei înşişi stăpânul pe care îl vor servi. Votul a făcut din ei complici ai tiraniei care îi oprimă. Ei sunt sclavi nu datorită faptului că există stăpânii, ci pentru că există stăpâni deoarece eu au ales să rămână sclavi. Şi toate acestea împotriva firii şi a naturii care nu a creat nici stăpâni nici sclavi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Sistemul dominant se defineşte, deci, prin omniprezenţa ideologiei de piaţă. El ocupă, rând pe rând, întreg spaţiu şi toate sectoarele de activitate. Ideologia nu spune, în esenţă, nimic altceva decât: Produceţi! Vindeţi! Consumaţi! Acumulaţi! Ea reduce întregul ansamblu al relaţiilor umane la raporturi de piaţă şi consideră întreaga planetă drept o marfă, iar datoria care o impune oamenilor este munca servilă, iar singurul drept pe care-l recunoaşte este dreptul la proprietate privată. Iar acest sistem are doar un singur Dumnezeu, creat de el însui: Banul!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Monopolul apariţiilor în media şi spaţiul public este total. Tribuna, scena, ecranul, microfonul aparţin doar oamenilor şi discursurilor favorabile ideologiei dominante. Critica acestui sistem, a acestei lumi, este înnecată în torentul mediatic care determină ceea ce este bine şi ceea ce este rău, ce poate fi văzut şi ceea ce nu poate fi văzut. Omniprezenţa acestei ideologii, a cultului banului, monopolul apariţiilor publice, existenţa unui partid unic sub masca pluralismului parlamentar, absenţa opoziţiei vizibile şi represiunea sub toate formele sale, voinţa de a transforma lumea: acesta este chipul real al totalitarismului actual, modern, numit “democraţie liberală” căruia acum trebuie să i se spună pe nume-le adevărat: Sistem Totalitar de Piaţă. Omul, societatea, planeta întreagă, servesc acestei ideologii. Sistemul a realizat ceea ce nici o altă formă de totalitarism, anterior, nu a put face: dominarea întregii lumi de către o singură ideologie. Acum nici exilul nu mai este posibil. Pe măsură ce opresiunea acaparează toate sectoarele vieţii revolta ia forma unui război social. Manidestaţiile reapar, anunţând revoluţia care va veni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12.0pt; ">Distrugerea societăţii totalitare de piaţă nu este o opţiune, ci este o necesitate într-o lume care se ştie condamnată. Deoarece puterea este pretutindeni, ea trebuie combătută oriunde şi oricând. Reinventarea limbajului, revoluţionarea permanentă a vieţii cotidiene, nesupunerea şi rezistenţa reprezintă elementele cheie ale revoltei împotriva ordinii stabilite. Dar pentru ca din această revoltă să ia naştere o revoluţie trebuie ca subiectivităţile să se unească într-un front comun. Trebuie să lucrăm la unificarea tuturor forţelor revoluţionare. Asta nu se poate face decât pornind de la conştientizarea eşecurilor noastre trecute. Nici formalismul steril, nici birocraţia totalitară nu poate reprezenta soluţii la insatisfacţia noastră. Este necesar să inventăm noi forme de organizare şi de luptă. Autogestiunea angajaţilor şi democraţia directă la nivelul comunităţii constituie bazele acestei noi forme de organizare, care trebuie să fie antiierarhică, atât în formă cât şi în conţinut. Puterea nu trebuie cucerită ci trebuie distrusă!</span></div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-8676496474430675602012-04-16T11:00:00.018+03:002022-09-20T00:51:33.495+03:00Taine noi<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ4swhGDZSi8z6H_-rzrL_fr5QUCNLN1QR6PpsbbZc6JMl5c6X-nmSTw1hNoPHpZAQCtYw56IDOnmvdMTsbOUwRIi2dkRgN8mXbaWisj6B4XUeeeRlX41w4nvvA1fb2aa2ovUAmaixxok/s400/027.Taine+noi+%255B01%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJ4swhGDZSi8z6H_-rzrL_fr5QUCNLN1QR6PpsbbZc6JMl5c6X-nmSTw1hNoPHpZAQCtYw56IDOnmvdMTsbOUwRIi2dkRgN8mXbaWisj6B4XUeeeRlX41w4nvvA1fb2aa2ovUAmaixxok/s200/027.Taine+noi+%255B01%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 13pt; mso-bidi-font-weight: normal;">Sforţări noi, forţări noi</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu ştiu care om căruia i s-a dat să poată să vadă formele şi culorile şi-ar dori şi s-ar lăsa, nepăsător, orbit sau chiar măcar să renunţe la culori. Nu ştiu care om căruia o s-a dat să audă ar renunţa, fără să-i pese la acest dat şi să vrea doar să simtă vibraţiile ce vin de pretutindeni dar de fapt de nici unde. Atunci de ce oare eu să vreau să ră-mân orb, surd şi mut de vreme ce lângă mine, din întâmplarea pe care numai Cerurile o pot face reală, a ajuns frumuseţea plină de culoare, armonia splendorii divine, din necesitatea adevărului şi a căutării drumului de dintotdeauna şi părăsit, cu proprie faptă dar fără de proprie voinţă, cândva? Şi cum să-mi permit riscul tăcerii când dintotdeauna e timpul să treacă şi pentru mine în acelaşi totdeauna?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">A cunoaşte faptele e un mare avantaj şi nicidecum un dezavantaj, aşa cum spun unii, învăţaţi să judece, căci acolo se opreşte vederea lor şi puterea de penetrare. Temere mare pentru cei care cred că pot rezolva ceva spunând “<span style="color: #990000;">să nu mai faci niciodată asta</span>” sau “<span style="color: #990000;">nu e bine să te bagi în asta</span>”. Ei vor să elimine efectul, şi nu cauzele, fără să vrea să ştie dacă aceste cauze sunt dictate de cel ce primeşte sfaturi, de destin, deci de Divinitate sau de absurdele atacuri. O vorbă e uşor de aruncat, dar se ştie cât e de greu de a-i elimina efectele? De fapt şi cei care nu precupeţesc nimic, nici măcar sufletul lor şi pe al urmaşilor lor, folosesc aceeaşi “<span style="color: #2b00fe;">conştientizare</span>” a faptelor, aceleaşi sfaturi, spre a da contur vinovăţiei celui nevinovat şi de a arăta că ei sunt nevinovaţi. Să poată oare să se ascundă aşa uşor sau sunt conştienţi că şu umbele lasă urme, încercând să îndepărteze pe cei care nu renunţă să vadă?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Taine noi este o continuare la Taine vechi. Chiar începutul acestora este întrepătruns, ca timp de desfăşurare cu timpul acelora, completându-le şi dându-le înţeles, căutând cauzele şi cauzatorii ce au rămas aproape, prea aproape ca să se elimine efectele sau să apară altele noi, cu urmări asemănătoare celor vechi. Din cunoaşterea faptelor este mai </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aproape, foarte aproape de adevăr. Dar la fel de aproape şi de epicentrul unora dintre cutremurele vechi. Cu aceste două tipuri de idei, care ele în sine pot fi titluri, a început timpul de la care am devenit şi eu părtaş la toate cele ce au urmat şi încă sunt în desfăşurare. Al doilea tip este o concluzie, pentru mine acum foarte firească extrasă din cele din primul tip. Sunau aşa: “<span style="color: #274e13;">Vreau ca tot răul să se oprească la mine</span>”, “<span style="color: #274e13;">Până nu voi pleca de acolo nu mă pot elibera</span>” şi “V<span style="color: #274e13;">oi fi cu adevărat liberă când x va muri</span>”. De ce n-aş recunoaşte că am crezut la început că este o exagerare, dar, în acelaşi timp că nici o clipă nu m-a încercat ideea de judecată? Atunci adevărul a fost mărturisit, acum spun că într-adevăr a fost mărturisit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Povestea vieţii o ştiu cu suficiente amănunte. Multe accente erau frapante. Relevante, din toată povestea erau câteva momente. Firesc, da, foarte firesc ar spune oricine. Dar ascensionalitatea intensităţii aceluiaşi eveniment nu putea fi trecut cu vederea. Cu modul meu de a privi o înşiruire de evenimente, moştenit din fizica experimentală, îmi era clar că totul converge spre punctul culminant, punct în care se schimbă totul. Ca să fie pe înţelesul multora, aş face o analogie cu un sistem arhicunoscut, un motor de autovehicul. Apare un defect, minor, după un şoc puternic. La prima cursă trece cu vederea modul de oprire, incorect al motirului. La o a doua cursă se întâmplă ca simultan să se termine şi carburantul, aşa că oprirea absurdă a motorului nu naşte nici o întrebare ci întrebarea este de ce s-a terminat combustibilul atât de repede. O altă cursă, ceva mai lungă este însoţită de peripeţii, de intervenţii în service, iar la oprirea motorului defectul minor a devenit major şi necesită o probă care să evidenţieze sau nu un defect major. Proba se termină dezastruos, defectul apare pregnant, fiind necesar a se mânui cu atenţie şi a se repara. Dar a se şi interveni pentru a schimba sau repara anumite alte piese, distruse de, să spunem, încălzirea exagerată a motorului. Era normal ca după repara-ţie să se plece din nou la drum. Şi motorul funcţiona fără reproş, doar teama celui de la volan de cine ştie ce şoc se mai simţea... Şocurile nu apăreau, dar la un moment dat au apărut vibraţii... În cursa aceasta, diagnosticul şi reparaţia nu mai era dat să o facă un mecanic ci a fost “căutat” un inginer... Inginerul nu mai putea, nu mai era normal să caute doar să înlăture efectele ci şi cauzele. Cum să fie altfel?</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cum să vrei să te laşi orbit când îi ştii pe ceilaţi că văd şi că tu eşti la fel ca ei? Cum să vrei să stai într-o închistare o viaţă întreagă şi cum să ştii cum este lumea când stai mai tot timpul în acea închistare? Cum să ştii cum este lumea, cu adevărat, când trăirile îţi sunt ţinute în acea închistare, iar viaţa socială este limitată ca timp şi spaţiu?</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În viziunea mea, un atac energetic este produsul dintre o formă de energie subtilă (gând sau chiar sentiment) şi puterea de a concentra această energie într-o anumită formă, de către cel care o emite şi capacitatea de direcţionare a acesteia către o „<span style="color: #2b00fe;">ţintă</span>”, care poate fi orice tip de formă de viaţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu numai oamenii pot fi sau sunt atacaţi energetic ci tot ceea ce însemnă sistem viu, (minerale, vegetale, animale şi oamenii) ori care lucrează cu energie (electrică sau combustibili), dar numai oamenii pot ataca pentru că numai omul posedă conştiinţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt două tipuri de atacuri energetice pe care oamenii le fac:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">1. Atacul energetic involuntar - omul nu conştientizează că acţiunea lui reprezintă un atac energetic asupra unui sistem viu. Sunt cazuri dese, persoana care atacă nu este neapărat atacatoare permanent.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 18pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">2. Atacul energetic voluntar - omul conştientizează acţiunea pe care o face, asupra cui o face şi efectele pe care le generează acţiunea sa. Aceştia programează chiar ceea ce doreşte să obţină, programând rezultatele şi efectele. În funcţie de capacitatea de cuprindere a fenomenelor, efectele pot fi doar cele scontate (şi aceasta o fac cei cu o capacitate mare de analiză şi înţelegere) sau, pe lângă cele scontate, multe efecte colaterale, de multe ori devastatoare, chiar mai mari decât cele scontate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Din primul caz fac parte oamenii care sunt „<span style="color: #2b00fe;">înzestraţi</span>” de la naştere cu o putere de concentrare foarte mare a energiilor subtile şi nu conştientizează acest lucru şi produc efecte în planul fizic fără să îşi dea seama. Un exemplu ce poate fi dat rapid este deochiul: aceşti oameni, pot produce efecte şi asupra plantelor (ori se usucă, dacă energia subtilă emisă este malefică, ori se prinde orice floare pe care o plantează indiferent unde, dacă energia subtilă emisă este benefică).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cazul al doilea este special, pentru că aici găsim oameni care au cunoştinţe despre energiile subtile, despre modul de formare, de concentrare şi de transmitere a acestora şi pot produce în mod voliţional efectele pe care le doresc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aici se încadrează două tipuri de oameni. Cei care folosesc aceste energii subtile şi execută atacuri energetice malefice care pot avea efecte asupra „<span style="color: #2b00fe;">ţintei</span>” începând de la ameţeli, stări de vomă, stări de leşin, diminuarea energiei vitale, stări de somnolenţă, chiar adormirea „<span style="color: #2b00fe;">ţintei</span>”, nervozitate, confuzie, “<span style="color: #2b00fe;">teleghidare</span>” în fapte şi trăiri, îngrăşare sau slăbire (urâţire) şi chiar până la îmbolnăvirea gravă a „<span style="color: #2b00fe;">ţintei</span>” care-i poate provoca decesul prin diferite forme, (accident cerebral, infarct, cancer etc.) şi cei care folosesc energiile subtile benefice pentru a proteja un sistem viu de atacurile cu energii subtile malefice, sau chiar pentru a anihila energiile malefice şi efectele acestora, fără însă a-l afecta pe atacator, nu pentru că nu ar putea ci pentru că nu aceasta le este menirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;">Aş vrea aici să las, direct înţeles, un advertisment: Cel care execută un atac energetic malefic asupra unui sistem viu, în mod voluntar, trebuie să ştie că, mai devreme sau mai târziu, efectele acelor energii se vor întoarce la el şi la urmaşii lui (până la aş şaptelea neam!) dar, amplificate ceea ce înseamnă că efectele asupra lui pot fi devastatoare, putându-i produce decesul instantaneu, misterios, sau un deces prin care se arată lumii adevărata-i faţă a vieţii. </span>„<span style="color: red;"><b>Întotdeauna, ceea ce se semăna aceea se culege</b></span><span style="color: #990000;">”, cu menţiunea că, „</span><span style="color: red;">Atunci când se seamănă vânt, se va culege furtună”</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Formele „<span style="color: #2b00fe;">uşoare</span>” de atacuri energetice involuntare, sunt: vorbele urâte, grosolane, jignirile, (prost, tâmpit etc.), mai „<span style="color: #2b00fe;">grave</span>” invidia, ura şi voluntare „<span style="color: #2b00fe;">mai puternice</span>”, blestemele. Acestea sunt doar câteva forme de atacuri energetice care sunt la în-demâna oricui.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De reţinut pentru toţi: Energia Iubirii topeşte orice tip de energie malefică, iar Lumina Divină o dezintegrează definitiv, în totalitate şi pentru totdeauna. Dăruind Iubire şi Lumină se va primi ceea ce s-a dăruit!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru mine este arma cea mai puternică, arma cu care pot să ţin în frâu efectele grave ce pot să apară, mai ales cele care sunt, aşa cum am spus, efecte colaterale. În aceeaşi măsură, nefiind în acord cu natura divină a omului, reuşesc să reduc şi efectele scontate. Poate că sunt puţin în avantaj prin faptul că nu e uşor să fiu luat prin surprindere şi că ştiu că ceea ce va urma poate să înceapă mai repede decât s-a programat!</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cele ce se văd, se văd. Cele ce nu se văd nu înseamnă neapărat că nu se vad. Se vede orice, chiar şi prin transparenţă sau prin reflexie. O oglindă îl ajută pe cel de la volan să vadă ceea ce se întâmplă în spate fără a-şi întoarce capul. Pentru cel care poate să vadă bine în întuneric, detaliile pot să scape vederii, dar formele niciodată! Precum pe Pământ aşa şi în Cer...</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De lungă durată a fost “<span style="color: #2b00fe;">ajutorul</span>” permanent asupra vieţii. Dar unul în care apropierea era absolut necesară ca efectele să fie certe şi sigure. Şi nu a fost de un singur tip. Au fost cele de legare, ascunse sub nevinovate motivaţii de dorinţe împlinite, dar cele care trebuiau să ţină în frâu orice zvâcnire ce putea să rupă lanţurile, s-a sprijinit pe ceea ce ajungea, în formă fizică, să se integreze în structura ajutoratului. O formă uşor de tradus în realitate căci cine nu mănâncă sau nu bea?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Era totul limpede, clar şi frumos, pentru că totul se desfăşura în neştiinţă pentru cel ce aştepta, pândind, orice zvâcnire, orice mişcare în afara traiectoriei dorite. Era cu adevărat linişte, nu era liniştea dinaintea furtunii. Liniaritatea era ascendentă şi se încadra în tiparul de mult ştiut de Sine şi acum doar prindea contur fizic, real. Dar, crezând că normalitatea şi-a făcut apariţia, cum ar fi fost normal, s-a spus ceea ce nu se voia vreodată să se întâmple. Aşa s-a început furtuna. S-a început cu o rafală. Şi-ncă una. Şi-ncă una. Trebuiau toate să spună că ceea ce este nu este bine, trebuiau să arate că drumul nu este drum ci doar o ieşire în decor. Prima m-a surprins, reacţiile au arătat netemeinicia. A doua m-a avut ca instrument, cel ce face aşa cum se dorea. Cea de-a treia a fost colaterală, însă tot am fost instrument. M-a surprins si pe mine deşi chiar de la început am fost atenţionat de propriile-mi reacţii. Dar nu credeam că aşa e scenariul ce trebuia să mă aibă ca rol: violenţa. Că prima nu a avut forma “cerută” este doar “meritul” Sinelui şi a egoului stăpânit. Că a doua a fost manifestată într-o formă interpretabilă este meritul celor trimişi să ne ocrotească, ei deturnând forma “cerută” spre un alt plan, care nefiind nou, nu şi-a făcut pe deplin efectul. Iar cea de-a treia a fost să se manifeste altfel pentru că cineva, neştiut, “neprogramat”, a acţionat conform a ceea ce avea de alţii “programat”. Dar, chiar aşa, fără ca acţiunile să fie directe, trebuia să se considere ca şi cum ar fi fost directe. Aceasta a fost prima “înfruntare” cu noua “forţare” ca replică a noii “sforţări”. Şi, cu toate acestea, nu s-a înregistrat “reacţia” care să strivească drumul, fără a fi îndeplinită şi o altă con-diţie: depărtarea fizică respectiv apropierea pentru a se continua lucrarea veche. De-abia când normalul a dus să se îndeplinească şi această condiţie, a început reacţia. Reacţie care nu prea era conformă cu “lecţia” ce fusese impusă, ce trebuia să fie învăţată temeinic.</span></div>
</span></div></span></div>
<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgC1pOyp45rzp3PEQuhEpUde0_FaklFkoRZ_ZqXz46qUqqa8Ovnfe9GsNfxlFPcJAJ4-XWdCGLJPDch1VNpNuHEVQz0U0VwZp4ktYaZ2oCWzKCwBCjcZypd2vd4_6NHFq-ZU4lTQ3C8tY4/s400/028.Taine+noi+%255B02%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgC1pOyp45rzp3PEQuhEpUde0_FaklFkoRZ_ZqXz46qUqqa8Ovnfe9GsNfxlFPcJAJ4-XWdCGLJPDch1VNpNuHEVQz0U0VwZp4ktYaZ2oCWzKCwBCjcZypd2vd4_6NHFq-ZU4lTQ3C8tY4/s200/028.Taine+noi+%255B02%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 13pt; mso-bidi-font-weight: normal;">Înspre al doisprezecelea ceas</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Azi îmi este uşor să privesc în urmă. Nu pot să spun totuşi că, atunci când au fost întâmplate şi trăite aceste “întâmplările” despre care scriu acum, mi-a fost uşor, că eram la fel de liniştit ca şi acum. Liniştea de acum nu reprezintă nicidecum pasivitate. A venit pas cu pas, călire în luptă fiind dintr-un anumit punct de vedere, dar pe de altă parte această linişte vine din desluşirile informaţiilor ce mi-au venit pe diverse căi: astrale, înţelegerea obişnuinţelor, înţelegerea comportamentelor, senzaţiilor şi trăirilor celor ce le aveau, unde şi când le aveau, decodarea viselor, altele decât cele personale, timbre vocale şi schimbarea acestora, şi, nu în ultimul rând, vorbe spuse, aproape fără suflare. Cine poate să nege faptul spusele din popor: “<span style="color: #2b00fe;">Copiii, beţivanii şi nebunii spun totdeauna adevărul</span>” şi “<span style="color: #2b00fe;">Gura păcătosului adevăr grăieşte</span>”?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă aş face o listă doar a acestor vorbe, ar fi uşor de arătat drumul spre cine trebuie arătat ca vinovat principal de multe situaţii ce nu se pot încadra în normal, de multe situaţii ce par desprinse din poveştile în care coşmarul a dat subiectul. Nu este însă cazul să merg pe această linie deoarece în lupta aceasta am fost chemat, dinspre omul-victimă şi trimis de Cel care ne îndrumă drumurile, nu pentru a arăta cine şi ce face, ci pentru a-i fi aliat în lupta sa de a anula şi anihila, pentru el şi pentru viitor, efectele, pentru împlinirea sa întru arătarea adevăratei feţe şi a scânteii divine cu care a venit în această lume, într-un loc în care “<span style="color: #2b00fe;">nu avea ce să caute</span>”. I-a fost dorinţă de salt evolutiv şi în această fiinţare ştia că are de împlinit şi acest salt şi o menire divină. Alianţa, pecetluită de o “<span style="color: #2b00fe;">nuntă a sufletelor</span>” nu era ceva ce s-a ivit prin legea hazardului ci o realitate pe care o ştia, ce Sinele său Superior o căuta, simţind că se apropie al doisprezecelea ceas, clipa adevărului şi a drumului adevărat.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt un luptător, structura mea astrală nu mi-o pot nega, căci ea transpare şi în ceea ce sunt aici. Aş spune un războinic acolo, dar nu aş vrea să se înţeleagă faptul că sunt iubitor şi doritor de războaie, că îmi place să le caut şi să le pornesc pentru că altceva nu am de făcut. Sunt un războinic în virtutea faptului că doar anihilarea mea totală m-ar face să nu mai lupt. Anihilarea, căci nici prizonieratului nu i-aş ceda lupta, chiar lupta cu mâna goală. Luptele m-au surprins cu pieptul gol, de multe ori, fără nici un scut de protecţie. Am luat şi lovituri, am simţit durerile din plin, dar erau necesare ca să pot accepta, înţelege şi privi cu seninătate realitatea. Dar si pentru a-mi duce propria evoluţie acolo unde am spus că mi-o voi duce.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt un luptător ce nu-şi ţine sabia în teacă spre a nu fi văzută. Dar sunt un luptător cu sabia, nu mi-i drag nici şişul, nici suliţa, nici halebarda. Sabia este cea mai dreaptă, nu se ascunde, nu loveşte şi în altă parte, lupta se dă faţă în faţă, cinstit. Dar sunt un luptător care nu face parte dintr-o armată, ca un lup în haită, ci ca un lup alb, de unul singur. De aceea a trebuit să fac şi ceea ce face un luptător de unul singur, în lipsa structurii de comandă: să îmi adun informaţia şi să-mi fac strategia. Din această a doua latură, din această necesitate, sunt aici, cel ce sunt, atent la toate şi cu o memorie extinsă până la cele mai mici detalii. Doar aşa pot să nu mă trezesc, permanent pus în faţa unor situaţii neprevăzute. Iar informaţiile, care vin permanent, pe cale directă ori, în caz de necesitate de acolo de unde mulţi îşi doresc să le aibă. Şi pentru a putea duce lupta, toate aceste informaţii trebuie să le prelucrez, să-mi pot extrage esenţa şi ideile cele mai utile luptei, pentru că tocmai de aici se pregăteşte victoria. Cum viaţa este dinamică, şi informaţiile vin permanent, şi strategia se poate schimba. Nu se schimbă însă motivul, motivaţia şi ţelul luptei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru tot acest fel de a fi trebuie să îndur, ca om, afirmaţii nu tocmai conforme cu adevărul. Căci această lume omenească a fost infectată de unii, cu bună ştiinţă, înspre folos al propriei persoane, cu idei otrăvite. Chiar dacă trebuiau şi ei să fie luptători pentru cauza adevărului, s-au mutat cu unele idei în tabăra cealaltă, găsind acolo o modalitate prin care să-şi satisfacă ego-ul prea mult crescut: a nu pleca din luptă „cu coada între picioare”, a nu trăda, au tradus ei prin a nu accepta bărbăteşte o anumită situaţie. Este şi ideea folosită de ceilalţi pentru a îngenunchea şi a câstiga, uşor, o luptă. Sau de a o câştiga înainte de a începe. Ei, da, acestei idei, bine şlefuite, nu îi cedez, prefer ironice vorbe: <i style="color: #990000;"><b>N-ai să accepţi niciodată, Nu poţi accepta bărbăteşte şi să pleci, N-ai să pleci niciodată</b></i>. Şi cu toată ironia şi răutatea din ele, am învăţat că nu mă pot cutremura la prima rafală de vânt, că nu este nedemn să-ţi duci menirea la bun sfârşit şi că, şi aici, ca şi Acolo, există doar o singură cale ce mă poate împiedica să-mi ţin legămintele: moartea mea! Iar victoria înseamnă nu moartea agresorului ci aducerea lui pe drumul cel bun, cel dat de Dumnezeu oamenilor, chiar şi lui înainte de a se deda la pactul cu cel opus vieţii adevărate. Orice altceva nu mă poate opri: frigul, foamea, sărăcia, însingurarea. Lupta, din momentul în care a început nu se poate să se oprească până la final. Accept doar armistiţiile cu durată fixată.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu sunt la prima luptă. Nici la prima luptă în care sunt direct implicat nu sunt. Căci trebuie să spun că prima mea luptă de care am fost conştient, venind din lumea materială în care totul era explicabil prin ceea ce mi se părea a fi simplu pentru cei care au învăţat conceptele acelei ştiinţe, a fost chiar o luptă a mea. Acea luptă nu a fost scurtă, şi nu a fost scurtă pentru că eu am lăsat să fie atât de lungă, prin modul în care am abordat-o. Nici semnele nu le-am vrut ca fiind de luat în seamă. Mi se părea că totul este omenesc şi că omeneasca realitate putea să rezolve totul. Şi de aceea acea primă luptă a fost una în care am fost tăvălit rău de tot. O luptă de ucenicie, în care am învăţat tehnici de luptă, metode de a găsi esenţa informaţiilor şi totodată prima dată când informaţia mi-a provenit de altundeva, cu lux de amănunte pământene, căci altfel niciodată nu aş fi putut să o aflu. Căci de amănunte nu pun problema, acelea şi acum cred unii că sunt închise între patru pereţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Începusem lupta cu o eroare. Chiar şi primii paşi în acea luptă îi consideram greşiţi. În timpul de aici această ambiguitate a ţinut un an fără trei zile. Trei ore au schimbat mai mult decât atâtea trecute. Trei ore în care a curs, pentru prima dată filmul vieţii din viitor. Din tot ceea ce a fost să văd atunci, doar o singură <span style="color: #2b00fe;">“realitate</span>” este altfel. Dar faptul că regăsesc momentele anterioare acelei “<span style="color: #2b00fe;">realităţi</span>”, îmi lasă întreagă şi fără îndoieli acea informaţie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mi-a trebuit mult ca să mă înţeleg pe cel care eram, faţă de cel care a fost. De n-aş mai fi opus gândul, înfierbântarea şi ascultarea cuvinte-lor otrăvite, timpul nu se scurgea împotriva mea şi nu trebuia acum să lupt cu ceea ce singur mi-am făcut să am. Când am abordat lupta către sensul şi motivul ei normal a trebuit să treacă puţin timp ca să se înţeleagă cine a pierdut. N-am fost eu, şi realitatea ce i-a urmat a arătat tot.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lupte pentru alţii au mai urmat, şi unde a fost să ajungă, pentru cei care voiau să ajungă, o pot spune ei. Oricum nu e aici cazul de a discuta despre acestea. Căci aici este vorba de alte lupte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am mai avut o luptă. O luptă mult mai uşoară, pe planul pe care puţini vor să îl vadă. Pe planul omului pot mulţi să mă privească de sus şi să îmi spună <i style="color: #990000;">asta s-o crezi tu!</i>, aşa cum mi s-a spus deja. Eu nu vreau să le iau dreptul de a avea o opinie, ştiu doar că îmi este rezervat dreptul de a fi cel care la urmă nu plânge. Rostul şi rolul meu de om mi l-am înţeles şi, firesc, în întregime, mi l-am asumat. Poate că mă repet în idei, dar chiar trebuie să spun că mi l-am asumat împtriva a ceea ce cred toţi că este omeneşte asumabil. După ei poate să se numească o <b style="color: #2b00fe;">mare nebunie</b> sau o <b style="color: #2b00fe;">mare prostie</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">A fost o luptă simplă, o luptă uşoară, chiar ţelul era uşor de atins. Acel ţel a fost atins. Intr-atât era rolul meu, pentru că din acel moment trebuia să predau ştacheta celui care avea de dus lupta sa. În acea luptă am avut şansa să verific învăţăturile luptei de dinainte şi să mă pre-gătesc pentru cea care mi-o ştiam că va fi împlinitoare, în Cer şi precum în Cer aşa şi pre Pământ. Începutul i-l ştiu, părea chiar şi că s-a ratat de două ori începutul. Însă nu e nimic întâmplător că omniprezentul trei din viaţa mea şi-a făcut şi atunci (re)simţită prezenţa. Şi într-o zi rezonantă, ce nu are cum să fie uitată decenii de acum încolo, ea a început. Şi declanşarea ei a avut nouă săptămâni de pregătire...</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Trebuia toate acestea spuse înainte de toate. Căci ele nu sunt nici rânduri în plus, nici laudă, nici mândrie. Ele fac parte dint toate cele care au împins acele ceasului spre cel de-al doisprezecelea ceas, când vor bate clopotele în locul gongului. Căci doar clopotele, prin dangătul lor pot arăta importanţa, acolo sus, a victoriei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Par momente critice că se întâmplă, unii deja se pregătesc să-şi sărbătorească victoria. Victoria ruperii unei alianţe. Dacă asta ar fi ceea ce trebuie să fie, nu m-aş pune de-a curmezişul. Dar nu pot să nu observ că nu este deloc o victorie spre binele celui predestinat să câştige. Uşor îmi este dat să înţeleg că nu este decât un ic pus într-o despicătură ce este bătut noapte de noapte (deşi mai complet este să spun somn de somn) ca să se ajungă la punctul de ruptură. Dar cine e atât de sigur pe el că un ic nu sare chiar înspre cel care îl bate, tocmai când crede că e bine bătut?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Percep gândurile şi le înţeleg sensurile nerostite. Le înţeleg şi motivele. Le văd însă rotindu-se într-un sens giratoriu. Un sens giratoriu cu o ieşire înspre trecut. Doar că acel trecut a trecut şi momentul prezentului îl pune sub auspiciile irealismului. De fapt această împingere spre trecut îmi arată cât de absurd este jocul din umbră. Pentru că, realizând că ceea ce s-a dorit nu se mai poate împlini de vreme ce până acum nu s-a împlinit, aparent cu scop nobil, se pune la dispoziţie un suflet spre a fi sacrificat. Nici un sacrificiu însă nu poate schimba ce-ea ce s-a făcut cândva, ceea ce cândva s-a dărâmat nu mai poate fi reparat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Percep gândurile şi înţelesurile şi esenţa. Dacă n-ar fi să-mi pese, aş face un pas înapoi. Ştiu însă ceva: la toate câteam spus ceva mai înainte, există o forţă mai mare. Vorbele spuse. Spuse nu doar o dată, spuse cu voce tare, spuse ca şi crez ca şi ţel. Vorbele rostite au o putere mare, mult mai mare decât gândurile. Efectele ar fi devastatoare, căci, din momentul în care au fost rostite, au creat un câmp care, cu fiecare rostire, a ajuns să aibă consistenţa existenţei. Doar consumarea acestei existenţe poate elibera. Altfel generează o suferinţă ce nu poate fi diminuată în nici un fel. Până la urmă nici vorba (care aici, din motive obiective o reduc parţial) ...<b style="color: #990000;">pun în braţe şi apoi plec!</b> conţine exact acest adevăr imposibil de distrus, chiar fiind imposibil de înţeles!</span></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJt7PGCXfQEpsjIueQkHeaWb6Q3PEmZeL3GWh75XTh1VFLjr9gTMTQ9geV3vABL6mERyxNn5XF7IfsCpnAFEH9NJdg1A2750jxefT7HR6pVcTtup8L3thWdQnopRz9Jk2cBWLOdvyTXfQ/s400/029.Taine+noi+%255B03%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJt7PGCXfQEpsjIueQkHeaWb6Q3PEmZeL3GWh75XTh1VFLjr9gTMTQ9geV3vABL6mERyxNn5XF7IfsCpnAFEH9NJdg1A2750jxefT7HR6pVcTtup8L3thWdQnopRz9Jk2cBWLOdvyTXfQ/s200/029.Taine+noi+%255B03%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 14.2pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 13pt; mso-bidi-font-weight: normal;">Orizonturi întunecate</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă faptele vieţii erau acelea care schimbau seninul orizontului în întunecime, era normal să privesc înspre fapte, căci doar faptele puteau desluşi misterul. Dar când orizontul este senin până în ultimul moment şi dintr-o dată, cu explicaţii ce veneau după ce cu abia ore în urmă ele nu-şi aveau esenţă, fiind concluzii, hotărâri, fapte şi trăiri opuse, poate cineva să le treacă spre sens normal? Şi dacă se admite în primul moment normalitatea, nu este greu, pe măsură ce trece timpul să nu se reia firul vieţii pentru a înţelege nodul. Şi cum să nu se vadă că un nod s-a înfăşurat pe acel fir, nefiind vorba de înnodarea firului, când după momentul apariţiei primului nod au mai apărut, din senin, fără motive, alte noduri? Se voiau a fi noduri gordiene, însă când au dispărut suflând mai puternic peste ele, precum zboară orice scamă, poţi nega întrebarea ce trece oricui prin minte?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aşa a început seria de întrebări. Seria de întrebări ce mi-a deschis “<span style="color: #0b5394;">apetitul </span>” spre informaţii care să confirme sau să infirme informaţiile ce le primisem, omeneşte, cât se poate de normal. Abia atunci, ceea ce se conturase din alte contraste ce arătau marea diferenţă între ce se voia percepe şi realitatea verificabilă, am început să caut cât de exagerate erau spusele. “<span style="color: #0b5394;">Până nu voi pleca de acolo nu mă pot elibera! </span>” a fost prima “<span style="color: #0b5394;">exagerare </span>” ce s-a relevat a fi dur şi de netăgăduit adevăr. Pentru un om ce avea decenii de trecere prin viaţă, se poate spune, de către oricine, că nu este posibil, nu este normal, a sta sub controlul unui “<span style="color: #0b5394;">orar de viaţă socială </span>”, decât dacă nu cumva viaţa se desfăşoară într-o interdicţie impusă de fapte antisociale, adică o viaţă de deţinut. Căci el, doar el, trebuie să dea raportul şi despre faptele din timpul acestui orar şi, mai mult, să fie oricând de găsit informativ, pentru a se putea exercita controlul asupra lui. Planul subtil nu este decât o transpunere a planului real, de fapt este baza planului real, căci planul real este modelat, înainte de toate, prin gând. Şi, aşa, viaţa bate, prin absurd, orice film de groază. Sau bate orice piesă de teatru absurd.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu este necesar să se discute de ce s-a ajuns în postura de deţinut. Mai degrabă cum s-a ajuns în postura de deţinut urmărit ca şi unul deosebit de periculos? Răspunsul nu acum se poate ta, căci la sfârşit se va regăsi inclus în ceea ce va însemna “<b style="color: #0b5394;">În sfârşit, viaţa...</b>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În timpul studiilor de master la facultatea de drept, discutam şi despre verdicte şi condamnări absurde, altele decât cele date de erorile juduciare. Printre ele a fost un caz (şi am să-l caut, ori să mi-l amintesc cu lux de amănunte) în care chiar judecătorul fusese făptaşul infracţiunii şi găsise un ţap ispăşitor pe care l-a condamnat cu maximă severitate... Faptul că pe patul de moarte judecătorul a spus adevărul, nu a mai schimbat cu nimic starea deţinutului care a fost eliberat după ce ani mulţi şi i-a petrecut în celulă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Readucând în discuţie planul subtil şi planul real, nu este greu de a trage cu ochiul la unele ţări care vor să folosească tehnologia nouă în planul controlului foştilor deţinuţi şi Anglia a dat tonul: implantarea de CIP-uri în organismul foştilor deţinuţi periculoşi, care, dau localizarea exactă a acestora, prin sem-nalele emise, folosind ca sursă de energie chiar bio-energia acestora. Atunci, în planul subtil, unde totul se poate modela şi “<span style="color: #000066;">emiţătorul</span>” funcţionează permanent, mai ales că e vorba de puţini deţinuţi, de ce ar fi greu ca un singur “<span style="color: #000066;">monitor</span>” să ţină sub observaţie şi control trei-patru persoane? Doar puterea acestora de a realiza monitorizarea şi controlul poate opri sau denatura informaţia emisă. Analogia nu este întâmplătoare şi va reveni în discuţie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În aceeaşi idee, analogia cu deţinuţii mai dă o explicaţie: deţinutul care nu are o nici o vinovăţie care să justifice pedeapsa şi care ar putea să caute să schimbe ceva, este izolat de toţi; este izolat de cei care i-ar putea trezi interesul de a găsi adevăratul vinovat, izolat de cei care l-ar putea ajuta să evadeze. Şi mai comod este ca el să facă în aşa fel încât, prin faptele sale, să nu fie considerat demn de ajutor, să îndepărteze pe cel care l-ar putea ajuta, să ceară celui care l-ar putea ajuta să se îndepărteze de el, eventual să-l considere vinovat că în căutarea adevărului este vinovat pentru că îşi îndreaptă privirea în altă parte, sau că această căutare îi îngrădeşte lui, ca deţinut, adevărata libertate. Iar dacă totuşi cineva se încumetă să facă acest lucru, cel care nu se opreşte în căutarea vinovatului şi a soluţiilor de eliberare a nevinovatului ori să se discrediteze în faţa deţinutului sau (dacă se poate şi) în faţa altora, iar în caz de toate acestea nu pot fi făcute viabile, încarcerarea sa, în aşa fel încât să-i fie restrânsă libertatea de acţiune şi eventual să i se poată impună un control. Este chiar de domeniul fantasticului această analogie? Nu cumva asta se întâmplă şi în real? Şi cum răspunsul e uşor de găsit, căci este doar afirmativ, ce motive ar fi să nu se transfere şi în subtil?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Analogia nu este deloc departe de adevăr. Pentru că, în multe aspecte, paralelismul era şi încă este atât de evident, încât întrebarea: Este om, matur, liber în a-şi hotărî viaţa, sau un deţinut care trebuie să dea raportul pentru fiecare faptă şi poate pentru fiecare gând? nu putea fi ocolită, de mine dar şi de alţii, alţii care erau împărţiţi în două categorii: una mare care trata problema cu ironie sau dispreţ (mai mult sau mai puţin arătate) şi alţii care se îngrijorau de toate acestea. Se mai poate vorbi şi de indivizi, care încercau să profite de toate acestea, pentru a se folosi de “<span style="color: #2b00fe;">victimă</span>” în scopul satisfacerii temporare a unor necesităţi, tocmai pentru că în asemenea situaţie ei, care în esenţă erau lipsiţi de scrupule, scăpau de vinovăţia faptelor. <i>Lângă omul condamnat la o asemenea viaţă fiind, sau fiind într-o comunicare cvasipermanentă, mi-a fost dat să percep realitatea, cum s-ar spune, pe propria piele. Au perceput-o şi alţii, în mai puţinul timp ce l-au avut în a-i sta în apropiere, la o scală proporţională cu timpul</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În structura sa, omul are, aşa cum se cunoaşte şi în psihologie dar şi în parapsihologie, trei nivele de manifestare a conştiinţei: inconştientul, subconştientul şi conştientul. Profunzimea mare a inconştientului, legătura acestuia cu structura divină a omului, îl lasă depozitarul adevărului suprem despre viaţă, despre viaţa individului ce-l găzduieşte şi prin care se manifestă. Subconştientul este locul în care se manifestă, în mod normal corelarea adevărului suprem cu informaţiile conştientului; în cazul în care se iese din normal, în subconştient corelarea este de fapt un război între adevărul suprem şi informaţiile care sunt percepute eronat, controlat, deformat, de către conştient, care, la suprafaţă fiind, “<span style="color: #2b00fe;">în bătaia vântului</span>”, poate fi în toate felurile pus pe alte repere. Aici, la nivelul subconştientului se poate să se inducă sau apare ca şi consecinţă un blocaj prin care individul pierde noţiunea de normal, pierde înţelesurile faptelor altora, le denaturează şi le falsifică. Dacă în terapiile spirituale se pune accentul pe “<span style="color: #2b00fe;">perderea luminii</span>”, rar se dă adevăratul înţeles, căci nu e vorba doar de pierderea contactului cu divinitatea ci şi de blocarea legăturilor dintre eu-ri. Religios, această problemă o rezolvă slujbele de dezlegare dar mai ales moliftele. Când se spune despre răul trimis sau venit să “<span style="color: #2b00fe;">vatămi şi schimbi mintea omenească</span>”, referirea se face tocmai la acest nivel al subconştientului, mintea. Cereţi sau rugaţi pe un om afectat, cu un asemenea comportament să accepte citirea celor trei molifte şi vă veţi convinge câtă receptivitate are ideea! Mai mult decât atât, discutaţi cu cineva care are înţelesul celor trei nivele de conştiinţă, cunoscându-i mai multe momente din viaţă, şi veţi fi pe deplin convins cât de mult va duce ideea că totul este o manifestare a sufletului (a inconştientului) negând toate celelate manifestări anterioare, considerând ca o normalitate această negare, considerând anormale celelalte manifestări iar manifestarea acelor momente ca fiind singura realistă. Abordaţi ideea şi când se reintră cât de cât în normal şi veţi constata că nu se mai neagă nici trăirile vechi, care au nota normalităţii dar nici manifestările din perioada “<span style="color: #2b00fe;">crizelor</span>” şi diferenţa va fi vizibilă chiar şi pentru cei care nu au nici un interes să vadă aşa ceva. Spusa că omul în asemenea situaţii este “<span style="color: #2b00fe;">inconştient</span>” ar fi bine să se înţeleagă prin “<span style="color: #2b00fe;">lipsa legăturii cu inconştientul</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Din toate aceste forme de manifestare este de înţeles de ce nu este greu a se vorbi de o agresiune psihică, de un atac psihic.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oamenii sunt legaţi prin câmpuri energetice şi gânduri. Aceasta explică faptul că agresiunile psihice sunt făcute şi inconştient. Oamenii încă nu şi-au dat seama de puterea gândirii. Ei nu ştiu, dar creează ceva ce are o viaţă proprie în natură. Ceva ce nu se distruge, rămâne mereu în apropiere şi influenţează toate planurile vieţii. Chiar şi emiterea de gânduri negative au efect nociv asupra celui care le emite căci ele se vor întoarce într-un fel sau altul de unde au plecat şi mult amplificate în puterea lor negativă, fiindcă în călatoria sa gândul negativ captează şi alte gânduri negative de vibraţie joasă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Gândurile negative de invidie, gelozie, ură, mânie, bârfă, blesteme, farmece, toate nemulţumirile au vibraţii de frecvenţă joasă. Acest câmp concentrează mai multă energie negativă din mediul înconjurător şi radiază particulele negative, încărcând negativ pe toţi şi tot ce îl înconjoară. Ori de câte ori se doreşte ceva foarte mult, el se construieşte mai întâi pe plan mental. Orice gând distrugător, adica negativ, începe să existe la acel nivel de vibraţii joase.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Gândurile pozitive de pace, dragoste, bucurie, calmează, echilibrează fizic şi psihic, ajută să se comunice mai bine, să se reuşească în rezolvarea problemelor, să fie văzut viitorul cu optimism, chiar şi având unele greutăţi în viaţă. Ajută la a menţine structura câmpului energetic, primită prin naştere, într-un echilibru armonios, la păstrarea sănătăţii corpului fizic şi la trecerea mai uşoară prin toate încercările vieţii. Gândurile pozitive vibrează la un nivel înalt şi ridică în plan spiritual. Ajută la realizarea ca om şi în toate celelalte planuri: fizic, psihic, material şi psiho-emoţional. Din păcate ele se amplifică mai puţin în mediul înconjurător la întoarcerea către emitent, ba chiar diminueză dacă în jur sunt “<span style="color: #2b00fe;">vampiri de energie pozitivă</span>”, astfel că uneori doar Divinitatea răsplăteşte această emisie de gânduri pozitive.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Formele-gând, plutind prin spaţiu, influenţează alte fiinţe vii, le poate afecta sau îngreuna starea celor din apropiere, de acasă, de la serviciu, în mijloacele de transport, chiar pe stradă, şi oriunde se află omul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În vremurile de astăzi nu mai este elegant să se lovească cu pumnul sau cu bâta pentru satisfacerea intereselor. În schimb, a luat o amploare greu de controlat atacul psihic. Acesta izvorăşte din adâncul sentimentelor de ură, invidie, răzbunare sau, pur şi simplu, din setea de a provoca răul cuiva, fără riscul ca agresorul să fie descoperit şi pedepsit. Poate fi direct sau indirect. Poate fi ziua sau noaptea (în somn), când omul este mai deschis energetic şi nu se poate proteja conştient. Poate fi provocat de una sau mai multe persoane, poate fi intenţionat sau nu, organizat sau nu. Trimis de rude, vecini, duşmani sau de oameni străini (vrăjitori). Poate fi îndreptat asupra unei persoane, a unei colectivitati sau a unei comunităţi, asupra faptelor sau evenimenteler la care participă cel atacat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atacul psihic provoacă dezechilibru pe toate planurile, acutizează afecţiunile cronice, pot să apară afecţiuni noi, schimbă comportamentul, duce la discomfort total. Dacă omul nu iese repede de sub atacul energetic, starea lui se agravează mai profund, chiar poate duce la dezvoltarea tumorilor şi la moarte.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am punctat succint ideea de atac psihic. Pentru că este nevoie de a dezvolta ideea, fiind argumentată şi la rândul ei argumentează fapte şi comportamente.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi totuşi sufletul, lovit, parţial furat, îşi manifestă adevărul. Omul, în afara stărilor de criză, dezvoltă o atitudine duplicita-ă, trăind sincer ceea ce îi este dat, însă minţind pe agresor, pe cel care controlează şi monitorizează. Se comunică locaţii diferite, fapte diferite, motive diferite, se inventează o poves-te care place agresorului pentru a-i adormi vigilenţa. Pentru că altfel de ar fi, inconştientul ştie la ce se poate aştepta. Copilul care face altfel decât vor părinţii, de frică, minte. Îi e frică de a fi certat, de a fi pedepsit fizic. Şi omul matur face la fel, sufletul fiind cel care guvernează şi dictează această alterare a comportamentului, din instinct de apărare, chiar dacă ştie că bătaia nu mai este posibilă (uneori însă există), dar alte pedepse fiind şi mai dureroase.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi oare cine vrea să stea o clipă să se gândească la faptul că totul se întâmplă doar pentru că orice om vrea să trăiască în libertatea pe care nici Dumnezeu nu vrea să i-o îngrădească ci doar unii oameni care se cred mai presus de Dumnezeu, motivându-şi comportamentele prin faptul că ei deţin Marele Adevăr prin însăşi faptul că există sau prin faptul că sunt ascendenţi ai victimei?</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">* * * * * * *</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dreptul de a alege e al oamenilor. Justiţia Divină dă acest drept, dar nu disculpă. Vor trece ani, taine noi vor deveni taine vechi; poate şapte ani, poate mai mulţi, poate mai puţini. Aduce se va simţi şi resimţi totul. Atunci se vor căuta cu adevărat soluţiile. Dar atunci, în târziul anilor trecuţi, se va realiza că procesul acum deja este judecat şi nu există nici o cale excepţională: nici Contestaţia în anulare, nici Revizuirea. Şi nici premierea pentru alegerea unei pedepse mai mari. Cerurile dau omului, după ce judecata se face, libertatea de a face, din cele ce nu îl aduc iarăşi la judecată, orice. Peste ani, o altă carte, cu alte taine vechi, se va scrie. Atunci ştiu că voi scrie şi despre un final fericit. Până atunci însă cuazele vor produce efectele neştiute omului. Şi nu doar lui, şi celor de după el. Nedrept se poate spune, despre Justiţia Divină. Nedrept, da, dar doar du-pă înţelesurile omului de aici, de acum...</span></div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-31275227631137972242012-04-14T12:39:00.106+03:002022-09-19T20:40:45.967+03:00Taine vechi<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfoBQIhpILsFBp6HhNd92qj7e9jLuITt9LAhFAXDENw5peE51HApNmfQ6Hsovs90xZx89A4rXLA6VVLF894IDDmbQTK4J9-ZxTHQjuFhVKXXiJb5ZnbNoJbSBnAMdlgXpabEYA1mzCFoU/s400/006.Taine+vechi+%255B01%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgfoBQIhpILsFBp6HhNd92qj7e9jLuITt9LAhFAXDENw5peE51HApNmfQ6Hsovs90xZx89A4rXLA6VVLF894IDDmbQTK4J9-ZxTHQjuFhVKXXiJb5ZnbNoJbSBnAMdlgXpabEYA1mzCFoU/s200/006.Taine+vechi+%255B01%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Privind imaginile umbrelor</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Marile întrebări sunt, contrar a ceea ce omul vrea să considere, nu acelea care se pot spune că îi lasă pe mulţi fără de răspuns, ci întrebările, aceleaşi, care pot, de mai multe ori, să fie necesar a fi puse, în conjuncturi total diferite. Şi nu e vorba doar de faptul că au formulare identică, ci de faptul că, oricând ar primi răspuns, răspunsul este valabil oricărei conjuncturi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Orice senzaţie, este îndeajuns dacă apare o singură dată, dacă apare de mai multe ori ea include necesitatea găsirii răspunsului sau, după caz, răspunsurile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Viaţa, pe orice trăitor, cunoscător sau nu al tainelor ei, îl pune în situaţii bizare, ce se relevă la un moment dat. Abia atunci când relevanţa şi-a arătat adevărata faţă, concluzia că nu e ceva nou ci doar ceva ce a fost uşor trecut cu vederea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu pot sta deoparte niciodată, că sunt ori că nu sunt parte din ceea ce sufletului omului îi este luptă pentru manifestarea sa deplină. Când acea luptă devine şi luptă a mea, sub egida unui destin comun, lupta câştigă şi nuanţa celor trei lupte: a fiecăruia şi cea comună. Şi aşa m-am trezit aliat, cobeligerant şi beligerant. Iar lupta are singura mare miză posibilă: misiunea personală.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În orice parteneriat (asociere în afaceri, cuplu etc) intervin trei entităţi diferite: entităţile-persoană şi entitatea relaţie. Nu va fi acum vorba de altfel de relaţie decât cea de cuplu. Relaţia de cuplul, are forme diferite juridic, din punct de vedere energetic, spiritual, fiind însă vorba de o cvasi-identitate. Entitea relaţie este formată din părţi puse în joc de cele două entităţi fizice, de informaţia venită de la cei din jur, de la informaţia relaţionării dintre ei, de la toţi factorii externi lor şi relaţionării lor. Starea celor doi şi informaţia purtată de fiecare pune şi ea partea ei în această nouă entitate numită relaţie..</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Într-un limbaj mai apropiat de cel popular, relaţia este influenţată şi de cele ce au fost făcute sau întâmplate de ei sau de alţii pentru ei, în trecut, adică fiecare poate veni cu îngeri sau demoni ce au fost adunaţi în cele petrecute înainte ca cei doi să ajungă faţă în faţă, înainte ca cei doi să fie împreună.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nimeni nu-şi poate închipui că viaţa omului este dusă în sălbăticie, la fel cum nimeni nu-şi poate închipui că viaţa omului este formată dintr-o singură relaţie partenerială, decât dacă se coboară pe latura filozofiei materialiste. Acolo doar se poate spune despre un om că are doar <i>n</i> relaţii numărabile, căci doar cele care au concretizare în fapt se iau în calcul. În oricare altă formă ar fi privită problema, omul dezvoltă pe parcursul vieţii mai multe relaţii, în fapte sau doar în gând. Nu se poate spune că aceste din urmă relaţii sunt mai puţin importante, mai nevinovate decât acestea, căci sunt doar nişte închipuiri, dar nu se cunosc oare trăirile într-un plan virtual, fantasmagoric, pentru care pier relaţii aparent bine sudate??</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un om poate fi lovit oricând, oriunde de cei care ştiu să lovească, de cei care nu ştiu dar o fac involuntar, dar şi de el însuşi. Nivelurile la care poate fi lovit un om derivă din structura sa energetică şi spirituală, simpla enumerare a acestora evidenţiind locul şi tipul loviturii. În fond problema este simplă căci este evident că fiecare structură poate fi atacată. Nu este aici cazul şi locul de a se vorbi în detaliu despre toate cele ce pot fi modalitate de atac sau tip de atac, nici despre cine o face. Despre acest ultim aspect trebuie spus că fiecare ştie, cât de cât, conştient sau nu, de unde vine un atac PSI, sau poate “transmite” informaţia cuiva care poate decoda împreună cu el această informaţie. Personal nu sunt adeptul informării celui atacat despre cel care este iniţiatorul atacului, pentru că însuşi atacatul poate trece de partea atacatorului, controlat fiind, aproape întotdeauna de ceea ce s-a indus, cum că oricine, chiar şi vindecătorul, şamanul îi poate face rău, cu excepţia atacatorului, iar vindecarea sau eliberarea de problema indusă de atac este mai greu sau imposibil de soluţionat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În actuala societate, modernistă zice-se, practicile vechi au înflorit, însă ele au fost prezente, e adevărat mult mai puţin decât acum, totdeauna. Acum atacurile se ţin lanţ pe diferite motive, dar pregante sunt cele date de materialismul feroce şi de sexualitatea exacerbată, pregnanţe moştenite din vechimi; repet, acum doar au forme extreme. Atacurile pe plan material ţin de dorinţa de înavuţire, de dorinţa unui trai comod, de împiedicare a altora să iasă în faţă, considerându-se că astfel locul lor, poziţia lor, câştigul lor, este sub o ameninţare, iar celălalt plan ţine de plăceri şi dorinţe lumeşti dar se îmbină şi cu primul plan, fiind considerat o cale uşoară de acces la unee resurse materiale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Marile atacuri sunt date de vrăjitori sau de iniţiaţii pe întuneric. Sunt mulţi care nu pot ieşi <span style="color: #0b5394;">"în faţă"</span> pentru că, deşi dotaţi cu capacităţi evidente trebuie să lupte cu alte probleme date de cei care se ocupă de distrugerea creaţiei divine şi a planului divin de mântuire a omului, cei care se ocupă de magie, fie că lucrează cu lumină, fie cu întuneric, sau împotriva celor induse de cei care au apelat la aceşti distrugători. Oricum trebuie să lupte împotriva celor ce o fac inconştient, aşa că nu rămâne mult timp pentru a se dedica vieţii în esenţa sa divină!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Revenind la structurile ce pot fi atacate, enumerarea, aşa cum spuneam, simplă, arată complexitatea posibilităţilor, căci pot fi atacate:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-chakrele normale, inferioare sau superioare;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-chakrele punctuale, cele numite în acupunctură puncte şi meridiane;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-cele şapte câmpuri;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-organele energetice vitale;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-sufletul;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-şarpele kundalini;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-îngerul omului respectiv!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-lumina;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-întunericul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe lângă acestea, toate trăirile, manifestările şi necesităţile omului: sentimentele, instinctele, cunoaşterea de sine, imaginea, iubirea, conştiinţa, voinţa, memoria, gândirea, credinţa, comunicarea, sănătatea, sexul, banii etc sunt subiect de atac şi atacatate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Psihologic vorbind, omul este structurat în: idei despre el însuşi (ceea ce crede despre el însuşi), ideile altora despre el (ceea ce cred ceilalţi despre el) şi ideile lui reale (ceea ce este el în realitate). Toate aceste structuri pot fi influenţate prin intermediul mesajelor subliminale, în diferite moduri, influenţă ce duce la:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-scăderea încrederii în sine, a încrederii în oamenii dragi şi în Dumnezeu;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-pierderea puterii de muncă şi de concentrare;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-pierderea puterii de a iubi, de a se bucura, de a face, de a comunica cu alţii sau cu Dumnezeu, de a gândi, de a memora, de a se ruga, de a se odihni, de a face dragoste;</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-pierderea frumuseţii, a puterii fizice, a puterii de a face bani sau de a-i ajuta pe alţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Că suntem ori nu suntem iniţiaţi, că avem sau că nu avem cunoaştere sau acces la cunoaştere, că nivelul accesului este mai înalt sau mai scăzut, toţi avem destin şi menire pe care, asumândul înainte de venire, aici facem totul pentru a le împlini. Inconştienţi până la un moment dat, cărările, mai bune sau mai rele, sub camuflajul întâmplării, ne aduce în punctul de reintrare pe drumul cel bun, cel drept, bine delimitat de rigole adânci. Rigola, prin adâncimea ei, prin efortul necesar trecerii ei, este cel care trezeşte din adormirea ce unii au avut grijă să ne-o inducă, şi începe căutarea căilor, metodelor şi modurile de a lăsa la o parte ceea ce reprezintă lestul de care nu este deloc, dar absolut deloc nevoie, pentru a parcurge, cu viteză mai mare, drumul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acesta este momentul cel mai greu al vieţii. Într-un fel se compară cu începuturile vieţii de om matur, de om care trebuie să se rupă de obişnuinţele copilăriei şi adolescenţei pentru a treace într-un nou stadiu evolutiv. Dacă acea rupere de ceea ce este vechi are traume care sunt repede minimalizate şi anihilate de entuziasmul tinereţii, la alte vârste e cu mult mai greu pentru că acel entuziasm a fost deja epuizat, cele întâmplate în viaţă, mai bune, mai rele (şi de cele mai multe ori acestea predomină) dar şi atacurile care, în diferite forme, au existat. Această perioadă a vieţii este critică, planurile existenţiale, întrepătrunse, sunt pe un nivel foarte scăzut, cercul vicios al trăirilor şi activităţilor amplifică o spirală descendentă care poate duce la tragicele sinucideri. Viaţa particulară, sentimentală are mari sincope, chiar se fuge de ea, planul activităţii profesionale coboară sub limite imposibil de a fi măcar închipuite, relaţia cu semenii scade până la suprimare, planul emoţional cuprinde reacţii bizare, oscilante etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Omul caută motive totdeauna, această căutare îl face să găsească diferite motivaţii care îi distrag atenţia de la adevăratele probleme. Aproape toate motivele găsite au relevanţă doar în planul material, căci omul modern este puternic ancorat în existenţa materială care, deşi are importanţa ei existenţială, nu este generatoare de stări şi trăiri psihice sau emoţionale pe timp îndelungat; <span style="color: #cc0000;">“Banii nu aduc fericirea”</span> este ceea ce a transmis înţelepciunea populară din vechime spre cei din viitor, şi pun această spusă în evidenţă înţelegând prin bani nu doar banul în sine ci tot ceea ce este produs material, căci totul este azi evaluat în bani.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Adevărata problemă şi rezolvare, pentru toate, energetice, psihice, materiale, se regăseşte în planul subtil şi neştiut, nematerial, planul spiritual. Aparenta lipsă de legătură între planuri este doar o idee pe care necunoscătorii, dar plini de sine şi de informaţii fabricate, au început, nu de ieri, de azi, să le inducă oamenilor şi au făcut-o cu o vădită intenţie. Dar acum nu este cazul a se discuta despre ei.</span></div>
<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8DbNmLdg8BAElNR_BveSOXBSi3ZvAllmdE7fihOg2o0b3L4dv85Oum5S3EcWRYHaSxt2iYrTU8DkeP-IH0Yj6k88XdMIkHi4RrUEWj5csslZa5_G7env5X4dPl_yvzT0QPJdW1YoPVU4/s400/007.Taine+vechi+%255B02%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8DbNmLdg8BAElNR_BveSOXBSi3ZvAllmdE7fihOg2o0b3L4dv85Oum5S3EcWRYHaSxt2iYrTU8DkeP-IH0Yj6k88XdMIkHi4RrUEWj5csslZa5_G7env5X4dPl_yvzT0QPJdW1YoPVU4/s200/007.Taine+vechi+%255B02%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Redefinirea impusă</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sufletul este energia fundamentală a vieţii, fără de care viaţa nu ar fi posibilă. Sufletul este partea Divină din noi, darul lui Dumnezeu. Această energie dă viaţă şi putere Divină. Suflet există în tot ceea ce trăieşte în fiecare celulă, în fiecare atom şi în fiecare structură, chakră, biocâmp fie că este vorba de plantă, animal sau om. Există şi o parte a sufletului situată în chakra inimii, acolo este concentrat 30% din sufletul unui om. Acea parte a sufletului poate fi vizualizată de cei care au această capacitate şi tot pe această parte se fac majoritatea actelor de atac psi legate de suflet. Pe drept se poate spune despre suflet că este de o valoare inestimabilă, prin el orice om viu este la fel de valoros. Priviţi din acest punct de vedere, oamenii apar precum diamantele, unele mai vizibile, lustruite, strălucind la suprafaţă, altele mai ascunse în mâlul vieţii. De aceea, a supăra pe cineva, chiar şi pe bună dreptate, a mâhni sufletul cuiva, a chinui un animal este, sub aspect spiritual, divin, ca şi cum i-ai face lui Dumnezeu însuşi aşa ceva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Odată afectat sufletul, această structură principală, întregul organism nu mai poate funcţiona la parametri optimi, în timp apărând afecţiuni din cele mai diverse. Afectarea negativă a sufletului, fie că este vorba de pierderea lui sau acceptarea energiilor şi entităţilor malefice în el, poate duce la o gamă foarte variată de afecţiuni, fie că este vorba de boală, suferinţă, magie fie orice altă serie de traume fizice cât şi psihice.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Unul dintre aceste atacuri este <b>furtul de suflet</b>. Are ca scop îndepărtarea puterii Divine a victimei şi folosirea sufletului respectiv în interesele proprii ale agresorului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ideea de vânzare sau de furt a sufletului nu este nouă. Marii magi, vracii şi vrăjitorii au cunoscut dintotdeauna importanţa lui şi de aceea a apărut ritualul de sacrificare a animalelor, respectiv oferirea unui suflet de animal în schimbul îndeplinirii unei dorinţe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sufletul se poate pierde şi prin păcate săvârşite cu liber arbitru şi este preluat de rău prin drept divin. Odată cu pierderea sufletului se pierde şi din protecţia pe care Dumnezeu o oferă celui în cauză. Fără această protecţie din partea celui de Sus, omul rămâne vulnerabil în faţa răului, care nu aşteaptă mult pentru a-l chinui.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atât în spiritualitatea creştină (cu referire la marii duhovnici), cât şi în alte credinţe religioase, spovedania există ca formă de eliberare a inconştientului. Omul, ca fiinţă creată, se naşte, trăieşte şi moare, dar viaţa pre-există trupului şi nu se sfârşeşte cu moartea acestuia. În cursul vieţii pământene, datorită încălcării unor legi ale Universului, se acumulează o serie de „păcate" (de fapt energii negative, tensiuni interioare).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Astfel în vindecarea unui pacient trebuie avut în vedere curăţarea şi refacerea sufletului. Odată această problemă rezolvată structurile persoanei încep să se refacă, putând fi posibilă vindecarea ei. De asemenea după refacerea sufletului, celui în cauză îi creşte protecţia divină, astfel vulnerabilitatea în faţa răului scade.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Simptomele furtului de suflet apar, în prima fază a atacului, din momentul în care este furat ca senzaţia de oboseală, de somn, de moleşeală şi de slăbire a puterilor. Se poate simţi o senzaţie de durere în piept. In timp, apare scăderea randamentului fizic şi intelectual, scăderea capacităţii de concentrare şi de memorare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Programele făcute pe suflet şi adăigarea sau înlocuirea de suflet sunt unele dintre cele mai urâte şi des întâlnite forme de atac psi. Programele malefice de pe suflet au ca scop manipularea voinţei, sentimentelor şi dorinţelor victimei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sufletul adăugat malefic este tot o formă de a înrobi un Om, dar aici, spre deosebire de programe, se foloseşte suflet furat de la animale sau de la alţi oameni şi căruia i se implementează programele malefice după care se adaugă la sufletul victimei. Aceasta din urmă va face şi va simţi din suflet ceea ce doreşte agresorul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Simptomatologic, efectul programelor se manifestă prin schimbarea bruscă a sentimentelor şi dorinţelor victimei. Poate afecta relaţia de cuplu putând exista programe ce induc cearta, ura, eliminarea tuturor sentimentelor. Se pot induce iubiri sau false iubiri sau diverse sentimente; la fel se poate induce teamă, frică sau furii. La nivel fizic, sufletul adăugat malefic se poate simţi ca o presiunepe piept, durere de inimă sau dureri în zona plămânilor, greutăţi în respiraţie, palpitaţii de inimă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Datorită acestor genuri de atac psi pot apărea diverse dependenţe: de alcool, de jocurile de noroc, de sex sau de diferite produse sau servicii.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #660000;"><b>Atacuri la nivel de Şarpe Kundalini</b></span> sunt unele dintre cele mai periculoase forme de a ataca pe cineva. Problema este că aceste atacuri au o manifestare rapidă în fizic, unele putând provoca chiar moartea victimei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt multe forme de a lovi Şarpele Kundalini, acesta poate fi tăiat cu sabia, legat, străpuns cu suliţă; bătut, ars etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Important este cum se poate reface acesta pentru a îndepărta pericolul şi pentru a nu lăsa urmări grave.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În astfel de atacuri apar dureri de spate, dureri de coloană, putând chiar apărea înţepenirea spatelui şi imposibilitatea mişcării, În unele cazuri slăbeşte tot organismul, ducând la o stare de rău generală.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #660000;"><b>
Furtul sinelui</b></span>, al Şarpelui Kundalini, este unul dintre cele mai urâte atacuri. Este foarte grav deoarece sinele este scos din corp, legat şi ţinut altundeva. Viaţa este destinată sinelui, pentru ca acesta să poată trăi în corp, să acumuleze experienţă, cunoaştere şi în final să se întoarcă de unde a căzut. A ţine forţat sinele departe de corp îl privează pe acesta de tot ceea ce înseamnă experienţă de viaţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Simptomele furtului Şarpelui Kundalini sau lipsa acestuia din corp se manifestă prin lipsa de energie asociată cu o stare de oboseală accentuată. Totodată victima îşi pierde forţa fizică, în special aceasta se simte la cei care au meserii sau activităţi ce necesită exercitarea forţei fizice. Apare lipsa de interes pentru viaţă sau pentru anumite activităţi pentru care persoana a muncit şi cum se spune a pus mult suflet. Apare schimbarea obiceiurilor, scade dorinţa sexuală şi scade capacitatea de atenţie şi capacitatea de concentrare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lipsa Şarpelui Kundalini din corp creează o senzaţie de persoană aeriană, neputând fi concentrată asupra discuţiei pe care o poartă sau asupra acţiunii pe care o întreprinde.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b><span style="color: #660000;">Legarea drumurilor</span></b> este un gen de atac psi destul de neplăcut, având ca scop împiedicarea victimei să ajungă unde doreşte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un alt aspect al acestui gen de magie este legarea drumurilor către victimă. Aceasta are ca scop împiedicarea altor persoane să ajungă la victimă. La ora actuală se leagă şi firmele, magazinele, cabinetele, în scopul de a-i împiedica pe clienţi să ajungă acolo.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">
Aceste atacuri se depistează relativ uşor. In momentul în care cineva doreşte să ajungă undeva anume şi pierde de două ori metroul, o dată autobuzul şi caută o oră locaţia, fiind doar la câteva blocuri distanţă de ea, se poate întreba dacă nu cumva are drumurile legate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mai există un tip de legături pe drumuri. Cele făcute să nu ajungi să te întâlneşti cu o anumită persoană. Acestea se fac şi în cazurile de legare a cununiilor, să nu: ajungi să te cunoşti sau să te întâlneşti cu cel rânduit de Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există şi posibilitatea în care nu ai voie de la Dumnezeu li ajungi într-un anumit loc, în acest caz eşti împiedicat de îngerii păzitori să nu ajungi, deoarece pe drum se poate întâmpla o nenorocire. Dar dacă niciodată nu ajungi la timp, tot timpul ocoleşti, tot timpul intervine ceva, se pune în discuţie atacul psi.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiecare om are un anumit număr de îngeri care îl ajută în îndeplinirea misiunii sale pe acest Pământ. Rangul şi numărul acestora sunt determinaţi de meritele personale, de importanţa şi dificultatea misiunii personale. Există oameni care au zeci, sute, mii sau chiar milioane de îngeri, în funcţie de ceea ce au făcut ei pentru Lumină, Dumnezeu şi oameni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Numărul îngerilor personali determină puterea respectivei persoane, puterea de terapie, puterea de a determina lucrurile în sensul Luminii sau puterea de a face bine pe orice plan.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există persoane care şi-au atins limita personală şi nu mai pot creşte din diverse motive şi totuşi ştiind importanţa îngerilor se transformă în hoţi de îngeri. Fără nici o teamă pot spune că există şi preoţi sau terapeuţi care fură îngerii celorlalţi şi îi folosesc în interese proprii. Este o încălcare a Legilor Divine şi se plăteşte ca atare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lipsa îngerilor duce la scăderea puterii persoanei respective. Pentru terapeuţi, lipsa îngerilor face ca terapia să meargă mult mai greu. Pentru scriitori furtul sau legatul îngerului prin care scrie duce la lipsa inspiraţiei sau duce la o exprimare greoaie. Pentru artişti sau genii, este la fel, rămân goi şi lipsiţi de sclipire. În timpul unui atac psi, în lipsa îngerilor, refacerea este cu mult mai grea şi nu la fel de eficientă.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Formele gând</b> sau <b><span style="color: #660000;">formele gândite</span></b>, cum mai sunt ele cunoscute, sunt volume de energie de diferite forme, adesea neregulate. Acum referirea este strictă, la cele malefice, care au în conţinutul lor informaţional programe malefice care determină evenimente negative. Ele sunt de două categorii: cele create conştient sau cele care se creează în urma anumitor evenimente. Formele gând create conştient sunt asemănătoare cu blestemele şi pot fi destul de periculoase, în funcţie de ceea ce sunt programate să facă. In cea de a doua categorie fac parte formele gând create în diferite situaţii şi evenimente. Orice acţiune întreprinsă pe această planetă lasă în urmă o energie. În funcţie de respectiva acţiune, energia poate fi pozitivă sau negativă. În acelaşi mod, în funcţie de durata şi intensitatea acţiunii se creează o formă gând mai mică sau mai mare. Aceste forme gând rămân în structurile persoanelor implicate până la anihilarea lor. În cazul celor malefice, aceste forme gând cumulate formează umbra persoanei la nivelul energetic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Formele gând malefice pot fi simţite ca presiuni în zonele corpului unde se află. De asemenea pot da diferite senzaţii: de furnicături, de frică, de rău, de apăsare (pe cap) sau chiar de amorţeală locală. Pot afecta diferite funcţii precum: vederea, auzul, atenţia, voinţa, sexul, gândirea etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Formele gând malefice se pot găsi în diferite locuri, este şi cazul caselor vechi în care s-au petrecut crime sau acte de violenţă mai demult. în astfel de case se găsesc adesea forme gând uriaşe care dau,senzaţii de ameţeală, presiune, stări de rău la intrarea în încăpere sau senzaţii de frică inexplicabilă.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b style="color: #660000;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Transmiterea de energie informată negativ </span></b>este o formă de atac psi prin care se transmite de la distanţă energie cu informaţii negative, cu programe malefice sau cu condiţionări negative.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Este o formă de a implementa idei sau programe în subconştient în scopul de a împiedica sau determina anumite acţiuni negative victimei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt cei care emit pe chakre, iar în funcţie de chakra pe care emit pot emite pe energie sexuală, chakra a I-a, energia inimii ce influenţează sentimentele pe chakra inimii, chakra a IV-a, sau pe energia câmpului mental, chakra a VI-a, ce duce la influenţarea minţii unui om.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă este vorba de emitere de Lumină, în funcţie de vibraţia agresorului, se poate simţi ca o presiune în cap, presiune în globii oculari sau pe inimă. Când este întuneric sau energii de vibraţie joasă, persoana are o stare de rău generală.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">In funcţie de chakra cu care se emite, se pot induce probleme sexuale, dorinţe sexuale noi, atracţie sexuală faţă de anumite persoane.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La chakra inimii se influenţează sentimentele, putând sădi, trecând peste sentimentele şi voia omului, iubire sau ură faţă de anumite persoane. Sunt femei care induc astfel iubire bărbaţilor pentru a-i ţine lângă ele, sau cazurile în care se induce ură între partenerii de viaţă în scopul despărţirii lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La nivelul câmpului mental se pot induce idei sau gânduri ce pot duce la distrugerea vieţii victimei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru a sesiza astfel de probleme este necesară o cunoaştere de sine foarte bună, cu toate bunele şi relele personale, astfel încât în momentul în care apare o idee nouă să se poată distinge dacă este personală sau este indusă.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b><span style="color: #660000;">Blocarea chakrelor</span></b> sau <b><span style="color: #660000;">deschiderea antichakrelor</span></b> este o formă de atac prin care se urmăreşte obturarea chakrelor sau chiar deschiderea chakrelor spre dimensiunile inferioare. Chakrele fiind porţi prin care se face schimbul de energie între om şi mediul înconjurător, blocarea acestora duce la mari dezechilibre în funcţionarea organismului. Aceste atacuri afectează atât planul fizic cât şi cel mental, emoţional. Simptomele acestui atac sunt dependente de chakra afectată:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea chakrei a VIl-a duce la întreruperea accesului la Lumină. Afectarea acestui centru duce la lipsa preocupărilor spirituale, depresii, sentimentul că nu există nici o soluţie la problemele existente sau chiar tentative şi gânduri de suicid.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea chakrei a VI-a duce la anxietate, paranoia, lipsa concentrării, depresii, tentative de sinucidere cât şi probleme la nivel fizic cum ar fi migrenele, afecţiuni ale ochilor, tulburări neurologice.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea sau funcţionarea defectuoasă a chakrei a V-a duce la probleme de comunicare, probleme în exprimarea propriilor idei. La nivelul fizic dă problemele de tiroidă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea chakrei inimii duce la imposibilitatea exprimării iubirii sau lipsa sentimentelor de iubire, afecţiune, tandreţe. In timp duce la apariţia problemelor de inimă sau plămâni şi în cazul femeilor a nodulilor la sâni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea sau funcţionarea proastă a chakrei a IlI-a duce la accidente fizice, deoarece scade câmpul de protecţie sau probleme de ulcer, probleme la ficat, splină, bilă sau pancreas.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea chakrei II duce la disfuncţii sexuale, chisturi, fibroame etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 20pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">-Blocarea sau funcţionarea defectuoasă a chakrei I duce la pierderea simţului realităţii, la probleme de prostată, impotenţă şi hemoroizi.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b><span style="color: #660000;">Stringurile</span></b> sau <b><span style="color: #660000;">corzile</span></b> sunt cordoane energetice care unesc două persoane. Există corzi karmice şi corzi create în viaţa actuală. Cele karmice sunt corzi ce leagă două persoane care au avut relaţii în vieţile anterioare. In funcţie de nivelul la care se află coarda se determină şi tipul de relaţie avută.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Corzile din această viaţă se creează în momentul în care se interacţionează cu cineva. In funcţie de grosimea lor se determină care este profunzimea relaţiei dintre cei doi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Corzile malefice, folosite în atacurile psi, sunt întinse de agresor către victimă pentru a o lovi. Pe astfel de corzi se pot trimite către victimă: energie informată malefic, forme gând malefice, entităţi, spirite etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O coardă malefică se simte în general ca durere în punct sau durere pe o arie restrânsă. În funcţie de nivelul la care se conectează coarda pot apărea dureri în zona bazinului, dureri abdominale, dureri în zona plexului, durere de inimă sau în zona plămânilor, durere de gât, ceafă sau cap, dureri ale organelor sexuale (mai ales la bărbaţi).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Se pot întinde corzi şi direct pe organe, în funcţie de organul vizat acolo apare şi durerea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Corzile pleacă de la agresor, de la o anumită chakră şi ating victima la un anumit nivel. Astfel, o coardă poate atinge victima la nivelul sexului, plexului, inimii, gâtului sau la nivelul capului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt persoane care se conectează prin corzi în acelaşi punct de fiecare dată, acest fapt putând fi şi un indiciu despre identitatea agresorului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Atenţie!</b> În momentul în care gândul profund este îndreptat spre cineva, se creează automat o coardă. Dacă gândurile nu sunt tocmai pozitive, coarda se poate simţi ca durere într-un anumit punct, nefiind vorba de un atac psi conştient, ci doar o proiecţie a supărării, cuiva pe victimă. Astfel, trebuie verificat dacă este vorba de atac psi sau este doar o supărare a cuiva.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un gen de atac des întâlnit este acela în care se folosesc entităţile negative şi anume <span style="color: #990000;"><b>demonii</b></span>. Aceştia sunt <b>trimişi</b> către victimă pentru a face acesteia diferite necazuri. Sunt folosiţi în magie, deoarece aceştia pot influenţa sentimentele, voinţa, instinctele şi gândirea unui om.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceste atacuri pot avea diferite scopuri: pot induce diferite idei şi opinii, pot induce sentimente cum sunt dragostea, ura, simpatii sau antipatii, pot induce dependenţe de jocuri de noroc, de alcool, femei/bărbaţi sau droguri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Astfel se pot manipula instinctele unui om, se pot induce dorinţe sexuale, furii, nervi, iar dacă răul nu mai poate fi stăpânit de către victimă se poate ajunge chiar la sinucidere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt cazuri în care sunt trimişi demoni să împiedice buna desfăşurare a unor activităţi sau să blocheze drumurile unei persoane oprind-o să ajungă în anumite locuri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prezenţa demonilor într-o locuinţă se manifestă prin trosnirea mobilei, defectarea aparaturii electrice, fenomene polter-geist sau schimbarea bruscă a luminii ambientale. Pot apărea bătăi în uşă, bătăi în geam sau senzaţia că sună cineva la sonerie, în aceste situaţii este bine să nu se deschidă geamul sau uşa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un simptom des întâlnit este trezitul în mijlocul nopţii, şi anume între 0.00 şi 3.00, pentru a mânca. Astfel prin mâncare demonii trimişi sunt legaţi în victimă. De asemenea, aceste tipuri de atacuri produc victime coşmaruri.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;"><b>Făcăturile, descântaturile, vrăjile, deochiul</b> şi <b>farmecele</b></span> sunt tipologii de atacuri care se regăsesc în magia populară şi în cea a ţiganilor. Sunt forme de a lovi, manipula, fura sau a distruge pe cineva. Folosesc forme gând, legături, furt de energii, furt de spor, entităţi, spirite ale elementelor etc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Simptomele acestor acte de magie sunt foarte diverse, trosnitul mobilei, soneria sau telefonul care sună din senin, găsirea de lucruri ciudate în casă sau la uşă, pierderea banilor, certuri inexplicabile în familie, stări de rău, boli la care nu se găsesc cauzele medicale, căderea părului la femei şi făcăturile de urât să nu fie plăcută victima de nimeni, probleme sexuale sau probleme sociale, apariţia de dependenţe, coşmaruri sau stări de nervi şi certuri în familie la sărbătorile mari.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;"><b>Legăturile de magie, făcute pe om,</b></span> cele mai des întâlnite, sunt „firele" de energie ce leagă la propriu anumite structuri energetice ale corpului uman. Scopul lor este de a împiedica funcţionarea optimă a anumitor structuri, organe, câmpuri ale individului. Acest tip de legături pot fi făcute cu Lumină sau cu întuneric, în funcţie de energiile la care are acces agresorul. Pot fi făcute şi cu energie furată de la alte persoane sau chiar cu energie preluată din natură.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Simptomele acestui tip de atac sunt diferite în funcţie de nivelul la care este legat omul. Dacă victima este legată la nivelul capului atunci pot apărea dureri de cap, dureri în zona cerebelului - sunt legături ce au ca scop trecerea peste voinţa victimei sau, altfel spus, trecerea peste Liberul Arbitru. În cazul în care sunt legate „minţile" apare imposibilitatea gândirii coerente, imposibilitatea de. a învăţa, scade atenţia, intervine uitarea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă există astfel de legături la nivelul gâtului apar problemele de comunicare, însoţite de dureri de gât şi de senzaţia de sufocare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La nivelul pieptului acestea se simt ca o presiune pe piept sau senzaţie de durere în locul unde se afla legătura.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La nivelul plexului solar apar dureri de stomac, de ficat, de splină, în funcţie de organul care este legat. De asemenea, dacă există legături la nivelul chakrei a IlI-a, acestea afectează câmpul de protecţie, duce la pierderi ale energiei vitale şi astfel apar loviturile frecvente (persoana se loveşte de uşă, de masă etc).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Coborând mai jos, la nivelul abdomenului inferior, pot fi legate organele sexuale, trompele sau uterul, ceea ce duce la dureri de ovare, disfuncţii sexuale, infertilitate. La fel, tot la acest nivel se fac legături pentru a împiedica buna desfăşurare a vieţii sexuale dintre parteneri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La nivelul chakrei I-îi, la bărbaţi apar problemele de impotenţă, dureri de testicule, dureri în timpul actului sexual, atât la bărbaţi cât şi la femei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">In cazul legăturilor la picioare apar durerile de picioare, umflarea picioarelor sau chiar senzaţia de strânsoare în jurul picioarelor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mai pot fi legate mâinile, degetele, ochii sau corzile vocale în funcţie de ceea ce doreşte agresorul să împiedice a se face. Pot apărea chiar şi vânătăi în locul legat ca urmare a întreruperii fluxului de energie pe meridianele respective.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiecare om are o anumită sumă de bani pe care o câştigă prin dreptul său, divin. Această sumă este determinată de karma personală şi de cea de neam, de păcatele personale şi nu în ultimul rând de ceea ce face omul cu banii câştigaţi. Această sumă de bani se poate creşte sau se poate micşora în funcţie de ceea ce face persoana în cauză.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru această problemă, omul are îngăduit de Dumnezeu un înger sau un ghid spiritual care se ocupă cu problemele lui financiare. Acest înger este denumit popular spor. În momentul în care este legat sporul, de fapt este legat acest înger. Există şi posibilitatea în care acest înger este furat şi legat să servească pe altcineva, în general pe cel care îl fură.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #351c75;"><b>Sporul casei</b></span> este format din suma sporului persoanelor care trăiesc în respectiva casă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nemaiavând cine să se ocupe de partea financiară, din punct de vedere spiritual, omul începe să piardă banii, îi cheltuie fără să se aleagă cu nimic sau nu-i mai câştigă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În cazul în care este furat sau legat sporul casei, problemele financiare apar la toată familia şi trebuie dezlegat sporul tuturor membrilor familiei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Sporul</b> poate fi <b>furat</b> printr-un simplu schimb de bani. Ca exemple notorii, în ideea protecţiei nu este indicat a cumpăra de la ţigani sau a da bani cerşetorilor ţigani indiferent dacă aceştia sunt copii, adulţi sau bătrâni; în general, ei au programe de furat sporul făcute de către vrăjitoarele lor, ori a celor ce îi trimit la cerşit.</span></div>
<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbmvj-KwB0iVQ_a5VqxV3GPHzJOQKIm6FR0zgHxZsk7L2sRFzVSeYFefRTlkC4R5Rb6nCGzXF0HaaWdUygMVBVk5_rJzKdaKFURfZnROOfwotEZq9HXSc56BQmTn3G34YzsAKX88FOyiE/s400/008.Taine+vechi+%255B03%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjbmvj-KwB0iVQ_a5VqxV3GPHzJOQKIm6FR0zgHxZsk7L2sRFzVSeYFefRTlkC4R5Rb6nCGzXF0HaaWdUygMVBVk5_rJzKdaKFURfZnROOfwotEZq9HXSc56BQmTn3G34YzsAKX88FOyiE/s200/008.Taine+vechi+%255B03%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Începuturi fortuite</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cele descrise mai sus sunt tipurile de atac împotriva omului în sine dar şi împotriva cuplului ca entitate. Chiar dacă nu sunt evidenţiate strict pe ideea persoană sau relaţie, şi nici nu există o ordonare, am preferat această formă enumerativă pentru că ceea ce am scris şi am să scriu în continuare nu am vrut să fie relevat ca pe un caz, un singur caz. Nici nu este acesta caz unic sau particular, fiind doar unul dintre nenumăratele cazuri ce pot fi întâlnite sau trăite.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe lângă acestea, după caz, am să fac referire şi la alte principii divine, care, de prea multe ori, din motive ce mie nu-mi sunt chiar foarte clare, cei care vindecă sau recuperează suflete, cei care tratează oameni şi relaţii, nu vor să le ia în seamă lăsând “<span style="color: #2b00fe;"><span>pe drumuri</span></span>” oameni şi suflete în convalescenţă. Face parte din ceea ce se numeşte deontologie, grija către pacient până la vindecarea sa totală, ceea ce, în acest caz s-ar numi ajutorul ce trebuie dat pentru reintrarea în firescul destin.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tânăr fiind, post-adolescent, omul vine cu o enormă energie ce-i este necesară propulsării în viaţă. De asemenea aspectul fizic plăcut, este un adaos energetic ce nu scapă atenţiei celor ce ştiu asta. Oricum, chiar dacă nu are cunoaştere, oricine este atras de un alt om tânăr, doar luând în discuţie aspectul fizic. Această latură, a aspectului este cu mult mai mare dacă tânărul este o fată. Atracţia, pe toate planurile a unei tinere este mare, fiind dorită sub multe, multe aspecte: de la cel al plăcerii privirii, la al energiei ce erupe în jurul ei, până la dorinţa sexuală a celor ce se găsesc în momente de pierdere de viteză – cu toate implicaţiile psihologice ale ideii cuibărite în psihicul respectivului – şi dorinţa de supunere şi control în vederea satisfacerii propriilor interese.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lipsa experienţei de viaţă şi credulitatea – apanaj al sufletului curat, nededat la aspectele lumii – fac din tânăra respectivă un vânat mult dorit şi ceva mai uşor – spun unii – de prins în capcană. Este într-adevăr mai uşor de prins în capcană dacă există cel puţin o breşe, cauzată, în majoritatea cazurilor din familia din care provine, cea mai frecventă fiind aprecierea incorectă: dacă este o supra-apreciere apare teribilismul iar dacă este vorba de o sub-apreciere apare normala dorinţă de recunoaştere a meritelor. Ori, vânătorii, <span style="color: #2b00fe;">“unşi cu toate alifiile</span>”, au destulă abilitate pentru a identifica această necesitate şi a o folosi. Şi vânătoarea începe...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vânătoarea nu începe cu surle şi trâmbiţe, este o vânătoare cu hăitaşi foarte tăcuţi, ba chiar ademenitori şi blânzi. Orice şovăire, orice piedică, mică, greu perceptibilă este monitorizată şi în limite mici se schimbă chiar metoda sau tipologia. Cum orice suflet este venit aici cu o misiune şi un destin clar, şi pentru aceasta are acel ghid – înger – ce face totul pentru a păstra nearterată traiectoria, cei mai mulţi vânători ajung să se lase păgubaşi. Dar cel puţin unul din o mie dintre vânători, având o legătură specială cu cei care se opun existenţei concordante cu divinitatea, trec peste liberul arbitru, peste “<span style="color: #2b00fe;">dreptul de proprietate</span>” asupra destinului, şi scot la atac armele ascunse pe care le au la îndemână sau le închiriază. Arme imbatabile, într-adevăr dacă nimeni nu ia seama la ele, la utilizarea lor, dublată de tăcerea celor tineri privitoare la viaţa lor dar şi de vorba plină de minciuni a vânătorilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Iar vânătoarea devine o simplă hoţie, căci începe să se fure, pas cu pas, sufletul victimei, ca să poată fi avut, la un moment dat şi corpul victimei, cu o indiferenţă înfricoşătorare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca şi în realitate, pentru a fura ceva, este necesară anihilarea pazei; paza sufletului omului este tocmai îngerul personal. Cum acesta nu poate fi anihilat, singura soluţie este furtul îngerului. Efectul imediat este scăderea puterii de apărare, şi lipsa oricărei şanse de a fi avertizat cu privire la ceea ce se întâmplă. Odată deschisă calea, în scurt, chiar foarte scurt, timp, urmează cel de-al doilea pas: furtul a o parte din suflet şi înlocuirea sa cu o ceva surogat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar, pentru asigurarea succesului garantat, atacul cel mare este precedat de stabilirea unor corzi, sau stringuri; punţi prin care se transmit mesaje şi îndemnuri către dorinţele atacatorului, ideea de stare de completitudine, pas care deschide calea legăturii directe – şi fără de sfială trebuie spus pe nume că este vorba de legătura creeată de relaţia sexuală – legătură ce poate fi comparată cu un larg bulevard pentru informaţiile viitoare ce urmează să circule nestingherite, tubul prin care se poate extrage orice tip de energie din victimă. Tot acest proces este însoţit de transmiterea de forme de gând şi energie negativă - şi fără doar sau poate este negativă căci orice este împotriva drumului divin este negativ. Trimiterea de forme de gând este proprie atacatorului, căci de toate celelalte, ca fapt poate fi responsabilă şi persoanele care au “închiriat” armele ascunse.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prin acest pas calea împlinirii scopului propus – dar şi a păcatului dus la extrem – este în totalitate deschisă. Începe furtul sufletului, golirea de informaţia pusă în el la coborârea sa în trupul ce trebuia să se nască şi, pentru siguranţa duratei existenţei relaţiei, înlocuirea părţii furate cu altceva, acel surogat, care să acţioneze ca un liant pentru relaţie, pentru moment dar şi pentru viitor. Evident, liantul, bine tapetat cu informaţie, nu putea fi decât un liant cu suport unic, adică suportul reprezentat de atacatori.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Efectele au început să apară, mult mai puţin vizibilă datorită celuilalt rezervor energetic, Kundalini, ce, asemeni unui atom excitat, genera o energie de înlocuire a celei ce era mutată altundeva, acolo unde era dorită. Ceea ce nu se putea ascunde era dependenţa. Ea însă era invizibilă, invizibilitate creată de ideea de “<span style="color: #2b00fe;">om îndrăgostit</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Amprenta faptului, trebuia eliminată pentru că e una dintre cele care, “netratată” lasă de izbelişte misiunea personală care, deşi se îndeplineşte parţial, într-un fel sau altul, lasă spiritul datori altor reveniri, încărcat şi cu datorii sau îndatorări legate de karmă. Eliminarea ei, de la sine, rareori este posibilă, însă este foarte întâlnită “întâmplarea”, venită la un moment dat, prin care se identifică această existenţă a problemei produsă de o minte tulburată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi chiar dacă îngerul păzitor este făcut să privească prin alte părţi sau întemniţat pe cine ştie unde, Acel care ne are în grijă pe toţi îşi face simţită prezenţa printr-un alt înger ce, temporar, vine şi îl înlocuieşte pe cel furat. Acela este momentul în care victima, deşi cu un suflet amputat, revine la simţuri realiste, momentul în care adevăruri încep să fie relevate de realitatea ce nu mai poate fi fardată sau ascunsă. Atacatorul are însă grijă de a nu fi luat prin surprindere şi ştiind că totuşi poate fi demascat, apelează la o formă de sclavizare evidentă: legarea drumurilor, a minţilor şi a altor simţuri, în special a văzului victimei. Atacurile, dacă sunt puternice lasă urme pe totdeauna, doar eventuala anihilare a atacurilor elimină efectele. Chiar dacă, peste ani, este mai greu de anihilat tot ce lasă ca efect aceste mârşave atacuri, niciodată nu este prea târziu pentru această necesară eliminare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Totuşi, vorba populară este o mare realitate, în cazul în care sufletul atacat, persoana în sine, are legătura ei, specială şi misiunea ei, la fel de specială, în această viaţă... Dumnezeu însă nu doarme! Până la urmă, legătura nefirească este slăbită şi într-un timp ce, e adevărat, durează cam şapte ani, ea dispare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De obicei victima, pe căi directe sau ocolite, este “<span style="color: #cc0000;">ajutată</span>” să rupă această legătură mai devreme. Ultimul atac, furibund este legat de ceea ce-şi doreşte atacatorul, vânătorul, să fie parte din viaţa victimei: urâţire, lipsa sporului, instabilitate emoţională şi sentimentală, sterilitate, lipsa realizării profesionale şi materiale, acte de răzbunare ce evidenţiază clar faptul că relaţia a fost clădită nu pe fundamentul destinului sau a sorţii victimei, ci pe nenorocul de a întâlni un om cu o mare doză de ipocrizie şi răutate, un om mânat de un orgoliu şi un ego fără măsură, putând fi catalogat, din punct de vedere psihologic, în categoria paranoicilor. Pentru efectele pe plan spiritual, poate fi la fel de bine numit un inconştient, căci faptele îl pot încadra în categoria celor care-şi condamnă urmaşii, pe şapte generaţii la o sumededie de suferinţe, bizare întâmplări, manifestări şi handicapuri ce îi pot scoate, din societate, toţi aceşti urmaşi fiind spirite cu mari încărcături şi datorii karmice. Cu aceeaşi lipsă de teamă afirm, din motive ce nu vreau să le amintesc aici, fiind un caz particular, că neamul, la cel mult a treia generaţie, se va stinge.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ar trebui să spun că din fericire victima este ajutată, aşa cum aminteam mai sus, să scape din chingile unei relaţii nedestinate, de cei din apropierea sa. Nu pot însă generaliza ideea “din fericire” pentru că, în cele mai multe cazuri ajutorul intră sub incidenţa ideii “din păcate”... Ajutorul nu este unul frontal, la vedere, pe lumină, spre a îndrepta paşii victimei pe calea regăsirii de sine. Din punct de vedere uman se pot accepta scuzele datorate comportamentului şi posibilelor efecte ale acestuia pe termen lung, pe toată viaţa chiar, dar scuza umană nu este totdeauna şi iertare divină, căci, oricum, victima, pentru greşelile pe care putea să le evite, şi-a făcut singură nota de plată ce o are de plătit în această viaţă sau după această viaţă. Dar faptele datorate efectelor atacului nu pot fi puse în seama conştientului şi singurul mod de anihilare ce ar fi fost de folos tuturor ar fi fost iubirea, arma ce anihilează în stil “minune” toate relele cauzate. Din păcate omul suferă de boala nerăbdării, de presiunea timpului şi caută soluţii rapide şi vizibile, indiferent de metoda de abordare a acestei găsiri de soluţii. Dar cum, este ştiut, binele nu apare instantaneu, doar răul putând astfel să apară, ajutorul este dat tocmai pe această cale. „Cui pe cui se scoate” este într-adevăr o realitate a lumii materiale, dar în plan spiritual, astral, regula aceasta nu este deloc una de aur.</span></div>
<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMjEG-8bHTThoLU5SghzH1DXURKELXqobVbk3G98nlvfAc22X0h2ICylNYLJAj1ekkP4tDzmTa3lJQGViV0c-G7lqR9fnAIEL1kyid0QbdEw04wNAgCUFCo6xmmdb6Zbwr3dUu2zp4pH4/s400/010.Taine+vechi+%255B05%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgMjEG-8bHTThoLU5SghzH1DXURKELXqobVbk3G98nlvfAc22X0h2ICylNYLJAj1ekkP4tDzmTa3lJQGViV0c-G7lqR9fnAIEL1kyid0QbdEw04wNAgCUFCo6xmmdb6Zbwr3dUu2zp4pH4/s200/010.Taine+vechi+%255B05%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Tentaţia redefinirii</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Până în acest moment al vieţii, se poate spune că s-au pus majoritatea jaloa-nelor vieţii prin creionarea unui drum către un destin – fac un act de curaj de a folosi un termen dur – contrafăcut. Din acel moment, tot ceea ce a urmat a purtat o marcă a acestor jaloane. În afara propriei forţe lăuntrice şi a ajutorului divin, nimeni şi nimic nu s-a gândit şi nu s-ar fi gândit că normalitatea este una, realitatea este alta. Au urmat treceri prin ipostaze mai mult sau mai puţin dorite, mai mult sau mai puţin concordant cu planul dorit. Au existat, aşa cum spuneam mai înainte încercări de forţare a notelor sau de cedări care să fi fost încercări de normalizare a realităţii. Lipsea ceva ce putea face să meargă maşinăria vieţii la parametri optimi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">După trecerea timpului nu e greu a se trage concluzii a se analiza în amănunt oricare dintre fapte. Însă nu este o necesitate, necesitate putând fi mult mai repede nescormonirea trecutului. De aceea am preferat să fac eu o trecere prin câmpul amprentelor lăsate de fiecare faptă, căci neutralitatea faţă de acele timpuri lasă obiectivitatea la cote maxime şi nu readuce în prim plan trăirile cu tentă dură, negativă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O concluzie însă este sigură fiind verficată şi reverificată prin timpuri şi peste timpuri: <span style="color: #2b00fe;">cei ce se aseamănă</span> se adună, spusă aşa cum este găsită în înţelepciunea proverbelor. Asemenea spusei se poate vorbi de planul energetic şi spiritual: vei atrage ceea ce eşti, atât timp cât nu-ţi conştientizezi starea în care eşti.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru că am făcut referire la preoţi, la metode de atac ce pot fi făcute împotriva luminii, dar şi pentru că au existat şi asemenea atacuri, şi la care voi face referire în continuare, este necesară o explicaţie privind alte forme de atac, aparent imposibilie şi fără de motiv. Am resimţit şi eu, din plin efectele unor asemenea atacuri aşa că pot, fără ruşine, fără teamă să vorbesc despre asta.</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #cc0000;"><b>Legarea îngerului şi furtul luminii</b></span>, atac ce pare neverosimil, prin faptul că până şi binele cu care este dăruit omul poate fi legat şi împiedicat în îndeplinirea menirii sale. Este tristă constatarea, dar este prea adevărată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Explicaţia este simplă: Prin naştere, omului i se dă un înger păzitor, mai rar şi doar în cazul în care are o misiune spe¬cială de îndeplinit pe Pământ primeşte de la început mai mulţi; în timp, prin greşelile pe care le face, indiferent câţi are, ei se îndepărtează, faptele bune fiind motiv pentru care se primesc alţi îngeri. Odată cu îndepărtarea lor, omul devine vulnerabil în faţa răului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Harul unui om este dat, de la început sau pe parcursul vieţii. Harul de a scrie, de a cânta, de a picta, se datorează unor îngeri pe care Dumnezeu îi dă oame¬nilor pentru a-i ajuta în menirea lor de pe pământ.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Posibilitatea de a lua prizonier un înger este o bagatelă. Lumina nu se poate fura, însă se taie legătura cu ea. În acest fel un om poate fi îngropat într-o grămadă de întuneric, poate fi izolat în diferite spaţii pline de întuneric (cilindri, sfere, cuburi) şi atunci omul nu mai are acces la lumină, la Harul Duhului Sfânt, enegia vitală ce-l ţine în viaţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Legarea îngerilor se face chiar în biserică; cu acordul sau cu ignoranţa preoţilor se face un ritual de legare de noduri în timpul citirii evangheliilor (cele 12 evanghelii). Pe fundamentul energetic al acelui moment înălţător, cei cu asemenea intenţii emit, prin similitudine propriu-zis de a lega, emit intenţia către îngerii de pază ai celor cărora vor să fie lăsaţi fără aceştia. Ritualul se repetă pentru fiecare “victimă”. De multe ori pot fi văzute femei (în general, dar nu-i de mirare că sunt şi bărbaţi!) care ies din biserică având în mâine două-trei batiste înnodate şi apoi prinse jurul unei lumânări...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De asemnea, există oameni care au lumina inte¬rioară mai mare decât a îngerilor păzitori şi atunci îi pot lega; preoţii, chiar dacă nu au o lumină aşa de mare, o pot face folosind Tainele Bisericii, precum mirul sfinţit o dată la cinci ani.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când îngerul nu face faţă vieţii omului respectiv, fiind atacat de multe ori, el poate fi schimbat de Ierarhia Cerurilor la rugămintea celor care au căpătat acest har, chiar şi simpli oameni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un alt mod, asemănător furtului, este condiţionarea îngerilor ca să nu îl asculte pe om, să nu îi fie omului de folos. De obicei, o face cineva cu cunoaştere şi care, într-un fel sau în altul, are acces la lumină.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mi-am pus mereu o întrebare, pe care şi acum, fără să vreau, mi-o pun: De ce oamenii nu se raportează, în ceea ce fac, la Dumnezeu, la planul divin? De ce preferă, de ce le este mai uşor să greşească?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De cîteva ori mi s-a întâmplat să nu-mi mai simt îngerii aproape, când încercam să scriu ceva şi mai ales pe tema sau ideea atacurilor date de anumite persoane pe care le identificasem. Îi găseam în astral, stând precum nişte statui de lumină, în nemişcare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt unii care, din păcate, în nesomnul nopţilor, având oarecare cunoaştere spirituală, sau chiar, mai rar, unii inconştient, invocă îngerii altora. Mie mi se întâmpla cu îngerii ce îmi erau de ajutor în ale scrisului. Ajungeam să scriu ceva asemănător formei fără conţinut, ori ceea ce scriam nu era recepţionat ca atare de către cititori. Atacatorul încerca să-i folosească pentru a-i goli de informaţii, pentru a-i informa cu altceva, ca, în final să scriu ceva care să nu îi pună într-o lumină nefavorabilă. Mi-i legau, mă întârziau în ceea ce aveam de făcut, de scris, de avertizat, dar cum aveam dreptul meu de a deţine acele informaţii, “<span style="color: #2b00fe;">în exclusivitate</span>”, deveneau statui, aşteptând eliberarea, aşteptând revenirea înspre mine. Aici era vorba de ceea ce-mi era mie permis şi nu era lui, atacatorului, aşa că nu am de ce mă teme, dacă e vorba de pierderea informaţiei. Ceea ce scriu este din propria-mi experienţă, aşa că nimeni nu-mi poate lua acest drept. Bună sau rea, în curăţenie sau în păcat este viaţa mea şi ceea ce fac ţine de meritul sau nemeritul meu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am câteva idei la care ţin foarte mult, sunt mai mult decât nişte principii. Este vorba de respectul pentru cuvânt, cerinţa pentru gând bun şi curat, precum şi atenţia înspre fapte. Nu sunt idei pe care să mi le fi format aici, vin cu ele şi ştiu că am să plec cu ele, aşa cum am făcut-o de atâtea ori. Şi aceste idei sunt ale mele, înţelese pe deplin de prin începuturi. Aceste idei nu prea sunt cele care să mă ajute aici, acum, în această societate ce merge spre pierzanie, aceste idei sunt o parte din cele ce îmi dau nuanţa de om radical, om rău. Şi iată de ce:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Gândul</b> face ca omul să se racordeze la anumite planuri de energie de diferite vibraţii. Gândind pozitiv omul se va racorda la entităţile spirituale de lumină, gândind negativ va face să rezoneze cu entităţile joase şi va avea parte doar de rău. Toate câmpurile omului se modifică după ceea ce gândeşte, pentru că nu poate face sau spune ceva bun gândind greşit. Totul porneşte de la modul cum gândeşte şi singurii în măsură să facă o schimbare în gândirea personală este omul însuşi</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Cuvântul</b> este rezultatul gândirii, împlinirea ei, şi este o împlinire materială a gândului, iar dacă gândul are o putere în sine datorată gânditorului însuşi, odată devenită cuvânt ideea capătă o putere enormă prin energia rostirii ei, a sufletului pus în emiterea ei, de aceea omul este ceea ce vorbeşte. Ceea ce spune, rămâne înregistrat pururi determinant, inclusiv în vieţile viitoare. Cuvântul, odată ce a fost rostit, nu poate fi anihilat prin nici o retractare sau împotrivire. Împotrivirea, negarea primei spuse nu poate anihila prima spusă căci este de ajuns chiar şi o secundă diferenţă între cele două rostiri pentru ca energia primei spuse să să fie de câteva ori mai mare decât a celei următoare. Îşi aduce cineva aminte că se spune <b>Verba volant</b>? De ce oare omul crede că a zbura înseamnă că a dispărut şi nu că a luat calea cerurilor şi nu se mai întoarce decât ca efect? Blestemul are putere tocmai pentru că este rostit, blestemul în gând este doar o formă-gând.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Fapta</b> înseamnă punerea tuturor energiilor în realizarea unei idei bune sau rele. Faptele sunt cele care pot schimba cel mai repede pe om. De multe ori este greu a gândi bine, dar ştiind ceea ce este bine trebuie şi fapta să fie bună. Acţiunea îl poate schimba pe om din străfunduri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O altă idee pe care am avut-o în vedere în căutările mele, o verificare a ceea ce aveam în bagajul de informaţii cu care am venit, a fost cea legată de relaţia dintre bărbat şi femeie, în cadrul intim, adică sexualitatea. Oameni fiind, suntem de asemenea dragostea fizică pe care o facem. Dragoste sau sex. Dacă în timpul actului sexual participă şi sufletul şi lumina proprie, dorinţa de celălalt, se poate spune că se hrănesc îngerii. Dacă se face doar sex ca pe un sport şi pentru plăcerea actului, în definitiv a frecării şi efectelor sale, atunci se hrănesc demonii şi cei doi se încărcă negativ. Actul sexual poate fi înălţător şi poate ridica în sferele înalte sau poate coborî în tenebrele anti-cerurilor în funcţie de intenţie şi de realizarea lui. În cultura creştină actul sexual este văzut ca un mod de concepere de care omului trebuie să îi fie ruşine, în alte culturi, pe care le-aş numi evoluate spiritual pe acest plan, ca o modalitate de terapie şi înălţare spiri¬tuală. În plus, în timpul actului sexual se produce o armonizare între parteneri care face ca ambii să crească sau să scadă vibraţional în funcţie de chakrele care se deschid atunci.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Date fiind spuse şi aceste precizări importante, este necesar să revin la subiectul în sine. Precizările erau necesare pentru că, pe parcurs, o ideile de mai sus au importanta lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Date fiind spuse şi aceste precizări importante, este necesar să revin la subiectul în sine. Precizările erau necesare pentru că, pe parcurs, o ideile de mai sus au importanta lor.
Parametri optimi ai maşinăriei vieţii este obiectivul normal al fiecărui om. Aceşti parametri sunt totdeauna personali şi sunt definiţi înainte de venirea pe Pământ a spiritului. În timpul vieţii, factorii care concură la realizarea acestor parametri induc faptele. În mod natural, “cu gândul la Dumnezeu” cum se spune, omul ar merge ţintă către ceea ce este menit dă fie şi să facă. Impactul social, acest păienjeniş ce constrânge personalitatea, manifestarea spiritului, în sensul minimalizării şi egalizării conştiinţelor, încadrării în tiparele impuse de ea, strică şi uneori strică destul de mult Din fericire, divinitatea nu stă la negocieri cu societatea, care, la un moment dat, se află în opoziţie. Nu stă la negociere nici cu indivizii ce îşi încearcă forţele într-un mod, cred ei, neştiut, cu alţi semeni, încercând să le conducă drumul pe calea ce o vor ei. Mai mult atât, nici cu persoana în cauză nu stă să negociaze, atunci când i s-a aprobat un rol, special aş spune, în această viaţă, iar ea, tentată de viaţa de aici, influenţată sau forţată de cei de aici, acţionează împotriva a ceea ce şi-a ales, încearcă să rezilieze unilateral un contract care nu i-a fost impus, ci l-a cerut. Deşi aici, în acest articol discut în esenţă despre un caz (nu îmi este drag deloc, acum acest termen, dar nu am găsit altul pe măsură), trebuie să fac remarca, pe care o fac şi alţii <span style="color: #cc0000;">[2]</span>, <span style="color: #990000;">că omul nu vrea să accepte, să înţeleagă faptul că a ales ceva ce <b>trebuie să ducă la îndeplinire</b>, că orice şi oricine i-ar forţa nota, i-ar impune altceva, el trebuie să meargă pe acel drum. Faptul contrar, manifestat chiar şi prin gând, îl va duce inevitabil la stări şi manifestări ce nu îi fac bine, nu îi fac viaţa uşoară. Totul îi va fi pe dos, totul va avea un mers anevoios, până când, renunţând la a se mai considera Dumnezeul său, sau a considera pe alţii mai presus de Dumnezeu, în relaţia cu ei, de a se considera stăpân absolut şi absolutist al vieţii sale, şi a reintra pe drumul pe care şi l-a făgăduit pentru viaţa pe Pământ.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mulţi pun şi îşi pun întrebarea <span style="color: #990000;">Îşi poate cunoaşte sau îşi cunoaşte omul destinul</span>?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Răspunsul n-ar putea fi complet de aş încerca să-l generalizez. Pentru spiritele obişnuite, care au vârstă astrală mică, răspunsul este: <span style="color: #990000;">Nu, nu-l cunoaşte, greu este să-l cunoască, îl poate cunoaşte prin interpuşi, dar cu o plată foarte mare, însă, în anumite momente i se poate releva, total sau parţial.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru spiritele cu totul şi cu totul speciale, rare, foarte rare chiar, venite aici cu o misiune foarte clară, destinul nu este un secret!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spiritele înalte, speciale, venite aici cu un rol determinant la un anumit moment, în mare îşi ştiu rolul şi aş putea să spun destinul. De copii au manifestări, dar mai ales spuse, care par poveşti, pe care cei mari, spirite obişnuite le pun pe seama imaginaţiei de copil (oare nu toţi ceilalţi copii sunt copii?) şi sunt lăsaţi în joaca lor. Apoi, când manifestările se maturizează, aceste spirite dau veste, într-un mod foarte modest, că ştiu ceea ce urmează în viaţa lor. Uneori, chiar şi de către ei, spusele sunt trecute cu vederea şi se aruncă în lupta existenţială. Au şi ei caracteristică umană, au de învăţat, de recapitulat şi de verificat unele dintre cele ce le cunosc dar nu cred suficient în ele. Li se relevă prin imagini, prin spuse, prin percepţii şi senzaţii, viitorul. Dacă ar fi să conştientizeze, ar lua calea directă, însă dotaţi fiind cu o forţă mare, rezistă drumului ce şi l-au luat până când termină de acumulat ceea ce mai aveau de acumulat. În acest timp însăă şi ei se nărăvesc în a se considera dictatorii propriei vieţi. Atunci intervine “partenerul de contract” şi prin fapte ce se întâmplă, prin contracţii de neimaginat, în scurt timp, revin în drum, căci, în timpul acelor contracţii –probleme, suferinţe, boli– li se relevă tot ceea ce au de făcut. Din acel moment ei <span style="color: #990000;">îşi cunosc destinul</span>. Şi-l zugrăvesc, aparent fără suport real cu destule argumente reale. Văd mulţi din cei ce-l înconjoară asta, văd şi ştiu că de data asta ceea ce spun este un adevăr pur, doar ei continuă să nege, de cele mai multe ori din teama de a nu fi consideraţi “<span style="color: #000099;">în afara lumii</span>”, cel mai adesea de cei din propria familie, de teama repercursiunilor sociale. Până când... nu mai pot opoziţiona cu nimic...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceste spirite sunt cunoscute chiar de la venire şi de tabăra opusă. Nimeni nu se poate îndoi că există aceeaşi ierarhie şi a întunericului. Şi el îşi trimite aici spiritele sale. Ierarhia luminii ştie de venirea lor, aşa cum cea a întunericului ştie de venirea spiritelor înalte ale luminii. Diferenţele în acţiunile celor două tabere sunt foarte mari; totdeauna tabăra întunericului acţionează dur, chiar de la apariţia spiritului înalt pe Pământ. Aşa se pot recunoaşte spiritele înalte, iar din vârsta la care începe acţiunea împotriva lor se poate extrage informaţia despre înălţimea propriu-zisă a acestora. Cu cât sunt mai înalte cu atât vârsta de la care sunt atacaţi este mai mică; cu cât sunt mai puternice cu atât atacatorii sunt mai apropiaţi (până la nivelul mamă, tată, fraţi, copii; atacatorii sunt uneori “<span style="color: #2b00fe;">recrutaţi</span>” pe parcurs, înainte de apariţia acestor spirite ei fiind în totală opoziţie cu ideea de a ataca, de a face rău. Cum şi de ce se face recrutarea nu este aici momentul de a vorbi).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Înainte de a epuiza ideea trebuie să fac şi alte două precizări: sexul spiritului întrupat este dat şi de problemele karmice pe care le mai are de rezolvat. Şi trebuie să le rezolve, având în vedere că după viaţa ce o duce pe pământ face un salt, iar un salt nu poate fi făcut dacă în spate duce o greutate mare. Aşadar, spiritele cu datorii karmice pe un anumit segment, se vor întrupa în femei iar cele pe un alt segment, în bărbaţi. Care sunt acele segmente nu vreau să fac aici referiri, dar ele sunt uşor de înţeles...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O altă precizare este legată de spiritele ce sunt destinate la a fi pereche. Ele vin din întâmplare unul în calea celuilalt. Totul se derulează rapid, pentru că nimic nu le e străin şi nimic nu le este opus în Ceruri. Datorită predestinării, trăirile lor se amestecă, se poate spune că există mari segmente existenţiale – cele vegetative, nu cele raţionale – ce sunt preluate/predate celuilalt. Efectiv viaţa la nivel vegetativ, a celor doi, este ca una singură, altfel spus dacă se ajunge să moară unul, moare şi celălalt (dacă divinitatea nu hotărăşte altfel...)</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">A fost necesar să vorbesc şi despre ideea de destin şi despre spirite, pentru că acest caz intră sub “incidenţa” vieţii unui spirit înalt. Nu este cazul să spun cât de înalt sau cât de puternic. Cert îmi este faptul că este acolo unde puţini nu se tem să vorbească despre spiritul persoanei respective şi la fel de cert îmi este că tocmai datprită acestei caracteristici spirituale, nu este deloc un om comod în apropierea “<span style="color: #2b00fe;">oamenilor mici</span>” ce-i doresc îngenuncherea. Până la urmă o comparaţie pe plan real, prin analogie cu cei care au o valoare intelectuală mare, e uşor să se vadă că tocmai cei cu valoare mică încearcă să le devină superiori social, ca să poată să-i domine.</span></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText" style="line-height: 90%; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=9078173356928680414&from=pencil#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[2]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif";"> </span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Drunvalo Melchizedek, Omraam Mickael Aivanhoff, Osho, Ovidiu Dragoş Argeşanu, Oliviu Matei</span></div></div></div>
<br>
<br>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFH8pB5WrxkX2GJgjlM6QIOIKNQuM7PcUoW6cWkrA6yr9D_Cw78Ypk4gMo0HKxulA153zataVj6JuKdcYFsYrLxNcdVnKfcECpATUzqPgwQ5oOXjp5aiPJ61XyIIMYXXIaZ_-MwtPaoxQ/s400/011.Taine+vechi+%255B06%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFH8pB5WrxkX2GJgjlM6QIOIKNQuM7PcUoW6cWkrA6yr9D_Cw78Ypk4gMo0HKxulA153zataVj6JuKdcYFsYrLxNcdVnKfcECpATUzqPgwQ5oOXjp5aiPJ61XyIIMYXXIaZ_-MwtPaoxQ/s200/011.Taine+vechi+%255B06%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Nobleţea răscumpărării</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sub efectele atacurilor, cu încăpăţânarea caracteristică de a arăta că nu este nicicum, cu nimic mai prejos de ceilalţi ce mereu îi erau daţi ca exemplu, a urmat o perioadă a vieţii cu mari meandre. N-a fost o perioadă de ridicare, de înălţare, ci mai repede una de coborâre. Prea multele-i cedări, mai ales pe planul ce-i era reproşat, încercarea de a rezolva rapid ideea reproşurilor, unele drumuri repetate, dar şi aspectul divin ce îi permitea o anumită largheţe pentru ca, după o suficientă coborâre să-i arate că este necesară o mare schimbare, au lăsat amprente cu sensuri, direcţii, mărimi şi intensităţi care, deşi au avut per total o mare însemnătate, pe bucăţi luate, au o însemnătate mai mică în acest moment. A fost necesarul drum de a se ajunge într-un anumit punct al vieţii în care să intervină karma. Şi chiar şi în după momentul acela, al începerii plăţii karmice s-a manifestat încă drumul cu meandre, dar s-au manifestat, din plin şi efectele atacului şi ajutorului de dinainte. Corzile erau întinse la maxim şi puterea informaţiei, dată ori schimbată, era şi ea maximă, porţile fiind încă deschise.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cu acest bagaj, destul de greu, şi la o înălţime spirituală (energetică) mică, viaţa a intrat într-un alt ciclu din ceea ce se numeşte desăvârşire. Au fost faptele cele care se poate spune că au dus la o asemenea mică înălţime, dar nu trebuie să fie neglijat şi factorul extern deosebit de nefavorabil. O realitate însă poate fi considerată şi necesitatea de a se ajunge în acel punct în care plata karmică se putea face, căci, independent, spiritele ce trebuiau să-şi primească plata se aflau, şi au rămas, pe un nivel scăzut, mult prea scăzut ca, după ce datoriile erau plătite să mai poată avea influenţă (cu excepţia manifestărilor egotice) asupra celui ce intră, în relaţionarea karmică, dator. Repet, necesitatea exista, poate doar momentul ar fi fost să fie altul, efectele ieşirii din această relaţie să fi fost altele, dar plata, cu sau fără voie, cu sau fără conştientizare, trebuia făcută!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Stând sub semnul trecuturilor, prima mare datorie karmică (până la acest moment au fost şi altele, dar irelevante) nu se poate vorbi de o normalitate a relaţie. Chiar şi în plan uman, real, dorinţa de supunere a unui spirit înalt, ajuns, din necesita-te, la cheremul unui altul mic, iar ca om dominat de ego, alimentat de propriile-i rădăcini, era marcată de cedarea unor drepturi elementare, drepturi statuate (însă imposibil de verificat) şi de legile omenşti. Pe drept vorbind, omeneşte, totul ar fi trebuit să se încheie repede, la scurt timp după ce a început. Pe acest plan nu se poate vorbi decât de presiunea, la nivel verbal, a apropiaţilor, presiunea faptelor şi întâmplărilor anterioare şi presiunea unei realităţi existente în acel moment. Încă existenţa meandrelor era semnul că relaţia se afla sub imperiul altor legi decât cele vizibile, palpabile.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: red;"><b>Karma</b></span> (<span style="color: #990000;">din sanscrită: - efect, faptă</span>) este un concept filosofic-religios, prin care fiecare acţiune - fizică sau spirituală - are în mod inevitabil o urmare. Aceasta nu se manifestă neapărat în actuala viaţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"Karma" înseamnă acţiune. Pentru a înţelege mai bine conceptul de karmă, Swami Vivekananda, foloseşte exemplul unei pietre aruncată în vid (unde forţa gravitaţională a planetelor nu există). Orice piatră arunci în acest mediu se va întoarce în cele din urmă la tine, cu un moment (<i>masă</i> x <i>viteză</i>) egal cu cel care l-ai folosit pentru a o arunca. În acelaşi fel, orice acţiune se întoarce în cele din urmă, egal şi în aceeaşi formă, la cel care a iniţiat-o.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De ce nu este acest concept evident pentru noi toţi? Explicaţia o dau suficient de bine yoginii: <span style="color: red;"><i>pentru că uităm</i></span>. Uneori, efectul acţiunilor din trecut se manifestă la un moment ulterior în aceeaşi viaţă, alteori se actualizează doar într-o viaţă viitoare, când condiţiile sunt propice. Chiar când se manifestă în viaţa actuală, omul a uitat de mult acţiunea respectivă şi nici se poate vedea întotdeauna legătura, pentru ca ea nu este doar la nivelul fizic, material. Căile "Domnului" nu sunt întotdeauna uşor de înţeles. Este nevoie de o adâncă profunzime spirituală. Chiar mai dificil este să se poată vedea conexiunea cu o faptă dintr-o viaţă anterioară, mai ales acum când cei mai mulţi se întrebă încă dacă aşa ceva chiar există.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Karma nu înseamna neapărat ceva rău, şi nu are decât o legătură extrem de vagă cu ideea creştină de "<span style="color: #2b00fe;">păcat</span>". Nu este o pedeapsă. Este pur și simplu legea firii, unde <span style="color: #cc0000;">ceea ce semeni, aia culegi</span>. Sau, altfel spus, <span style="color: #38761d;">Karma nu are meniu, ea te serveşte cu ceea ce vrea ea</span>! Faptele bune se vor întoarce cândva la cel ce le face, la fel cum se vor întoarce și cele negative. Depinde ceea ce face, depinde ce ceea ce proiectează în viaţă, în fiecare moment.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Legea karmei este descrisă în foarte multe tradiţii spirituale. Chiar în Biblie Iisus face mai multe referiri la ea, într-un mod foarte explicit: “<span style="color: #783f04;">cine seamănă vânt culege furtună</span>“, “<span style="color: #783f04;">cel ce ridică sabia de sabie va fi tăiat</span>“, “<span style="color: #783f04;">cu măsura cu care judeci vei fi judecat</span>”, fiindcă, înainte de toate, “<span style="color: #990000;">Precum în Cer, aşa şi pe Pământ</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Este evident faptul că oamenii nu se nasc egali, unii având încă de la naştere tot felul de malformaţii, boli genetice, debilitate mentală sau fizică, etc. În aceste condiţii oricine se poate întreba: “<span style="color: #660000;"><i>unde este Dreptatea Divină? Pentru ce trebuie să pătimească un copil inocent care se naşte cu malformaţii?</i></span>”. Creştinismul nu poate răspunde la aceasta întrebare decât cu ideea că acele persoane trebuie să pătimească pentru păcatele părinţilor, ceea ce este total nedrept. Chiar şi cea mai simplă lege umana spune că cineva trebuie pedepsit doar pentru ceea ce el a făcut şi nu pentru faptele comise de o altă persoană. Cu atât mai mult legile divine, care sunt în mod perfect drepte, trebuie să răsplătească pe fiecare după faptele sale şi nu ale altuia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar şi dacă se poate considera o persoană cu cele mai mari păcate imaginabile, care în fiecare secundă din viaţa ei a comis un păcat de moarte, totuşi toate aceste păcate luate la un loc nu vor echivala niciodată cu necesitatea unei pedepse veşnice. Până şi justitia umană acordă pedepse proporţional cu gravitatea faptei rele comise şi cu atât mai mult Justiţia Divină face la fel.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La multele întrebări legate de un mod neînţeles de pedepsire, legea karmei răspunde foarte simplu: fiecare primeşte exact ceea ce merită, nici mai mult nici mai puţin. Chiar dacă această recompensă nu vine imediat, la un moment dat ea tot va veni.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Alte întrebăre care se pot pune sunt următoarele: <i><span style="color: #990000;">dacă tot Universul este guvernat de legea cauzalităţii şi deci există o cauză pentru tot ceea ce se petrece, înseamnă că nu există liberul arbitru? Înseamnă că toate alegerile umane sunt făcute în mod determinist datorită karmei şi a cauzelor active din acel moment?</span></i> Răspunsul la această întrebare este mai complicat şi necesită explicarea mai multor aspecte. Ceea ce se poate spune acum este faptul că în Univers într-adevăr totul este determinist, deci nimic nu este întâmplător, aleator sau haotic ci totul respectă anumite legi. Pe de altă parte însă, o parte a fiinţei umane este constituită de spirit sau scânteia divină care exista în fiecare şi care conferă filiaţia divină. Această scânteie divină sau spiritul, este dincolo de spaţiu şi de timp şi, de fapt, este dincolo de orice lege fizică din Creaţie, la fel cum şi Dumnezeu este deasupra oricărei legi. Dacă spiritul este dincolo de timp, evident că legea cauzalităţii nu i se mai aplică, fiindcă nu se mai poate vorbi de o cauză care să fie “anterioară” efectului. De aici rezultă clar că orice om care devine din ce în ce mai mult una cu spiritul divin din el va constata totodată şi o mult mai mare stare de libertate şi un liber arbitru din ce în ce mai extins, relativ la karmă. Din acest motiv chiar gradul suprem de desăvârşire (îndumnezeire) este numit uneori ca fiind suprema “eliberare” spirituală. Pe de altă parte, o persoană care se menţine cu conştiinta doar la nivelul corpului fizic, în mod cert se va afla aproape complet sub influenţa determinismelor pe care legile Universului i le impun şi astfel liberul său arbitru va fi aproape inexistent.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aşadar, o relaţie de acest tip, pe latura emoţional-sentimentală, dezvoltă sentimente multiple, care pot să se identifice cu dragostea dar pe lângă cele ce pot duce la o asemenea identificare, există altele care o pot scoate de sub această identitate: mila, superioritatea/inferitatea, cu cele ce vin din acestea: minciună, dualitate, infidelitate reciprocă, chiar dacă nu totdeauna cu manifestare fizică... Relaţiile karmice pot include, fără a fi obligatorii, şi copii. Dar apariţia unui copil, în cazul unui bărbat nu este tot una cu apariţia unui copil în cazul unei femei. Pentru o femeie copilul poate fi, şi de multe ori chiar asta este, o binecuvântare, un semn al protecţiei divine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Momentul vieţii cerea o intervenţie a divinităţii, cu mai multe roluri. Cel mai importat rol era acela de protecţie a vieţii, căci la nivelul energetic din acel moment, acele cedări şi contrări coborâtoare, mediul negativ, erau factori ce puteau agrava starea fizică. Motivul venirii pe Pământ a spiritului cerea din plin această intervenţie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Intervenţia era necesară şi pentru a arăta o altă faţă a trăirilor, a raportării la mediul social. Cum aspectele karmice erau agravate de comportamente, de dorinţe egotice, o prea mare scădere a liberului arbitru ar fi putut duce la puternice stări de alienare, de ieşire din normal. Astfel Dumnezeu a luat o hotărâre: întreruperea efectelor vechi şi noi, şi, în “<span style="color: #2b00fe;">colaborare</span>” cu un alt spirit, ce şi-a ales venirea aici, a încercat să dea de veste, să arate ceea ce este bine, ceea ce nu este bine. Legea Divină spune că: <i><span style="color: #990000;">Cine are ochi să vadă</span></i>... iar nerespectarea acestei legi îşi avea plata ei...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Despre spiritul ce a venit nu voi face o prea mare discuţie. Nu pentru că nu aş avea dreptul de a şti, nu pentru că aş avea teamă de a vorbi, dar regula “<span style="color: #2b00fe;">deontologică</span>” trebuie resprectată. Motivul venirii acestui spirit (despre care am spus ceea ce era normal să spun referitor la egalitatea dintre noi) era şi acela de a arăta lipsa acelei părţi, înlocuită, de suflet, de a arăta capabilitatea sentimentală. Dar era un spirit atins, lovit de nişte “<span style="color: #2b00fe;">unde</span>” ce i-au vrut deviat drumul. Aşa cum şi eu port “<span style="color: #2b00fe;">semnul arsurii</span>”, aşa şi el îl poartă! Un spirit ce-şi caută acum adevăratul drum. Dar, atunci, a arătat că vorbele celor ce nu voiau să tacă erau vorbe în vânt!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tot ceea ce a urmat, o lungă perioadă de timp, s-a trecut sub semnul acestei protecţii, timp în care, de o parte şi de alta au existat frământări şi transformări. Relaţia depăşise deja faza pur karmică, meandre reapăruseră, viaţa, la început stând într-o aşa-zisă plafonare, arăta necesitatea apariţiei unui final ce nu putea fi evitat. Se estompaseră multe din efectele atacului vechi şi multe din efectele acelui ajutor ce se manifestase continuu, însă erau doar estompate. Finalul, în forma în care se prefigura şi în forma în care s-a şi întâmplat, pe plan uman spunea şi nu spunea ceva, dar dacă atenţia era deplină, pe plan spiritul erau multe concluzii de tras. Unul urcase, altul coborâse. Însă durata de plată depăşind valoarea datoriei s-a întors puţin împotriva protagoniştilor. S-ar putea folosi aici expresia “<span style="color: #990000;">Ocaziile ratate se răzbună</span>”. Urcuşul la care am făcut referire urma să se manifeste printr-o formă de plată rapidă, în această viaţă, formă specifică iniţiaţilor, ascensionaţilor. Şi totul se corobora cu intrarea în poate cea mai grea datorie, de altă factură, o plată ce se putea solda cu întreruperea misiunii, o plată karmică ce avea alternative. Ceea ce fusese se terminase, ceea ce venea începea. O meandră emoţională şi pe planul gândirii. Una dintre alternativele plăţii karmice următoare era însă anihilată de acele forme-gând estompate. Fusese anihilată şi de frică. În plus suportul energetic al vieţii, dat de mediu, apropierea de un spirit în decădere, lăsau poarta deschisă unor întâmplări fără comparaţie, unor întâmplări asemănătoare vieţii în condiţii de război medieval.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca o paranteză, trebuie să completez ceva referitoare la spiritul salvator (fără exagerare): eu ştiu ce înseamnă să fii lovit înainte de a para măcar cu un gând. Şi mai ştiu şi ce însemnă cutremurul social în faţa căruia te pune viaţa. Dar, totodată, <span style="color: #783f04;">ştiu şi ceea ce are de făcut. Dacă cineva se mai întreabă de ce am ajuns eu în preajma unui spirit de această anvergură, e cazul să caute prin Ceruri un răspuns satisfăcător sau...</span></span></div>
<br>
<br />
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Extreme translatorii</span></b></div>
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyeVup_hWvbV73qwZAGBf438Af1Bsz_DtZ3Z3BWQ6Yh7BFrTVFtx_yT4N5xo2loBYYqMbDNaqyBVhbCTv5XahcHDOhTuy1ZyYbi-DwDyGD4K2T5GUVbU7q12cTpAfRbWsWxYKHW7Bl58o/s400/012.Taine+vechi+%255B07%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjyeVup_hWvbV73qwZAGBf438Af1Bsz_DtZ3Z3BWQ6Yh7BFrTVFtx_yT4N5xo2loBYYqMbDNaqyBVhbCTv5XahcHDOhTuy1ZyYbi-DwDyGD4K2T5GUVbU7q12cTpAfRbWsWxYKHW7Bl58o/s200/012.Taine+vechi+%255B07%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ruperea a însemnat o translaţie. Avea un suport pe care se putea face aceas-tă translaţie, un suport artificial pe plan spiritual, un suport real pe plan material...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cealaltă parte intra într-un ciclu de decădere, ce se va demonstra şi foarte repede, dar şi mai târziu. De fapt grosul manifstării abia începe. S-ar prea putea ca finalul să-l salveze de ceva ce poate însemna o mare suferinţă. Dar mai mult ca sigur că nu se va întâmpla aşa. Adaosul de plată, o dobândă nemeritată ce şi-a însuşit-o, nemaifind posibil să meargă pe linia karmei (celălalt spirit, ascensionând, nu mai poate relaţiona vreodată cu el) plata se va face, în timpul vieţii, prin propriile-i trăiri. Aşa cum am spus zbaterile deja există, oricâte ar încerca pentru a avea câştig de cauză...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O translaţie. Încă o translaţie... Obişnuit sau neobişnuit, viaţa oferă omului diferite ipostaze. Pe unele le-ar fi putut gestiona, pe altele nicidecum. Conjuncturi, motive, motivaţii, factori externi, sfaturi, idei, împotriviri, idei fixate, necesităţi, cerinţe, vise, speranţe, dezamăgiri... sunt suficient de multe motive ce duc la un mod sau un alt mod de a gestiona o situaţie, un moment de cotitură, de inflexiune a graficului de evoluţie. Aceştia sunt factori umani, sociali, personali, care au relevanţa lor sub aspect subtil, spiritual. Pe lângă acestea se adaugă ceea ce este implicit, ceea ce era chiar necesar într-o oarecare măsură. Necesitatea însă, putea, aşa cum am spus, să fie îndeplinită mai uşor, mai frumos. Se putea întâmpla ceva de acest gen în urmă cu circa 15-16 ani. Se putea şi în momentul la care a ajuns viaţa de nu ar fi existat cele trecute şi petrecute, dacă nu existau binevoitorii cu toată facerea lor de bine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ce era vechi, ceea ce se estompase, era la fel, era în cea mai mare parte existent. Existau şi noutăţi. Noutăţile pozitice aveau un anumit rol în minimalizarea modului de manifestare, dar şi un rol care, la momentul resprectiv fiind exploatate împotrivă, factorul de pozitivitate nu avea sprijinul suportului. Erau însă şi aspecte de “<span style="color: #2b00fe;">câştig</span>” pe structura negativă.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ingerii răi, sau demonii, sunt fiinţe personale şi reale, ca şi îngerii buni. La început mulţi au fost îngeri buni, dar folosindu-se rău de libertatea lor, şi răzvrătindu-se împotriva lui Dumnezeu, din mândrie, au fost izgoniţi din cer.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Numărul lor este foarte mare. Unii dintre demoni sunt în iad, alţii pe pământ, unde ispitesc pe oameni, şi alţii sunt în văzduh.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Despre aceştia, Sf. Antonie cel Mare, care avea capacitatea duhovnicească de ai vedea, spune că "<span style="color: #990000;">roiesc în jurul nostru ca păsările prin aer</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nici lumea demonică nu este o lume haotică, ci foarte bine organizată, dar numai în scopuri rele, căci demonii nu mai sunt capabili de lucruri bune.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Căderea lor a fost înainte de facerea omului, deoarece Adam a căzut din ascultare prin ispitirea lui Satan. Iisus le zicea fariseilor: “<span style="color: #660000;">Voi sunteţi fii ai diavolului, acela de la început a fost ucigător de oameni şi în adevăr n-a stat</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ei au şi acum firea îngerească, dar sunt lipsiţi de har. Demonii "<span style="color: #660000;">cred în Dumnezeu şi se cutremură</span>" (Iacov 2,19) , dar nu îl mai pot iubi. Ei au mare înrudire cu nălucirea sau imaginaţia păcătoasă, cu pofta iraţională şi cu mânia dobitocească, cu mândria şi lauda de sine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cu aceastea ispitesc apoi şi ei pe oameni. Sfântul Petru arată că "<span style="color: #990000;">diavolul umblă ca un leu răcnind, căutând pe cine să înghită</span>". Sfântul Teofan Zăvorâtul spune: "<span style="color: #990000;">Una din viclenele curse ale vrăjmaşului este să se ascundă pe sine, adică să-l încredinţeze pe păcătos că el nu există, în urma cărui fapt el face ce vrea în sufletul păcătos</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Demonul nu e, deci, cum au afirmat unii, o iluzie a timpurilor vechi şi întunecate, sau o reprezentare sau o personificare sensibilă a răului care izvorăşte din om, ci are o existenţă reală şi incontestabilă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiind fiinţe spirituale şi raţionale, demonii posedă o incredibilă putere de amăgire, influenţând, mai ales, imaginaţia şi gândurile omului. Genialul scriitor-psiholog Dostoievski, descriind în romanul Fraţii Karamazov, coşmarul lui Igor după uciderea de către Smerdeakov a tatălui său Fiodor, vorbeşte de apariţia unui "<span style="color: #2b00fe;">musafir nedorit</span>" ce i-a intensificat mustrările de conştiinţă până la nebunie. "<span style="color: #2b00fe;">Musafirul nedorit</span>", care este zugrăvit ca o fiinţă reală, independentă de persoana lui Ivan, îi spune la un moment dat, direct, acestuia: <span style="color: #660000;"><span>Deşi sunt halucinaţia ta, dar, ca într-un coşmar, eu îţi spun lucruri originale, care nu ţi-au venit până acum în minte, aşa încât ele nu mai repetă deloc gândurile tale</span></span>. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Demonii au un mare volum de cunoştinte din toate domeniile, deci şi cunoştinte religioase, cunosc şi pot vorbi în toate dialectele pământului şi pot reproduce cu lux de amănunte toate momentele din viaţa noastră, a strămoşilor noştri, precum şi din istoria lumii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lucrarea lor malefică a însoţit lumea încă de la creaţie. Astăzi demoni îşi fac simţită prezenţa în diverse cazuri de demonizări, crime, practici oculte etc.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tristetea umple sufletul de obscuritate, acoperind în primul rând spiritul de tenebre, întunecând inteligenţa şi reducându-i considerabil facultatea de discernământ. Unul din efectele ei specifice este să îngreuneze sufletul. Ea produce, de altfel, în întreaga fiinţă omenească o stare de astenie şi de slăbiciune, îl face nevolnic şi-i paralizează activitatea. Acest ultim efect se dovedeşte deosebit de grav în planul spiritual, unde îl privează pe om de orice dinamism, îi contracarează eforturile ascetice, "<span style="color: #2b00fe;">pustieşte rugăciunea</span>", în special atunci cînd ea urmează unei greşeli.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Demonii joacă un rol important în naşterea, dezvoltarea şi perpetuarea tuturor formelor de tristeţe. Sfântul Ioan Casian remarcă faptul că <span style="color: #660000;"><span>uneori, fără nici o cauză aparentă care să ne provoace această prăbuşire, răutatea duşmanului ne copleşeşte dintr-o dată</span></span>. Sfântul Ioan Gură de Aur, vorbind despre starea prietenului său Stagir, care suferea de o tristeţe adâncă, subliniaza şi el, în mai multe rânduri, rolul influenţei demonice. El îi scrie, printre altele: <span style="color: #660000;"><span>Demonul îţi învăluie sufletul cu aceste negre tristeţi ca şi cu un întuneric profund, şi se străduieşte să-ţi fure gândurile care te-ar putea linişti împotriva ta. Dar găsindu-ţi atunci sufletul singur, îl copleşeste de lovituri şi suferinţe</span></span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Invazia unui sentiment de tristeţe în suflet este unul din efectele cele mai imediate ale acţiunii diabolice. <span style="color: #660000;">Gândurile care vin de la demoni sunt în primul rând tulburi şi amestecate cu tristeţe</span>, notează Sfântul Varsanufie. Şi, invers, se poate spune că orice stare de tristeţe în suflet este, în toate împrejurările, semnul unei acţiuni demonice. <span style="color: #660000;">Tot ce se face cu tulburare şi tristeţe vine de la demoni</span>, mai spune marele scriitor clasic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Deşi unele evenimente exterioare pot naşte şi motiva tristeţea, trebuie subliniat faptul că în realitate nu în acestea îşi are ea sursa: ele sunt pentru ea ocazia, iar nu cauza, care se găseşte numai în însuşi sufletul omului, mai precis în atitudinea pe care o adoptă faţă de evenimentele exterioare, ca şi faţă de sine. El este, deci, responsabil de tristeţea care-l afectează, iar circumstanţele exterioare şi înseşi suferinţele pe care le poate suferi n-ar putea să-i servească temeinic drept scuze. <span style="color: #660000;">Bucuriile şi tristeţile noastre</span>, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur, <span style="color: #660000;">vin mai puţin din natura însăşi a lucrurilor, cât din propriile noastre stări sufleteşti. Dacă acestea din urmă sunt conduse cu înţelepciune, vom avea întotdeauna în inima noastră un mare temei de mulţumire. Bolile trupului au mai degrabă drept cauză vreo dezordine interioară decât o intemperie atmosferică sau vreo altă influenţă exterioară; dar cu atât mai mult se întâmplă asta cu bolile sufletului. Căci dacă acelea ale trupului sunt un apanaj al naturii noastre omeneşti, celelalte nu depind decât de voinţă noastră</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar atunci când demonii sunt cei care generează sau întreţin stările de tristeţe, ei nu pot s-o facă decât pentru că găsesc în suflet un teren favorabil şi beneficiază de o anumită participare (mai mult sau mai puţin conştientă) din partea voinţei omului. Astfel, Sfântul Ioan Gură de Aur îi poate spune lui Stagir: <span style="color: #660000;">Demonul nu e câtuşi de puţin în tine autorul acestei întunecate tristeţi, ci însăşi această tristeţe îi vine în ajutor demonului, şi el îţi sugerează aceste gânduri rele</span>. Adesea, tristeţea pre-există intervenţiei directe a diavolului, iar acesta din urma nu face decât să profite de situaţie pentru a creşte patima.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Patima tristeţii poate lua forma extremă a disperării. Aceasta e una din manifestările ei deosebit de grave. "<span style="color: #660000;">O prea mare tristeţe e periculoasă</span>”, evidenţiază Sfântul Ioan Gură de Aur, “<span style="color: #660000;">până-ntr-atât de periculoasă încât poate cauza moartea</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Diavolul joacă un rol deosebit de important în naşterea disperării şi poate provoca în suflet, prin intermediul acestei stări, consecinţe catastrofale. “<span style="color: #660000;">Demonul</span>”, spune Sfântul Ioan Gură de-Aur, “<span style="color: #660000;">n-are în mâinile lui arme mai redutabile decât disperarea; astfel, îi facem mai puţină plăcere păcătuind decât disperând</span>”. Într-adevăr, în aceasta stare omul îşi pierde speranţa în Dumnezeu şi, prin urmare, se rupe de El. Prin aceasta, el lasă câmp liber de acţiune diavolului, se dă legat fedeleş în puterea lui şi se sorteşte morţii spirituale. “<span style="color: #660000;">Întristarea lumii aduce moarte</span>”, spune Sfântul Apostol Pavel. Sub efectul disperării (şi, uneori, chiar al simplei tristeţi), adesea omul e împins să se consacre patimilor distrugătoare, crezând că ele ar putea aduce alinare stării sale, cruţându-l măcar de conştiinţa acesteia. Astfel, Sfântul Apostol Pavel constata: “<span style="color: #660000;">Din pricina împietririi inimii lor, aceştia petrec în nesimţire şi s-au dat pe sine desfrânării, săvârşind cu nesaţ toate faptele necurăţiei”. Sfântul Grigore cel Mare notează, la rândul său că din tristeţe “decurge rătăcirea sufletului către lucrurile oprite</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sursă de moarte spirituală, disperarea poate, de asemenea, să îndemne omul la a-şi dărui morţii trupul: împingându-l să nu mai aştepte nimic de la viaţă, ea imprimă sufletului său idei de sinucidere şi îl incită să le pună în practică. Sfântul Ioan Gură de Aur, pentru a explica acest fapt, reţine posibilitatea unei intervenţii diabolice, dar afirmă că, în orice caz, ea nu este singură implicată, vrând să insiste şi aici asupra responsabilităţii omului însuşi: “<span style="color: #660000;">Aceste ganduri funeste</span>”, ii scrie el lui Stagir, “<span style="color: #660000;">nu vin doar de la demon, iar melancolia ta contribuie la aceasta cu mult. Da, această întunecată tristeţe le provoacă cu mult mai mult decât duhul rău, şi poate că ea le este cauza unică. E într-adevăr sigur că unii, în afara acestei obsesii diabolice, resimt această mânie a sinuciderii ca urmare a unor suferinţe violente. O profundă tristeţe, mai spune el, chiar fără ajutorul diavolului dă naştere celor mai mari suferinţe. ... Sub apăsarea unei descurajări întunecate, nefericiţii împletesc un laţ, se străpung cu un pumnal, se aruncă în apa, recurg la orice alt fel de moarte violentă. Chiar cei în care se relevează acţiunea duhului rău trebuie să-l acuze mai puţin pe acesta de pierzania lor decât tirania şi lipsa de măsură a tristeţilor lor</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tristeţea, din toate aceste motive, poate fi considerată drept o boală a sufletului a cărei importanţă e mare, iar efectele - puternice. “<span style="color: #660000;">Mare e împărăţia tristeţii</span>", spune Sfântul Ioan Gură de Aur, “<span style="color: #660000;">e o boală a spiritului care cere multă putere pentru a-i rezista cu curaj şi pentru a respinge ce are ea mai rău</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sfinţii Părinţi prezintă adesea această patimă drept o formă de nebunie, stare care se manifestă într-un mod deosebit de clar în disperare. Sfânta Singlitichia, invocând "<span style="color: #660000;">tristeţea care vine de la duşman</span>", spune cum că ea este "<span style="color: #660000;">plină de nebunie</span>". Şi Sfântul Ioan Casian evidenţiază că “<span style="color: #660000;">dacă o lăsăm să pună stăpânire încetul cu încetul pe sufletul nostru, după voia diferitelor împrejurări, atunci ea ne zdruncină şi ne deprimă sufletul; o data adus (cel pe care-l afectează) în starea de a fi incapabil să ia o hotărâre salvatoare şi lipsit de pacea inimii, ea face din el un nebun... pe care-l doboară şi-l scufundă sub o disperare apăsătoare</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Efectele patologice ale tristeţii sunt importante şi de temut. “<span style="color: #660000;">Tristeţea i-a pierdut pe mulţi</span>”, constată Ecclesiastul. Sfântul Ioan Gură de Aur nu ezită să spună: “<span style="color: #660000;">O tristeţe profundă, ne este cu mult mai vătămătoare decât, toate atacurile duhului rău</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În afara de faptul că ea dă naştere, aproape inevitabil, disperării şi gravelor ei consecinţe, dacă e lăsată să se dezvolte, această patimă produce, de la primele manifestări, atitudini pătimaşe cum ar fi supărarea, răutatea, pizma, amărăciunea, ranchiuna (pe care am văzut-o generând tristeţea, dar pe care aceasta din urmă o sporeşte în schimb), nerăbdarea. Prin aceasta, ea perturbă în mod grav relaţiile omului cu aproapele său.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">N-am adus întâmplător în discuţie ideile de mai sus. Tristeţea, cu toate efectele sale, este un factor deloc neglijabil în viaţa omului. Am preferat să reproduc un text pe care l-am păstrat de atunci când mie mi-a fost de folos, text care m-a făcut să înţeleg ce-mi era pus în cale. După ce învinsesem, mai mult sau mai puţin conştient tristeţea dată de vestea unei morţi iminente, învingând cauza ce mă putea duce acolo, nu reuşeam să-mi înţeleg stări dure şi confuze ce-mi erau date să le am, să le trăiesc. Cu tristeţea mea avuseseră de luptat psihologii, rezultatul fiind absolut neînsemnat. Acest text, pe care eu l-am înţeles translatând ideile în forma modernă a câmpurilor energetice, mi-a deschis calea spre ceea ce sunt acum, nu lecuit în întregime, dar în drum mereu spre desăvârşire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar dacă textul de mai sus este, fără dubii, un text religios, el nu are nimic arhaic şi vechi în el. El este, aşa condensat, asemenea unei ore de curs privind tristeţea şi disperarea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am spus de multe ori, chiar am făcut afirmaţia public, la o emisiune TV în care pusesem în dezbatere o idee ce unii o considerau extremă, “<span style="color: red;">Cibernetica divină</span>” faptul că noţinea de demon, diavol, poate fi explicată şi înţeleasă prin teoria câmpurilor enegetice; gândul circulă în structura de neuroni, curentul său generând, ca orice curent în mişcare un câmp electromagnetic. Acest câmp se propagă şi ajunge la <i>receptor</i> care, dacă intră în rezonanţă cu acesta preia informaţia sa, pe care o prelucrează şi o pune în aplicare prin gândul generat de această informaţie. Aceasta este explicaţia tehnică aş spune, principială, bazată pe fizică, la nivel clasic (cuantic doar dacă luăm în calcul structura ce păstrează informaţia) a formelor-gând prin care omul poate fi atacat. De aici până la utilizarea tehnicii pentru atacul unei persoane sau a unei populaţii nu este decât un pas.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oare persoana subiect al cazului de faţă se va fi gândit vreodată că are, de la venire, misiunea de a face conştientizaţi pe cât mai mulţi despre acest pericol? În momentul de faţă aş spune că nu este încă în acest punct, însă cele câteva episoade ce vor urma, vor schimba în documentarea şi motivarea acţiunilor sale. Nimic nu este întâmplător.... Dar, haideţi să las ideea de o parte, să nu mă duc pe panta anticipării...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ei bine, şi demonul este un astfel de câmp care este peste tot. Este necesară doar condiţia de rezonanţă între acest câmp şi structura umană, influenţată – atacată, cum e şi corect, cu forme-gând care o aduc în aproape de acest punct de rezonanţă. Şi totdeauna acest lucru se întâmplă când omul este dominat de frică, frica fiind generatoarea oscilaţiilor a vibraţiei. În această oscilaţie, ce baleiază un întreg spectru, se ajunge şi la acest punct grav. Rezonanţa permite transferul maxim de energie între cele două sisteme. Astfel spus aproape tot ce este negativ (demonic) se transferă omului. </span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prin cele scrise mai sus nu am vrut să fug de a vorbi despre momentul vieţii la care făceam referire în acest episod. Era necesară însă o clarificare prin explicaţii a unei stări care exista şi venea din vechime. Pe structura ei, împreună cu toate celelalte, s-au grevat trăiri, sentimente, fapte care au influenţat toată viaţa. Şi încă, în acest moment o influenţează, fiind cauză a multor încă neîmpliniri şi neînţelegeri a vieţii, dar mai ales a rolului în viaţa sa, a altora şi a destinului.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În momentul în care translaţia se definea ca o ruptură a ceea ce fusese, încărcătura suportului era mare, suportul era extrem de lunecos. Suportul în sine era generator de translaţii în mai multe planuri, şi chiar dacă acum avea direcţie preponderentă, nu avea anulate şi celelalte direcţii. Problema karmică era una legată de o valoare materială, venită dintr-o viaţă în care, pe fondul imperativelor momentului, cuvântul dat nu fusese respectat: şi haiducia îşi avea legile ei. Venise viaţa plăţii şi această plată fusese asumată “<span style="color: #2b00fe;">conştient</span>” de spirit, ştia de existenţa ei, de necesitatea ei. Şi s-ar fi făcut fără de traume mari, căci dat îi era spiritului-trup să nu fie în imposibilitate de a o face. Dar cele toate întâmplate, acea nebunie a începutului, gândului materialist ce tot timpul presa asupra sa, deşi nu era unul propriu, crea opoziţie la efectuarea plăţii. O opoziţie care, pe plan uman era de înţeles şi obiectivă. Datorni-cul nu era deloc absurd în această privinţă. Cel care avea de primit însă dovedea o mare nesăbuinţă, o mare grabă şi, dominat de spiritul vechi al bogatului ce acapara şi fiinţa umană în schimbul banului, a acţionat ca şi în vremurile respective. Era de pe atunci vândut celor mai de jos principii şi nu avea cum înţelege schimbul propus de datornic, acela al plăţii în formă şi nu în conţinut, în timp şi nu în valoare numărabilă, imediat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Faţă de ceea ce ar fi fost normal, acţiunea liberului arbitru la cel care trebuia să primească, în esenţă faţă de ceea ce era de primit sau de dat, îl dusese cu câteva planuri mai jos, din punct de vedere spiritual. Aproape de pragul de jos, adept al forţei şi al impunerii cu forţa al propriei voinţe. Şi, în caz de refuz, inducerea ideii de moarte fizică, pprin fapte nu doar prin vorbe. Învăţase în joacă să terorizeze, să chinuiască, o mai încercase şi văzuse că avusese rezultate, aşa că era o altă joacă punerea în practivă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Structura adusă la rezonanţă a datornicului a făcut posibilă rezonanţa cu ideile sale. Vorbă mieroasă şi comportament dulce întâlnind, nu a reuşit să perceapă o capcană. Era mai sus spiritual, dar îngerul de pază, primit mai târziu, după ce îi fusese furat cel venit cu el, la începutul vieţii, ţi el supus multor traume, nu avea toată ştinţa necesară pentru a apăra pe cel ce-l avea în pază (aici pe cea care o avea în pază) şi, ca oricine care nu are acel înger păzitor ce-i atrage atenţia, s-a lăsat pradă naivităţii de a crede înainte de toate în bunătatea şi sinceritatea semenului ce şi avea motive să nu se arate a fi rău. Da, chiar dacă pare a fi dură exprimarea mea, spun că a şi greşit folosindu-se de liberul arbitru, dar nu pot, oricât aş vrea să exclud alţi factori, să pun totul pe seama sa, căci greşeala de care vorbeam nu a cauzat altora probleme ci doar sieşi, punându-se în situaţia de a se lăsa fără nici un fel de sprijin, mai mult decât era cauza problemei karmice, când nu avusese în faţă pe cineva lipsit complet de posibilitatea de apărare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">E cazul să o spun direct: neîmplinirea planului material pe care tot au bătut mulţi a creat vulnerabilitate şi a lăsat posibilitatea ca liberul arbitru să se sprijine pe ideea socială generalizată în societatea modernă, că totul trebuie să înceapă bazat pe un anumit suport. Ori, se ştie, spiritelor înalte le este dată menirea dar şi obligaţia de a construi de la <b>nivel zero</b>, sau <b>mai jos de nivelul zero</b>, pentru că sunt şi trebuie să fie un exemplu pentru ceilalţi care altfel nu ar avea puterea de a continua viaţa, când ea îi aduce la acel nivel.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Totodată, el, spiritul înalt, mai adunase pe lângă el o entităţi ce sporeau efectul sufletului înlocuit, dar şi efectul unor corzi la care am mai făcut referire: o entitate ce trebuia să facă în aşa fel încât nimeni să nu-i fie împrejur, de fapt alături, mai ales dacă ar fi un spirit înalt (iar această entitate încă există!) şi una a generării de boală incurabilă, dacă el ia cumva un drum pe care spiritul ce trebuia să fie mai de mult lăsat în colivia sa, nu i-l vroia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tot ceea ce s-a întâmplat într-o perioadă scurtă de timp a fost un extrem al manifestărilor răului şi binelui. Se vlăguise forţa interioară şi intervenţia cadrului divin a fost extrem de mare. Interfaţa dintre suflet şi trup, subconştientul a fost practic anihilat de manifestările de forţă. A fost îngheţat, căci asemenea momentului când un om vine din frig şi intră într-o încăpere, în care vede o sobă, pune mâna pe ea să se încălzească. Dar când simte că soba nu are căldură, copleşit de dezamăgire simte frigul cum îl paralizează. Îngheţând această interfaţă, triada suflet-psihic-trup nu a mai fost ceva concordant, faptele devenind doar instinct de conservare. A fost un prag al nebuniei, un prag pe care s-au încrestat toate cele întâmplate, un prag ce trebuia şi trebuie slefuit bine pentru a se şterge acele încrustaţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Îngerul acela, neştiutor şi el, uneori, mereu şi mereu cerea intervenţia divinităţii care a şi acţionat prin cei scoşi în cale, pentru nepieirea trupului. Dar omul a pierdut mult. Fac o analogie spunând că pierderea a fost aşa de mare ca a unuia care pierde procese, bani, agoniseală, imagine, sănătate şi chiar o parte din minte. Şi a pierdut şi datorită acelor entităţi ce impuneau ideea singurătăţii (o vulnerabilitate necesară controlului celor ce creaseră acele entităţi) şi care-i paralizau dorinţa de luptă, care-i induceau ideea de perdant dintr-un început, când de fapt, nimic nu ar fi trebuit să stea în cale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Asemenea tuturor nebunilor lumii, cel care-şi dorea înapoi bogăţia nu s-a sfiit să încerce să se folosească de cele sfinte pentru a creea o punte, o legătură definitivă pentru a subjuga un suflet şi un trup. Acolo el nici nu ştie cât rau a făcut să rămână asupra lui şi a celor ce îi vor urma, căci atunci Dumnezeu s-a arătat la faţă. Sângele ce a curs va cere sânge să curgă. Să nu se creadă că Dumnezeu este atât de iertător; “<span style="color: #2b00fe;">Dumnezeu nu doarme</span>”, spune vorba populară... Şi sângele va curge, când îi va fi mai bine...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dumnezeu n-a dormit, nici pentru spiritul pe care-l ştia că nu s-a lăsat pierdut. Că a depăşit şi momentul în care risca să-şi vândă existenţa fizică în contul datoriei, riscând şi pierzând mult, aproape totul. Făcătura de apropiere de locul rău a înlăturat-o prin chiar gândul şi fapta făcătorului. Trebuia să se depărteze pentru a se regăsi, măcar parţial, pe sine. Trebuia să se îndepărteze şi cum altă legătură şi datorie o ţinea prea aproape de un “generator de radiaţie” malefică ar fi ţinut-o strânsă în chingi, a fost împinsă să se depărteze. Trebuia! Acum trebuie dusă mai departe datoria şi ceea ce a rămas ca necesară revenire, periodică, acolo, trebuie să fie scoasă de sub imperiul necesităţii. Este o indatorire de onoare faţă de un alt spirit, mai înalt, salvator la un moment dat, ce trebuie şi el scos din flăcări. De acum încolo cale este deschisă... Acelui spirit îi trebuie redată libertatea şi datornic este lui de a i se da libertatea viitorului, prin scoaterea de sub platoşa ce îi induce idei care-i sunt şi lui şi, totodată, altora împotrivă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lumina s-a ivit!...</span></div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoqiKew6Y0FP2UBrPLk_Y1mWunDOUwTF-2_QUjY_FcZqqcG1H4I7pmaQ4so9oG4y9fUwGN_Y4HnxwcyjJsxINDFlOdOQ7HxyA6UfpvNVeUm0Wda5O8WMqlZYNu6rq_yZsQQD3tib0Yrf8/s400/013.Taine+vechi+%255B08%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhoqiKew6Y0FP2UBrPLk_Y1mWunDOUwTF-2_QUjY_FcZqqcG1H4I7pmaQ4so9oG4y9fUwGN_Y4HnxwcyjJsxINDFlOdOQ7HxyA6UfpvNVeUm0Wda5O8WMqlZYNu6rq_yZsQQD3tib0Yrf8/s200/013.Taine+vechi+%255B08%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Intermezzo în destin</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Încă un episod al vieţii luase sfârşit. Epoca translaţiilor nu-şi mai avea motive. Epoca privirilor într-o direcţie ce nu coincidea cu predestinarea spiritului şi cu destinul fiinţei trebuia înţeles. Neînţelegerea de ar fi fost să rămână, pierderea în totalitate s-ar fi făcut să fie o realitate. Pierdere fizică, moarte de ar fi să-i spunem aşa, chiar dacă ar fi avut doar forma parţială de boală şi imposibilitate de mişcare. Sau planul acela, pe care în prea mică măsură îl controlează omul, într-o oarecare mare măsură divinitatea din om şi ceea ce rămâne, o parte însemnată divinitatea absolută. Se traduce prin nebunie. Aşa ar fi fost să fie datul unui spirit mediu, căci unul mic ar fi clacat pentru totdeauna.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ce încă nu era înţeles era faptul că totul era posibil, că şi materialul îi era şi îi este un plan permis mai mult decât îndeajuns, calea însă de a ajunge la el era cu totul alta. Nu de unul singur, şi nu prin sine. Dar nici pe de-a gata. Altfel, altcumva. Împotriva ideilor puse ca şi cărămizile într-un zid de cei ce trebuiau să construiască zidul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Doar dispariţia este posibilă peste noapte. Transformarea şi construcţia nu. Transformarea este supusă unor legi, dacă nu intervine divinitatea, palpabile, vizibile, inerţiale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Divinitatea acţionează direct mai rar, prin oameni cel mai adesea. Acest din urmă aspect poate cauza însă şi anumite confuzii, căci oamenii pot veni aproape şi cu lucrarea celeilalte părţi, ce se arată magnifică, strălucitoare, atrăgătoare, însă pe dinăuntru putredă. Nu cred că cineva poate să spună că a întâlnit oameni prin care Dumnezeu să-şi facă simţit ajutorul ca fiind nume sonore, sau cei alergători după faimă. Dumnezeu se arată prin oameni aleşi dintre oamenii obişnuiţi, în parte anonimi, simpli în vorbă şi în fapt, ducători ai vieţii şi nu duşi de valul vieţii, aceia care ţin în frâu valul şi nu căţăresc pe el ca să fie văzuţi de ceilalţi în vitejia lor. Lucrătorii întru Dumnezeu ţin valul în spate şi valul le acoperă strălucirea, dar ei nici nu caută să le fie văzută strălucirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceilalţi sunt cei care îşi schimbă rânjetul în zîmbet şi apar pe fieunde le este preaslăvit numele şi prea-slăvită fapta. Harul e dar şi despre dar alţii vorbesc, nu cei care dăruiesc. Lumea prea pestriţă este plină de zurgălăi şi lanterne ce atrag ureche şi privirea înspre ceea ce cred că este de folos omului. Sunt oameni căci spiritul nu li se ridică la nivelul pe care ei şi-l cred. Acesta este acum şi a fost şi la vremea punctului în care am ajuns în ceea ce scriu, planul social...</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mai avea omul de învăţat ceva? Cu siguranţă? Mai avea spiritul de experimentat, de verificat ceva? Răspunsul este acelaşi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Încotro se îndreptau, atât omul cât şi spiritul?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am un singur răspuns aici, că place, că nu place, ori că ar conveni, ori că nu ar conveni, oricare ar fi acela care vrea să îşi dea cu părerea: pe drumul destinului, spre împlinirea menirii, spre ultimul episod al vieţii. Episodul în care nu mai există întuneric. Acel episod care, bulversând, întorcând brazda spre rodnicie, va face să-şi înduplece capul acei ce cap plecat altora au dorit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu pot să caut minciuni, nici n-aş putea să găsesc una plauzibilă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În acest punct însă, al scrierii, paşi de făcut mai erau...</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Se adunaseră destule întâmplări care configuraseră complexitatea vieţii pentru omul real. Se adunaseră trăiri, fapte, realităţi din lumea materială. Dar corpul energetic adunase o anumită încărcătură. El, corpul energeric, excedând fizicul, era interfaţa ce putea să apară în ochii celorlalţi căci omul vede ceea ce îi ajunge ca informaţie în minte, oricât s-ar spune, ori s-ar crede, că vede realul, palpabilul. Raţionalul prelucrează informaţia primită de elementul receptor, fără a putea evalua corectitudinea informaţiei receptate. Daca e să fac referire la ochiul uman, este evident că nu poate nimeni să spună că respectă regula repetabilităţii. El recepţionează informaţia venită prin cuantele energetice, în cea mai mare măsură lumina. Dar dacă în acest stadiu al ştiinţei doar fotonul, cuanta energetică a luminii, este relevantă, poate cineva da asigurări că este unica? Dacă, într-un fel sau altul şi tachionul, cunata energetică informaţională, mai nou introdusă în discuţia fizicii cuantice este răspunzătoare de deformarea realităţii vizuale?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Marjez pe această idee, din ceea ce cunosc eu, fără să încerc să demonstrez aici, acum ceva. Va veni şi acestă demonstraţie să completeze cadrul de percepţie a realului prin subtil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Toate cele de până acum formau imaginea fizică şi socială a spiritului şi a trupului ce-l purta. Avea formă, conţinut şi aspect. Repet, nu doar fizic.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Venise vremea în care să i se atragă atenţia că ceva trebuie să se schimbe dar mai ales faptul că singurul şi unicul purtător de grijă este el însuşi. Laudele nu-s o perie ce-l curăţă de praf, sunt mai repede păturile ce i se scutură în cap. Vorbele răutăcioase nu–s caracterizări ci mai repede cuţite înfipte de dragul tirului, fiindcă oricând omul fizic este ţinta unor vânători pe toate planurile. Ceea ce nu se învăţase trebuia să se înveţe, repede şi bine de data aceasta, căci se apropia momentul în care spiritul să-şi reintre în destin dar şi momentul în care, prin manifestare, trebuia să-şi arate statura. O statură înaltă, chiar dacă acum, gârbovită, părea mai scundă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dintr-o pornire, care putea să se interpreteze ca o tentativă de drum ales pe latura sentimentală, dar şi de o realitate pe acelaşi plan, în alt context, spiritului i s-a dat să se manifeste pe planul transmiterii unei informaţii ce nu era direct relevantă, pe care nu în orice condiţie putea fi percepută. Căci mulţi scriu şi nu transmit nimic. Căci tone de hârtie se pot imprima cu scrieri ce, informaţional, se poate strânge într-o cutie de chibrituri. Puţini însă pot să scrie în aşa fel încât textul scris să fie un suport doar ce poartă informaţia care ajunge în sufletul celuilalt, fără să provoace alte senzaţii. Menirea se arăta prin această formă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca orice, în această lume în care totul este interpretat spre deliciul si plăcerea celui ce interpretează, ochiului vigilent al celor ce sunt puşi pe a îngropa, a ucide, nu i-a scăpat această formă de definire. Era pus să o îngroape. Şi cum şi altădată în istorie, cărţile au fost arse pe rug, şi acum scrisul a fost ars pe rug, e adevărat, doar pe planul nevăzut, iar spiritul “<span style="color: #2b00fe;">vinovat</span>” adus în faţa anchetatorilor şi executorilor. Judecătorii au fost ocoliţi, achetatorii preluând rolul lor. Şi a fost legat la ochi spiritul şi omul atras iarăşi spre o altă cărare. Şi începuse să meargă pe ea, atras de cuvinte ticluite. Mergea, legat la ochi, dar în spate i se arunca acid ce trebuia să-i ardă urma de întoarcere. Aburii acidului l-au atins însă...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Venea în tot timpul şi acele cuştii ce ţineau într-o închisoare şi strânsoare omul şi prin ţinerea în prizonierat a spiritului. S-ar putea spune că începuseră să se mişte pământurile puse artificial sub tălpile goale şi obosite de mers fără odihnă.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Episoadele ce s-au sfârşit în momentul în care karmele, problemele trecuturilor, s-au anulat, puteau să nu fie traumatizante... Nimic n-ar fi putut să le anuleze, însă nici una dintre ele, de fapt tot ceea ce s-a întâmplat până în acest moment ar fi fost plasat sub eticheta de “<span style="color: #2b00fe;">poveste a altora</span>”. Trăind între oameni, nimeni nu se poate feri de obiceiurile şi năravurile acestora. Conştiinţele au evoluat, dar nimeni nu poate să facă afirmaţia că această evoluţie a avut loc în sensul de a nu se mai face rău altora. Afirmaţii de genul “<span style="color: #2b00fe;">toate atacurile sunt efectul karmei</span>”, nu poate fi deloc susţinută. A spune că acum nu mai există nebuni, oameni răi sau că dacă există aceştia sunt doar efectele karmei este de-a dreptul hilar. Totdeauna –şi legea este valabilă şi în Cer şi pe Pământ– sărăcia a incitat dorinţa de a domina pe cel care are mai mult; pe Pământ şi bogăţia materială şi bogăţia spirituală au fost mereu vânate. În Cer de n-ar fi existat această tendinţă, nu ar fi existat suita de îngeri decăzuţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă destinul nu ar fi fost prins în strânsoarea părţii nevăzute a gheţarilor ce doar îşi arătau vârfurile în lumină, cele întâmplate nu lăsau amprente pe suflet. Dacă gheţarii s-ar fi topit, încă n-ar fi fost la fel ca fără ei, dar tot altfel, mai bine ar fi fost. Dar gheţarii au existat. Oamenii au făcut şi fapte, au spus şi vorbe, au avut gânduri ascunse. Şi 20 de ani de destin au fost furaţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">S-a ajuns în punct critic. Ceea ce se proiecta din structura spirituală avea, pe lângă lumina ce nu putuse fi anulată, o mare parte ce se întunecase. Spiritul nu de mai putea lăsa sufocat. Se revoltase şi încerca să arate fizicului material necesitatea schimbării; se străduia să-i arate realul drum, ştiind că el, realul, fizicul nu are puterea şi posibilitatea de a fi schimbat din forma sau starea momentului actual, într-o altă formă sau stare la momentul următor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cei care sunt binevoitori reali nu stau niciodată în apropierea celor cărora le-a făcut bine. Cei care se cred ei binevoitori nu vor pleca niciodată, ba, mai mult aşteaptă şi răsplata pentru binele pe care l-au făcut. Ei cred cu tărie că ceea ce au făcut ei este binele absolut, că nimic altceva nu ar fi fost bine, că doar ei sunt cei care pot să facă bine. Ei fac legea, ei o aplică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Judecând faptele s-au pus să-l condamne pe om, s-au pus să-l eticheteze pe om. Şi cum nu au vrut să facă distincţia necesară, nu s-au lăsat mai prejos de fapte ale trecutului, crezând ei că, prin alte ajutoare neştiute, pot proteja şi mai mult. De ce să lase libertatea formei pure umane să se dezvolte şi să-i aibă libertatea de a alege? N-ar fi fost bine să controleze încă o dată împlinirea menirii unui spirit a cărui lumină îi speria de moarte, îi orbea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceasta a fost perioada în care s-a inoculat frica de reacţie, frica de pereche, frica de viaţă independentă, frica de urmaşi (că deh... era suficient) dar şi responsabilitatea totală pentru toate faptele reale sau inventate, maximizarea acestor responsabilităţi. Toate acestea s-au însumat cu cele ce mai existau, cu toate cele ce firesc au împământenit spiritul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Harul ce a venit a fost plânsul eliberator al spiritului constrâns a sta în platoşa chinuitoare. Acest har, această nouă luminare, prea mare, ce făcea spiritul să nu mai stea în umbra ce-i era dorită, a atras – căci noaptea orice sursă de lumină atrage şi vietăţile parazite – spirite mici sau spirite întunecate, ce aveau nevoie de victorii sau macar de o fărâmă de lumină în plus spre a se arăta ei în lumina ce o căutau cu insistenţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O minte tulbure, plină de lumeşti învăţări spre a manipula, aparent singură, a căutat să ducă pe cărarea pe care pre-gătise de foarte mult timp groapa-capcană, omul spirit ce-l adulmecase prin hăţişurile deschise de lumea cea mai nouă, lumea cu feţe schimbătoare şi măşti ad-hoc, lumea vortuală. Şi chiar se apropia de reuşită... dar tot aceeaşi spu-să îşi are şi acum rostul: “<span style="color: #2b00fe;">Dumnezeu nu doarme</span>”!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un şoc avea nevoie mintea şi trupul să se trezească. Să se trezească din frică şi meandrare a drumului. Chiar prin această formă grea, cu suferinţă, răul trebuia arătat şi scos în afară. Suferinţele psihice şi sufleteşti, pe fundamentul alterat avuseseră un rol invers. Boala putea să facă ravagii, sufletul nu putea fi pus să mai sufere, boala nu lăsa răul adunat să plece, să fie scos în afară. Unei boli i s-ar fi răspuns cu “<span style="color: #2b00fe;">genialele” medicamente</span>. Erau multe adunate şi trebuiau anulate.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Frica este energia care face ca omul să se contracte, să se închidă, să se strângă în sine, să o ia la fugă, să se ascundă. Ea este o boală care roade logica şi face omul inuman în esenţă fiind neîncredere arătată faţă de propriul eu. Despre frică s-ar mai putea spune că este un laţ care se strânge până sugrumă. Ea este cel mai puternic inhibitor al progresului omenirii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Frica face ca nimic din ceea ce este esenţă a unei otrăvi să nu fie aruncată în afară spre purificare. Ea, încet, încet se generalizează şi-l transformă pe om, oricâte resurse divine ar avea într-însul, într-unul om cu ego extrem de ridicat, crud, ucigător. Ego-ul şi frica îşi dau mâna, într-un cerc vicios, şi “<span style="color: #2b00fe;">călăuzesc</span>” omul spre neîmplinire, spre însingurare, spre autodistrugere. Unii spuneau că frica este mama tuturor răutăţilor ce le face omul, împotriva lui, în primă şi maximă instanţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Frica este o realitate ce nu există şi pe care omul şi-o formează ca mod de a se scuza în sinea sa pentru ceea ce face şi pentru ceea ce trăieşte. O construieşte uzând de energia cu o putere mare de aderenţă, energia negativă.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Orice formă ar fi avut acel şoc revigorator, ca şi socurile defibrilatorului, trebuia să aibă şi rolul de a arunca în afară energiile grele, adunate ca urmare a legăturilor fizice. Trebuia ruptă platoşa energetică, trebuia spart câmpul dinspre înăuntru spre în afară. Această rupere, se face totdeauna la nivelul la care energiile se transformă, sau pe unul dintre organele ce au reflectare în subtil. Sau, dacă e cazul, toate la un loc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Deşi apar ruperi de câmp şi în zona dintre Chakra Plexului Solar şi Anahata (a treia, respectiv a patra chakră), atunci când răul nu trebuie să urce la nivelul superior, energia Kundalini erupe deasupra chakrei a patra. Intern erupe prin cancerul de sân. Acea erupţie arată că sufletul trebuie salvat prin moarte. Erupţia la nivel extern, epidermică arată că sufletul are nevoie de a fi salvat şi omul de a-şi continua existenţa. Tocmai acest lucru s-a întâmâmplat şi suferinţa extremă a aruncat în afară o tot atâta de mare energie negativă. Purificarea totdeauna se face prin suferinţă, căci omul, agonisitor cum este, chiar şi ceea ce este rău vrea să păstreze pentru el. Dar omul nu i se poate opune lui Dumnezeu. După acea răbdare şi durere dusă la extrem, trupul fizic a fost în mare parte curăţat. Şi era pregătit pentru ceea ce trebuia să urmeze.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar un corp curat nu poate fi în întregime divin de nu-şi curăţă şi nivelul mental, al gândurilor. Aici intervine liberul arbitru, dreptul divin dat omului. Dumnezeu nu intervine asupra acestui drept, căci prin el omul îşi alege cum să-şi aştearnă pentru a dormi. Dar Dumnezeu şi Ierarhia Cerului dă semne.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când eram la începutul adolescenţei aveam multe probleme cu infecţii la ochi. Medical, deşi s-a plecat de la o igienă precară, nefiind reală, nu s-a putut face nimic. Citeam mult, în condiţii de iluminare improprii. După doi ani am ajuns, trimis de un profesor ce acum îl pot numi înger păzitor, la oftamolog. Aveam nevoie de ochelari, lucru pe care eu nu-l luasem în calcul, şi nici bunica mae, cea care m-a crescut. Dumnezeu îi arătase ei semnul prin suferinţa mea, dar ea nu fusese capabilă să deschidă ochii şi să vadă adevărul, să vadă că necesitatea mea de a citi nu era un moft, era ceea ce-mi dăduse El şi nu ar fi trebuit să mă obstrucţioneze în ceea ce aveam de făcut, căci condiţiile improprii de iluminat erau efectul acelei obstrucţionări iar eu citeam pe ascuns. A trebuit cineva, străin mie, să-mi deschidă şi să-i deschidă ochii.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am dat exemplul de mai sus din viaţa mea, căci tocmai e cazul să vorbesc şi de altă manifestate, ce se traduce foarte simplu: “<span style="color: #2b00fe;">Deschide ochii! Ceea ce a fost n-a adus ceea ce voiai să fie, alta este calea ce îţi trebuieşte a o gândi, a o urma</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce era prevăzut să fie descria spiritul. Omului îi era frică să recunoască asta, frică ce cobora din arsenalul de întâmplări, întâmplări ce îi structurase principii mai mult sau mai puţin, ori chiar potrivnice divinului, divinităţii asumate la venire. Se manifesta în scrisu-i premonitoriu, în alergătura după peisaje şi scene ce le crea din amintirea viitorului. Bucurie pentru alţii, necunoscuţi, anonimi, motive de „<span style="color: #2b00fe;">încercarea moarte n-are</span>” pentru cei apropiaţi, pentru cei care ştiu prea bine să confunde planul material, de jos, cu planul de sus, planul spiritual, divin. Şi e în structura lor ca dacă totuşi nu reuşesc măcar să imprime tendinţe şi dorinţe materiale şi materialiste. Uneori şi reuşesc asta, dacă nu intervine Cel mereu veghetor, prin alţi oameni ce strică “<span style="color: #2b00fe;">rânduiala</span>” gândită şi răsgândită.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Se apropia punctul extrem de cotitură. Premisele erau create; chiar dacă ar fi fost puteri de uragane ce se vor vrea să se opună, datul scrisului nu poate fi oprit, poate doar încetinit. Erau create premisele exploziei. Orice explozie dîrâmă ceva ce e mai vechi decât ceea ce se construieşte în loc. Procesul evoluţionist arătă, oricum ar fi luat, că orice construcţie mai veche are principii care sunt depăşite, nu fac faţă cerinţelor (ar fi concludentă o analogie cu cerinţele seismice ale caselor). Şi nu e vorba de o explozie cu o cauză externă, ci una internă, dată de presiunea destinului. O presiune ce, când ajunge la maxim este enormă, este de neoprit!</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atunci când este vorba despre o relaţie, se face referire la un contact periodic (fizic sau subtil), pe durată lungă între doi oameni. După părerea mea, o relaţie de orice natură, se stabileşte în momentul în care intervine un contact subtil (visual, emoţional sau de orice altă natură) între două fiinţe umane, şi deşi poate fi de multe feluri, de la relaţii de prietenie, parteneriat de afaceri, dragoste, familie, au orice se poate imagina ca o formă de contact între două fiinţe, ea <b>este</b> o relaţie, chiar dacă mulţi nu vor să accepte asta.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Relaţiile de cuplu au cele mai multe probleme dintre toate, deoarece într-o relaţie intimă, unde este implicată şi energia erotică, lucurile îşi schimbă intensitatea, şi toate trăirile tind să fie amplificate de zeci de ori ca şi intensitate. Acesta este motivul pentru care evoluţia spirituală într-un cuplu este mult mai rapidă decât individual, sau pe alte căi, este motivul pentru care noi, oamenii, avem atât de multe teste şi probleme în relaţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce este foarte important să se înţeleagă, este că orice problemă ar exista cu ceilalţi, de fapt <b>este propria problemă, oglindită înapoi de Univers</b>, pentru ca omul să poată deveni conştient de ele. Asta evident nu înseamnă că ceilalţi au totdeauna dreptate, dar înseamnă că orice tensiune lăuntrică ar avea omul, este un semnal clar că există o problemă interioară (proprie evident) de rezolvat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Evident, într-o relaţie intimă aceste limitări devin chiar mai greu de suportat, deoarece prin a deschiderea fiinţei faţă de cealaltă persoană cei doi devin mai sensibili, de aceea locul pentru a regăsi o imagine obiectivă a propriei fiinţe este relaţia de cuplu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Toate relaţiile din viaţa sunt menite să aducă lumină în colţurile întunecoase ale fiinţei omului, de a-şi aminti că nu are cum să se ascundă de el înşuşi…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca atare, chiar dacă apar probleme în relaţii, chiar dacă intervine despărţirea de acea persoană, până în momentul în care se învaţă lecţiile, o să tot fie întâlnită aceeaşi persoană în toate relaţiile: <b>cel ce trebuie să înveţe, el însuşi…</b></span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Punct. Punct pentru priviri fără cunoaştere integrală. De aici înainte privirea “<span style="color: #2b00fe;">pe sus</span>” se împleteşte cu cea de “<span style="color: #2b00fe;">pe jos</span>”. Şi pentru că e timpul să se ştie ce include viitorul, voi continua, spre înţeles credibil, cu ceea ce nu eu am spus, cu învâţături necontestabile ale unui mare spirit, ale unui venit aici să lumineze. Voi puncta în următorul articol doar acolo unde este cazul, urmând să continui ceea ce am început...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce e cuprins în paragrafele anterioare, un aspect doar al ideii de relaţie umană, nu e deloc întâmplător. Are esenţă privind şi înapoi şi înainte.</span></div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnCGc1oS_h0a66T4rqwroFCqJZ4X3gCX6-nYgYkO8D8nY2Um9Ej-YjtIGd9MM8yfAuebykdNovIbIgdbA8lAPc-8IufFGojQv-ePxuea0IVLIxXtm4ARYEC-xV6qTWlnDYhxKCGxZaLJU/s400/014.Taine+vechi+%255B09%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgnCGc1oS_h0a66T4rqwroFCqJZ4X3gCX6-nYgYkO8D8nY2Um9Ej-YjtIGd9MM8yfAuebykdNovIbIgdbA8lAPc-8IufFGojQv-ePxuea0IVLIxXtm4ARYEC-xV6qTWlnDYhxKCGxZaLJU/s200/014.Taine+vechi+%255B09%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Definiţi de viitor</span></b><b style="mso-bidi-font-weight: normal;"></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Iniţial am gândit ca acest capitol să fie plin de citate, pentru a lăsa să se înţeleagă ceea ce este dat ca viitor omului, acestui trup în care se zbate un spirit atât de mare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar astăzi, la un moment dat, discutând despre viaţa lui Iisus, am ajuns să pun o întrebare: Şi cine l-a iubit cel mai mult pe Iisus? Răspunsul a venit repede, căci discutam cu acest om-spirit ce este şi el iubit de ceruri: Maria Magdalena! Maria Magdalena a fost numită “<span style="color: #2b00fe;">apostolul pentru apostoli</span>”, “<span style="color: #2b00fe;">prietena</span>” si chiar “<span style="color: #2b00fe;">iubita</span>” lui Hristos. De ce istoria nu s-ar repeta, chiar dacă la altă scară, în altă etapă a omenirii?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Azi, când trăim o etapă tranzitorie, finală pentru un ciclu: “<span style="color: #990000;">Există atâta impostori şi şarlatani pregătiţi să profite de naivitatea oamenilor! Ei au citit doar câteva mici cărţi de ştiinţe oculte care, deseori, au fost scrise de nişte ignoranţi şi asta este: se vor prezenta peste tot ca Mari Maeştri. Ei nu poartă asupra lor nici un semn după care să arate că Cerul i-a recunoscut; ei înşişi s-au declarat Maeştri şi cred că aceasta este suficient. Privitor însă la ceilalţi, în loc să studieze un pic o asemenea fiinţă pentru a vedea cum se comportă, ei o urmează cu ochii închişi. El îi va înşela, îi va stoarce de bani, îi va aservi, dar ei nu-şi vor da, totuşi, seama. Ei bine, este magnific, iată cel puţin o fiinţă inteligentă! Ceilalţi sunt proşti. De ce nu se întreabă nimeni de unde vine, cum a trăit, cine e Maestrul său, cine l-a trimis?... Ah, nu, nu, inutil să-şi pună întrebări; din moment ce el promite să-i iniţieze în trei zile mijlocind cu câteva mii de dolari - ei îl cred. Sunt grăbiţi, înţelegeţi voi, Iniţierea nu trebuie să dureze mai mult de trei zile. Lumea este plină de oameni ca aceştia, glumeţi, escroci, care profită de credulitatea şi stupiditatea altora. Dar ei, cel puţin sunt inteligenţi</span>”.</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[1]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De îndată ce apar noi descoperiri, există întotdeauna tot felul de oameni fără moralitate, nici conştiinţă, care vor să profite pentru a se impune altora şi a-i distruge. Este vorba întotdeauna, de această natură preistorică ce se manifestă în om pentru a-l împinge să utilizeze orice mijloace care-i cad la îndemână pentru a-şi asigura superioritatea. Niciodată omul n-a fost mai întâi inspirat pentru a face Binele, ci întotdeauna Răul. De aceea greu e să se creadă în iluzii: curiozitatea şi interesul de acum al oamenilor pentru Ştiinţele oculte nu semnifică un progres pe drumul spiritualităţii. Din contră chiar, pentru mulţi este o degringoladă în magia neagră.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt mulţi oameni care nu se interesează decât de Ştiinţele oculte! Sunt mândri să treacă drept astrologi, alchimişti, kabalişti, reikişti, fără să-şi dea seama că toată existenţa lor şi toată fiinţa lor era un haos îngrozitor De aceea, dacă am un sfat de dat lumii este de a lăsa Ştiinţele oculte în pace! În viaţa cotidiană omul trebuie să-şi arate cunoaşterea şi nu o pote arăta decât prin atitudine, prin comportament. Adevărata Ştiinţă este de a şti să se stăpânească, a se elibera de anumite slăbiciuni pentru a nu mai fi totdeauna prada hărţuielilor interioare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un Maestru nu este aici pentru a-şi consacra timpul şi forţele oamenilor care, decizând cu de la sine putere că erau Mari Iniţiaţi, duc o viaţă dereglată şi nu vor să depună nici o activitate interioară de ordonare, de purificare. Aceşti oameni sunt primele victime ale orientării lor şi ale Entităţilor malefice pe care astfel le-au atras. Aşa sunt milioane de oameni în lume, şi atunci ce se va petrece dacă vor veni toţi aici pentru că au auzit că se spune că există cineva care i va elibera, fără ca ei înşişi să facă cel mai mic efort? Activitatea mea nu este să mă ocup de bolnavii mintali. Sunt alţii care pot să o facă şi care o fac.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cunoaşterea este deseori periculoasă. Singura cunoaştere, într-adevăr utilă pentru oameni, este cea care descoperă Legile Vieţii, fără a prezenta alături alte tentaţii care riscă să-i împiedice să evolueze. Mulţi ar vrea să fie clarvăzători, dar clarviziunea este cea mai teribilă dintre facultăţi dacă este dezvoltat-o prematur, pentru că nu se vădi decât realităţile îngrozitoare, terifiante ale Lumii astrale şi, suferind oamenii vor cere chiar să li se ia acest dar. Atâta timp cât nu oamenii nu sunt suficient de dezvoltaţi pentru a fi capabili a se înălţa foarte sus, până la contemplaţia Lumii divine, vor fi o victime nefericite. Deoarece este îngrozitor să se arunce o privire asupra a tot ceea ce pluteşte în inima şi în capul oamenilor. Nu este suficient să "<span style="color: #2b00fe;">vadă</span>", trebuie să existe capabilitatea de a rezisra la ceea ce ce se vede. Oamenii trebuie să se întărească, să se purifice; numai cu această condiţie se va putea dezvolta clarviziunea fără a se asuma riscuri, deoarece în acel moment vor exista puteri chiar şi asupra Spiritelor rele.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #990000;">Acum aş vrea mai întâi să insist asupra pericolelor pe care le reprezintă, pentru majoritatea oamenilor, o practică prematură a Ştiinţelor oculte. Mai târziu, cred că vom putea să creăm aici secţii specializate şi fiecare va alege disciplina pentru care se simte cel mai atras: alchimie, magie, astrologie sau clarviziune, mediumnitate, magnetism etc. Dar nu a venit încă momentul. Deoarece, înainte să mergem să ne aruncăm în aceste cunoştinţe, trebuie să începem prin a învăţa să ne hrănim, să respirăm, să iubim, să gândim, să acţionăm şi, după aceea, Ştiinţa va veni, o Ştiinţă imensă, infinită. Cel mai important este de a şti să trăieşti corect pentru a te întări. Chiar cunoaşterea este periculoasă dacă nu aţi dezvoltat anumite calităţi care permit o bună folosinţă.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #990000; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cineva, de exemplu, ar vrea să cunoască vieţile sale anterioare. Bineînţeles, aceasta poate să-l ajute să înţeleagă anumite evenimente ale vieţii sale actuale; dar, dacă ar fi într-adevăr util să ne amintim de încarnările noastre trecute, de ce Inteligenţa naturii a lăsat un voal asupra memoriei oamenilor? Dacă ar fi fost atât de necesar, ea nu ar fi lăsat acest voal şi toată lumea şi ar fi amintit. Voi vreţi să ştiţi ceea ce s-ar întâmpla dacă în starea actuală a lucrurilor, oamenii şi-ar aminti de vieţile lor anterioare? Cum nu au lucrat asupra calităţilor milei, indulgenţei, generozităţii, când cineva ar descoperi că cutare sau cutare i-a făcut rău, l-a furat, sau asasinat chiar, veţi vedea cum vor decurge lucrurile! Ar fi din nou certuri interminabile! Pe când dacă nu şi-ar aminti de nimic, dacă nu ar şti că cel care a fost cel mai rău inamic într-o altă încarnare este acum un membru al familiei sale aceasta se întâmplă deseori - totul va merge bine, această ignoranţă permite ca ei să-şi regleze mai uşor afacerile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;">Eu ştiu că mulţi se întreabă de ce nu insist mai mult asupra practicii Ştiinţelor oculte; ar dori s-o fac. Ei nu-şi dau seama că-şi doresc lucruri care nu pot să le fie atât de utile sau care pot să le fie chiar nocive. Fie ca ei să aibă încredere în mine şi să mă lase să fac aşa cum ştiu; am un program şi totul se va derula după acest program. Oamenii sunt asemeni copiilor: întotdeauna atraşi de ceea ce-i va răni sau îi va face bolnavi. Sub influenţa unei cărţi ei se decid să se lanseze într-o experienţă sau în alta; dar Ştiinţele oculte sunt un domeniu periculos, foarte periculos. Pentru a fi la adăpost de pericole, trebuie să fii ghidat de entităţi foarte elevate, şi aceste Entităţi nu acceptă să vă ghideze decât în momentul în care ele văd că aţi avut o activitate interioară de purificare şi că sunteţi dezinteresat. Ele nu se vor ocupa de primul idiot sau individ lacom care vrea să utilizeze Forţele Lumii invizibile pentru a-şi satisface capriciile.</span>"</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[2]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Majoritatea oamenilor pe care îi întâlnim arată, prin atitudinea lor, acţiunile lor, că ei nu cer decât puteri. Nimeni, niciodată nu cere bunătate, iubire, puritate, pentru că asta nu aduce nici un fel de avantaj material. Şi totuşi, aceste virtuţi sunt cele care salvează de toate pericolele şi aduc toate binecuvântările, dar ei nu văd aceasta şi, dacă li se explică, nu vor s-o admită. Dar, în orice caz, eu nu voi insista asupra altui lucru decât asupra acestor virtuţi. Chiar dacă ele nu sunt considerate ca avantajoase, prea puţin contează. Dar vom vedea într-o zi cine avea dreptate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Unii, de exemplu, au auzit vorbindu-se de Energia Kundalini pe care yoghinii din India învaţă s-o trezească şi, imediat, fără a şti toată activitatea de purificare prealabilă care este necesară, şi se decid să trezească această Forţă. Dar ce vor face ei după aceea, cu Energia aceasta? Ea îi va arde, aceas-ta este totul! Am avut această experienţă când, în plin atac, brusc, protectiv, într-o zi Energia Kundalini s-a trezit. A fost o senzaţie teribilă, ca şi cum creierul meu era pe punctul de a arde şi mi-a fost frică. Atacul l-a domolit, l-a adormit şi a fost cel mai bun lucru care s-a întâmplat. Kundalini se poate trezi la fiinţe chiar dacă nu sunt atât de avansate din punct de vedere spiritual; ea poate să se trezească şi în mod accidental, şi, cum es-te o Forţă teribilă, cel ce nu este pregătit poate să devină nebun sau să fie antrenat până în Infern. Din fericire, Cerul veghează!</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Citatele de mai sus, cele ce le-am scris eu, arată de netăgăduit ceva. Ceva ce poate fi rostit în câteva cuvinte. Nu, eu nu le voi rosti. Cel puţin acum! Însă spun că motivul venirii aici este de o nobleţe şi o importanţă ce e pe cale de a se evidenţia!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când am pus acea întrebare despre Iisus şi Maria Magdalena, n-am stat să gândesc ce poate însemna, dacă este sau nu relevantă pentru discuţie. Acea întrebare mi-a venit să o pun, am pus-o... Oare întâmplător?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Risc să fiu judecat, să fiu etichetat. Însă prefer să nu fac pact cu ceea ce ar fi absurd, în condiţiile în care militez totdeauna pentru adevăr. Vorbesc spontan, nu stau să mă întreb dacă e bine sau nu să spun ceva, las părerii de moment dreptul de a se afirma. E modul în care primesc informaţia, spontan, fără pregătiri, fără meditaţii sau concentrări. Am învăţat să nu o mai contest căci n-ai cum să ajungi la contestare când, repetându-se, s-a confirmat.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tremură omul în faţa schimbării ce nu-i este înţeleasă, o transformare ce ţine de legi depărtate cu mult de ceea ce îi este cunoscut. Omul are felul lui de a nu ceda divinităţii aşa cum cedează, fără prea multe întrebări, unor spirite de jos. E parcă un blestem al omului de a se lăsa mai cu ardoare seduşi de aceste spirite şi de a opune o tot mai mare rezistenţă cu cât au de-a face cu spirite mai înalte. Divinitatea pare a fi cel mai greu de acceptat. Şi o face, şi o tot face până când ajunge să se asume pe sine şi să-ţi asume propria-i esenţă divină.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #990000;">Nefericirea pentru oameni, este lipsa lor de discernământ: dacă întâlnesc un adevărat Maestru dezinteresat nu se vor încrede, pe când pe primul venit, care le va arunca praf în ochi prezentându se ca Maestru, îl vor urma. În realitate, un adevărat Maestru nu vă va spune niciodată că este un Maestru, niciodată; el vă va lăsa să o simţiţi şi să o înţelegeţi, el nu se grăbeşte să fie recunoscut. Din contră, un fals Maestru, din momentul în care a decretat că este un Maestru, nu mai are decât o singură idee: să se impună celorlalţi.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[3]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oamenii privesc omul rar, foarte rar ca spirit. Preferă să privească spe carcasă, şi nu realizează că ei, de fapt, creează imaginea carcasei. O creează după propriile dorinţe şi necesită-ţi, spiritului nedându-i valoare. La rândul său spiritul vine şi opune sau, accentuează imaginea, însă şi omul, prin forţa gândurilor sale face acelaşi lucru.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Poate nu e aici cel mai nimerit loc al exemplificării următoare, dar este cea mai sugestivă şi foarte întâlnită: <span style="color: #000099;">Dorinţa sexuală exacerbată a unor bărbaţi îi face “</span><span style="color: #cc0000;">vânător</span>”<span style="color: #000099;"> de femeie. Vânează ceea ce-i cade prima dată în plasă, o vede, o priveşte fizic ca pe un înger. Chiar şi exprimă acest lucru, fiind convins de acestea. După satisfacerea interesului a dorinţei, realizează că imaginea de la început este falsă, găsind multe motive exact opuse şi atunci se întreabă pe sine: Ce dracului am găsit eu la ea?</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă în faţa omului apare un adevărat existent sau viitor Maestru spiritual, lumina interioară va crea o imagine. Cel care nu are nici un fel de cunoaştere spirituală, fiind abrutizat de ideea materială, va lua acea imagine drept imaginea carcasei şi va dori acea carcasă. Dar când apare primul conflict realizează că dorinţa sa îl ţine aproape de altceva, şi vrea să supună acel altceva pentru sine, să-l facă asemenea lui, necondiţionat. Nu conştientizează, dar el de fapt are nevoie de lumina acelui spirit pentru a-şi construi o imagine proprie în satisfacerea propriilor interese. Chiar şi un Maestru spiritual, prin slăbiciunile pe care şi el le mai are, se lasă prins în această capcană, cu atât mai mult un Maestru în devenire care încă nu conştientizează ceea ce este el de fapt. Cedând o parte din această lumină interioară, drumul săi devine mai lung, mai greu, însă nu poate fi oprit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #990000;">Acum, bineînţeles, trebuie să ştiţi că un Iniţiat vine pe Pământ aducând cu el calităţile asupra cărora el a lucrat în precedentele sale încarnări; graţie lor, el se îndepărtează instinctiv de drumul său şi se îndreaptă, din contră, spre activităţi constructive, luminoase. Chiar dacă el nu-şi aminteşte de nimic, el este împins, în pofida lui, să meargă în aceeaşi direcţie ca şi în trecut. Eu nu am avut mult timp nici o amintire despre reîncarnările mele, dar am venit în această viaţă cu amprente care mă împingeau într-o direcţie determinată.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn4" name="_ftnref4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[4]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De multe ori aşa-zişii ocultişti nu au o adevărată cunoaştere a Legilor Lumii spirituale! Din faptul că au citit câteva cărţi şi, fără a se pregăti, vor să epateze câţiva discipoli făcând minuni în faţa lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru asumarea sarcinii de Maestru spiritual trebuie să se fi primit o recunoaştere, o "<span style="color: #2b00fe;">diplomă</span>", deoarece şi în Lumea de sus se primesc diplome. Lumea fizică a foste creată după imaginea lumii spirituale şi tot ceea ce se creează, la un moment dat în această lume fizică este deja existent în lumea spirituală. Ştiu asta şi ocultiştii făcuţi şi nu născuţi şi aici bat monedă pe diplomele. Ceea ce se dă în lumea spirituală este altceva. Nu este o hârtie care poate să fie ştearsă sau distrusă. Este ca un sigiliu care se imprimă pe faţa pe tot corpul omului, pentru a arăta că a câştigat victoria asupra propriei fiinţe. Oamenii nu o văd, dar toate Spiritele Naturii, toate Spiritele luminoase o văd de departe şi atunci ele îl ascultă, îl ajută. Spiritele luminoase, care ne-au trimis pe Pământ, ne observă, în diferite contexte ori în diferite ipostaze, ne măsoară şi dacă văd că am făcut eforturi, că am reuşit să ne stăpânim şi să ne corectăm câte ceva din defectele noastre, ne dau această “<span style="color: #2b00fe;">diplomă</span>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #990000;">Da, pentru a avea dreptul să executaţi anumite sarcini în planul spiritual, trebuie să obţineţi şi aprobarea anumitor Fiinţe, şi să nu credeţi că este uşor. Mulţi găsesc lungi şi dificile studiile care trebuiesc făcute pentru obţinerea titlurilor de institutor sau de profesor. Dar nu este nimic, nimic faţă de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cel care vrea să-i înveţe pe discipoli Adevărurile Ştiinţei iniţiatice. Eu sunt întotdeauna mirat să văd ignoranţa şi naivitatea oamenilor în faţa acestei probleme: oricine se crede destul de pus la punct pentru a purta titlul de Maestru şi, când se găseşte în faţa unui adevărat Maestru, îşi imaginează că a căzut din Cer aşa, deja perfect, fără a depune nici cel mai mic efort.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;">Ei nu, nu veţi găsi nici o făptură care a venit perfectă pe Pământ; fie că o arată sau o ascunde, fiecare are o slăbiciune şi chiar mai multe. Chiar şi Marii Iniţiaţi au cel puţin o slăbiciune: este ba frica, ba orgoliul, sau zgârcenia, sau senzualitatea. Dar superioritatea unui Iniţiat vine de la faptul că, înainte de toate, el este conştient de slăbiciunea sa şi foloseşte toate mijloacele pentru a se învinge.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn5" name="_ftnref5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[5]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oricare ar fi înălţimea Spiritului său, în măsura în care o fiinţă vine să se încarneze, pe Pământ părinţii îi transmit ca moştenire o materie mai puţin sau mai mult defectuoasă pe care trebuie s-o transforme, ceea ce el ajunge s-o facă datorită celorlalte calităţi şi virtuţii ale sale. Când reuşeşte, devine şi mai mare, deoarece a ajuns să transforme o materie brută într-o materie elaborată, de care el se poate servi pentru activitatea sa, în această transformare dobândind multă cunoaştere. Deci, la Iniţiaţi, se descoperă cu adevărat puterea Spiritului, deoarece ei ajung să stăpânească totul, pe când la majoritatea oamenilor trenează, pe timpul întregii lor vieţi, defecte pe care nu le pot învinge.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar şi un Iniţiat, născându-se din părinţi excepţionali, trebuie să realizeze o activitate asupra corpului său fizic până când devine instrumentul perfect al Spiritului său. Acest Iniţiat este predestinat să aducă ceva nou, poate chiar o Religie nouă, superioară, dar şi el va trebui să-şi degajeze Spiritul din strânsoarea materiei şi să transforme această materie, să o spiritualizeze, să o sublimeze, şi Cerul va măsura măreţia muncii sale şi măreţia sa după ceea ce a reuşit să transforme întru devenirea sa spre a fi în acord cu misiunea ce o are.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #990000;">Când două fiinţe se iubesc, se produc schimbări între ele şi aura lor se nivelează. De aceea, când frecventaţi un Mare Maestru, când îl iubiţi, când comunicaţi cu el, se produc, la fel, schimbări, iar aura voastră se purifică, se întăreşte, se amplifică. Iată avantajul de a iubi fiinţe foarte elevate, foarte evoluate. Chiar atunci când vă apropiaţi Mari Maeştri care nu sunt pe Pământ: Iisus, Buddha, Krishna, Zoroastru... se face între voi şi ei un fel de osmoză, iar voi beneficiaţi de Lumina lor. Dar dacă aveţi fericirea de a iubi un Maestru viu, de a fi foarte aproape de aura sa, de a fi impregnat, bineînţeles, este încă şi mai bine.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn6" name="_ftnref6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[6]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când se întâmplă acest fapt, se primesc emanaţiile de puritate şi de Lumină ale Maestrului, dar el ce primeşte? În schimbul a ceea ce el dă, nu primeşte deseori, mai ales când începe ascensiunea, decât murdările. Dar cum Maestru şi-a acceptat pe deplin rolul său, acceptă să facă sacrificii şi transformă impurităţile pe care le primeşte, le suportă, nu dramatizează situaţia şi merge mai departe cu convigerea ce o avea chiar din momentul în care este pus faţă în faţă cu acela care îi va ajunge cel puţin egal. Maeştrii nu dau bir cu fugiţii când vorbele celuilalt caută să-l îndepărteze. Maeştrii nu pot irosi timp din viaţa celuilalt, căruia îi ştiu drumul şi traiectoria, chiar dacă el ar mai încerca să păşească pe o cărare. Dacă vor călca pe acel aşa-zis drum, vor primi rapid palma ce-i va trezi şi se vor întoarce în drum. Unul dintre motivele pentru care Maestrul nu pleacă atunci când este alungat este faptul că are cunoaştere de cât de grea ar fi materializarea palmei ce o dă divinitatea, în planul existenţei fizice, preferând injosirea, sacrificiul de sine, ca barieră în faţa răului ce ar putea să vină asupra celuilalt.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Viaţa pe Pământ, a fost lăsată de divinitate, să se petrea-că în doi. Exemplul cel mai concludent ni-l dă chiar Biblia, refe-ritor la femeia care a fost mijlocitoarea venirii pe Pământ a Celui mai mare dintre Spiritele Luminii. Cuplul dualist femeiebărbat este el în sine un act al Creaţiei, având în el toate elementele motivante ale vieţii</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn7" name="_ftnref7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[7]
</span>
</span>
</a>
</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">. Dobândirea cunoaşterii, chiar şi parţiale, îi face pe mulţi să caute a reintra în ceea ce le este dat, reintegrându-se în drumul ce şi l-au ştiut la venire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acest apect nu trebuie să fie trecut repede cu vederea. Mulţi au încercat să facă o similitudine între Maestru Spiritual şi Sfinţi, amestecând idei, care de care mai bombastice. Maeştri sunt Maeştri şi nu Sfinţi. Maeştrii, venind din Ceruri înalte nu au tentaţia mare a Cerurilor mai înalte aşa cum o au cei care vin din ceruri mai joase, atraşi de mirajul înalţimii. Maeştrii ştiu că trebuie să parcurgă toate etapele, că vor deveni Sfinţi atunci când toate condiţiile se vor îndeplini şi nu când ei caută să îndeplinească, din orgoliu, toate condiţiile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dorindu-se Sfinţi aceştia propăvăduiesc ideea desăvârşirii prin însingurare, îşi expun ideea public, retractând apoi prin fapte, păstrând însă nota şi dorinţa pentru viitoarele reveniri. De fapt se găsesc la pragul de a nu şti ce vor, şi pentru că nu au curajul să conştientuzeze faptul că înălţimea spirituală nu le este atât de înaltă precum o vor, o declară, o susţin, împrăştie idei ce sunt chiar împotriva lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Indiferent ce ar fi cel care, la nivel spiritual, şi uneori la nivel real, se află în postura de discipol sau de “<span style="color: #2b00fe;">în grija</span>” unui Maestru Spiritual, fie că este bărbat, fie că este femeie, conexiunea cu Maestrul este văzută ca o povară, când este privită dinspre lumea reală, materială şi materialistă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O relaţie cu un fals maestru sau cu un <span style="color: #2b00fe;">“Maestru parţial“</span>, ca să păstrez o notă de acceptare, având în vedere că între aceştia există şi unii cu deschidere şi har, este acceptată sau cel puţin înţeleasă. Căci un astfel de Maestru (aş folosi, nu ştiu de ce termenul de <span style="color: #2b00fe;">“guru”</span>, fără a încerca prin asta să atac pe cei care, în sistemul lor au această denumire), prin imaginea sa creată, prin poziţia socială şi materială, nu disturbă gândirea materialistă, ba, din contră, poate avea motive de exaltare. Dar a recunoaşte o relaţie, o conexiune cum i-am spus mai înainte, cu un adevărat Maestru, este, în realitate, sau măcar în închipuirea <span style="color: #2b00fe;">“discipolului”</span> ce nu este străin de reacţiile lumii materialiste, ceva foarte grav, generator de etichete, aluzii ori vorbe multe. Aspectele sunt puţin diferite în funcţie de ceea ce este Maestrul respectiv <span style="color: #2b00fe;">“discipolul”</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă <span style="color: #2b00fe;">“discipolul”</span> este un bărbat, asupra celei care este Maestru, vorbe grele se vor arunca, toate centrate spre ceea ce este de neputut a se dovedi: viaţa intimă şi dorinţele pe acel plan, iar, pe plan real o dorinţă de a avea foloase materiale, (contrar a ceea ce reprezintă în realitate ea, ca Maestru). Relevarea în faţa societăţii şi celor din jur, aduce mari presiuni asupra <span style="color: #2b00fe;">“discipolului”</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă <span style="color: #2b00fe;">“discipolul”</span> este o femeie, recunoaşterea legăturii are echivalentul unei crime. Cei mai apropiaţi sunt cei care pun cel mai mare accent. Asta pentru că teama de apropiere a cuiva care poate să ştie şi să spună mai multe decât acceptă ei. Normala stare materială precară, tendinţa nematerialistă şi prea multul emoţional-sentimental către <span style="color: #2b00fe;">“discipol”</span>, în contradicţie totală cu concepţiile lor despre “discipol” dar şi despre spiritualitate, îi va face să fie adevăraţi gonaci ai relaţiei dintre <span style="color: #2b00fe;">“discipol”</span> şi Maestru.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #990000;">Dar mergeţi să vorbiţi oamenilor să-şi înlocuiască mentalitatea lor limitată! Ei o păstrează, o protejează, se agaţă de ea şi de aceea se văd pe faţa lor urme de dezordini şi de chinuri în care sunt pe cale să trăiască. Viaţa lor nu este făcută, deci, decât din meschinării, din diviziuni, din discuţii, din jigniri inspirate de natura lor inferioară pe care nu vor să o sacrifice. De câte ori în timpul ceremoniilor focului vă spuneam: <i>Învăţaţi să descifraţi ceea ce se petrece în faţa voastră. Aceste ramuri din care am făcut focul sunt negre, răsucite şi priviţi ceea ce produc: ce splendoare, acest foc! Atunci de ce vă încăpăţânaţi să păstraţi toate ramurile moarte înăuntru, în loc să le sacrificaţi, pentru ca ele să se transforme în căldură şi în Lumină?</i> Ah, nu, cuvântul sacrificiu îi face pe oameni să tremure, le este întotdeauna frică să piardă ceva. Ei bine, nu vor avea nici căldură, nici Lumină.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn8" name="_ftnref8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[8]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nici “<span style="color: #2b00fe;">discipolul</span>”, în faza de relaţionare pregnantă cu cei care se opun transformării, propriei inerţii şi crizei de înţelegere şi transformare, păstrează unele accente: “<span style="color: #990000;">Din cauza acestei frici de a sacrifica natura lor inferioară oamenii trec pe lângă Adevărurile esenţiale care ar fi putut să-i salveze. Iar când încep, din proprie iniţiativă, să intre în Spiritul Maestrului lor, ei resimt aceasta ca o voinţă de a-i limita, de a le îndepărta libertatea şi puterile lor. Deloc, din contră a se identifica cu Maestrul care îi depăşeşte nu poate decât să-i ajute să le crească libertatea şi puterile.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn9" name="_ftnref9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[9]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">E provocarea cea mai mare pe care divinitatea o pune în faţa “discipolului”. E ca un test de a verifica încrederea pe care “<span style="color: #2b00fe;">discipolul</span>” o arată Celui ce l-a creat, atât pe el cât şi pe toţi ceilalţi, pe scurt a încrederii în Dumnezeu. Puţini vor să accepte că acele momente, când trebuie să aleagă între posibilul rău ce i l-ar putea face cei din jur şi posibilul rău ce şi-l poate face singur, este momentul în care trimisul divinităţii -şi se poate identifica cu Voievodul Gavriil – zornăie cheile ce-i pot fi înmânate, în funcţie de alegerea ce o face, pentru a deschide uşa spre împliniri materiale şi spirituale, la un loc. Şi Gavriil nu vine o singură dată, vine de până la şapte ori, căci divinitatea nu pune de la început “<span style="color: #2b00fe;">sula-n coaste</span>” discipolului. Chiar dacă “<span style="color: #2b00fe;">discipolul</span>” încă nu îşi asumă rolul de vestitor al propriului drum, de recunoscător a ceea ce are lângă el, aparent ca o condiţie forţată, el îşi asumă, încet, încet, drumul, şi îl va urma pentru a exploda la un anumit moment. Dar, cu fiecare amânare, suferinţa până la acel moment creşte, iar viteza trasformărilor ulterioare, devine ameţitoare. Cel mai bine ar fi să se pună sub umbrela spusei biblice: “<span style="color: #660000;">Adevărul trebuie mărturisit</span>”, spusă pe care mereu o amintea părintele Arsenie Papacioc!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #990000;">Practica identificării este bazată pe cunoaşterea unei Legi fizice, Legea rezonanţei. Dacă ajungeţi să vibraţi la unison cu o făptură sau alta, nu numai că veţi cunoaşte gândurile şi sentimentele sale, dar şi calităţile sale vi se vor comunica. Astfel, veţi putea să studiaţi, să o judecaţi, să decretaţi că aşa şi pe dincolo, dar, în realitate, nu o veţi cunoaşte cu adevărat, pentru că o veţi cunoaşte din exterior. O veţi cunoaşte doar atunci când veţi vibra la unison cu ea. Deci, faptul de a se găsi pe aceeaşi lungime de undă apropie două fiinţe, pentru ca ele să poată să se cunoască. Aceasta este Iubirea; adevărata Iubire este adevărata Cunoaştere, pentru că adevărata Iubire nu este nimic altceva decât o fuziune.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #990000; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru a deveni ca Maestrul său, discipolul trebuie să ajungă să introducă în el aceleaşi vibraţii. Da, este o problemă de vibraţii. Iar el poate să devină chiar mai mare decât Maestrul său; aceasta depinde de iubirea sa. Întotdeauna, cel care are cea mai mare iubire devine cel mai mare. Având cunoaşterea, forţa, evident ajută la ceva; dar nu cu cunoaşterea şi cu forţa se va merge departe. Pe când cu iubirea, mergeţi până la infinit! Iubirea vă face să alergaţi, încât nu vă mai opriţi... Da, iubirea aceasta este: a vă lua picioarele la spinare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #990000; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un Maestru este ca un tată sau ca o mamă care vă educă, dar nu trebuie să rămâneţi mereu lângă tatăl sau lângă ma-ma voastră: trebuie să mergeţi spre Dumnezeu. Acum, dacă Maestrul vostru a ajuns până la Dunnezeu, veţi fi cu el lângă Dumnezeu şi va fi încă mai bine. Altfel, nu puteţi rămâne etern lângă Maestrul vostru. Da, altfel, un Maestru nu rămâne pe loc, el evoluează rapid; atunci veţi merge cu el chiar va trebui să fugiţi! El merge spre Dumnezeu, nu rămâne lângă voi şi trebuie să fugiţi împreună cu el pentru a merge lângă Dumnezeu. De ce? Pentru că punctul de sosire al tuturor făpturilor este Dumnezeu... Şi punctul de plecare? Este tot Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;">Veţi spune: "<i>Dar tatăl meu? Dar mama mea?</i>" Ei au fost ca nişte antreprenori, ei au fabricat corpurile voastre, casa voastră: o cabană sau un templu, depinde</span>”.</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn10" name="_ftnref10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[10]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe lângă toate acestea nu e oare timpul să ne amintim ce-ea ce în primul capitol din Biblie, în Geneza: „<span style="color: #990000;">De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va uni cu femeia sa şi vor fi amândoi un trup.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn11" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[11]
</span>
</span>
</a>
</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Se poate înţelege orice plan, dar ar fi bine să se vadă şi planul spiritual, căci esenţa Bibliei în acest plan este mult mai evidentă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Relele de care “<span style="color: #2b00fe;">discipolul</span>” se teme, crezînd că s-ar arunca asupra sa la darea veştii despre ceea ce este viaţa lui, sunt cele axate pe lumea materială: alungare, excludere socială, blamare, lipsirea de drepturi şi libertăţi, sau pe plan subtil: gânduri şi, mai rar, atacuri PSI, au motivaţie reală, dar adevărul se manifestă doar în acel momentul adevărului. Surprinzător, şocant, nici unul din cele crezute şi posibil a se întâmpla, nu se întâmplă. Din contră, curiozitatea va face evidentă dorinţa de a-l cunoaşte, de a şti ce poate, de a-i înţelege puterile, de a şti dacă trebuie să se teamă sau nu. Este şi mâna divinităţii care creează condiţii şi pentru aceştia de a pleca sai măcar încerca un drum al evoluţiei. Este bonusul care se dă “discipolului” care îşi aduce apropiaţii pe drumul către El.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am spus că divinitatea nu pune “<span style="color: #2b00fe;">sula-n coastă</span>”. Dar e bine ca omul să nu se culce pe această ureche. Căci vremurilor de azi s-au adaptat şi manifestările divinităţii. Când se ajunge la timpul limită, divinitatea forţează nota, dă lovitura de graţie, pune totul în locul şi momentul ce îi este dat să îl aibă. Dumnezeu îşi adună fii rătăcitori, totdeauna...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Multe pot fi spuse la acest capitol, dar prea multe se aglomerează, cu riscul distragerii atenţiei, cu riscul bulversării celor care citesc. într-un singur loc.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Înainte de a pune nişte concluzii, înainte de a reveni la ceea ce este subiectul a ceea ce am scris până acum, simt necesar a vorbi de ceea ce va urma, peste destul de puţin timp, să devină societatea umană, sau, mă rog, ceea ce va rămâne a fi societate umană. Voi vorbi de lumea care va urma drumul ascensiunii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #990000;">La 21 decembrie 2012, Precesia Echinocţiilor se va încheia şi se va inaugura începutul unui nou ciclu de 13.000 de ani</span></span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref12" name="_ftnref11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[12]
</span>
</span>
</a>
</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;">. Până în acel moment vechiul ciclu şi vechea cale a energiei masculine va fi plină de frământări.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #990000;">Din acel moment, femeile vor trece la karma omenirii pentru a conduce specia umana înapoi în Lumina... Iar specia umană, la rândul ei, va începe o vindecare rapidă a populaţiei rămase pe Pământ.</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref13" name="_ftnref13" style="mso-footnote-id: ftn10;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[13]
</span>
</span>
</a>
</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am adus spusele unui alt Maestru pentru a evidenţia capătul de lume în care ne aflăm, noi ca omenire, ca societate. Pe ce se va baza societatea? Va mai fi familia nucleul social?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am curajul să spun da! Oamenii, omenirea, vor avea acelaşi mod de a-şi trăi viaţa şi a se perpetua, chiar dacă vor exista frământări şi lupte cu cei care vor îmbrăţişa ideile ce tind spre a o desfiinţa. Până într-un final va câştiga firescul creaţiei primare, Diferenţele vor interveni prin faptul că vor exista foarte puţini bărbaţi şi foarte multe femei. Va fi o situaţie asemănătoare atâtor timpuri de după războaiele ce au tot fost prin lume. Ca şi atunci, necesitatea egalizării energiilor, relaţiile “<span style="color: #2b00fe;">intime</span>” nu vor mai fi, pentru toţi, aşa cum sunt statutate acum. Da, vor exista două categorii: Învăţătorii, cei pe un nivel superior, (un nivel mult mai puţin perceptibil decât acum) vor trăi pe planul 1:1, dar ceilalţi vor trăi o viaţă care, după conceptele actuale, s-ar numi poligamie. Şocant poate ceea ce am spus acum, dar... realitatea va arăta adevărul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Poate sunt unii tentaţi să creadă că ceea ce spun acum este pentru a-mi justifica, de pe acum, o dorinţă sau o tendinţă personală. Dragii mei, vă dezamăgesc! Ştiu care-mi va fi modul de a trăi viaţa ce va urma şi nu îndeplinesc eu “<span style="color: #2b00fe;">criteriile</span>” de a mă include în această categorie. Viaţa mea va fi mult mai simplă decât vă închipuiţi. Rolul meu este definit. Şi nu doar al meu!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aş putea să justific acum totul, dar nu vreau să lungesc şi mai mult acest capitol...</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">E timpul să revin la subiect. Am scris ceea ce s-a putut citi până aici pentru fără să încalc interdicţii. Nu am avut şi nu am interdicţii să vorbesc despre trecut, prezent sau viitor. Mă refer la interdicţiile pe plan divin. Pe plan real am făcut în aşa fel încât să nu se înţeleagă niciodată referirea la o anumită persoană. Am preferat să o fac uneori prin citându-l pe Maestrul spiritual originar din Macedonia, Omraam Mickhalel Aivanhov (Ivanov - numele său din ţara de origine) pentru că este singurul care face referire la ceea ce înseamnă spirit înalt. Foarte cunoscutul Serghei Nikolaevici Lazarev, un mare terapeut, nu face referire la acest aspect. Poate, dacă aceasta ar fi fost menirea omului cu spirit înalt la care am făcut referire, dacă trebuia să fie un terapeut, aş fi vorbit prin citatele acestuia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acest spirit este o femeie. Oricine ar vrea să mă contrazică, e liber să o facă. Asumându-mi scrisele, cu sau fără argumente, îmi asum criticile şi îmi asum toate posibilele accente negative. Tot ceea ce va fi pozitiv, toate meritele nu mie îmi aparţin, ci lui, ci Ei!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acest spirit e asimilabil unui Maestru spiritual. Fie-mi iertată comparaţia, dar, coborând planul, căci nu pot şi nimeni nu ar putea să vadă acelaşi plan decât dacă vrea să epateze, ceea ce a reprezentat Maria pentru omenire, reprezintă menirea sa pentru viitoarea perioadă a omenirii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Este un om ales pentru a contribui la transformarea dar mai ales la progresul viitoarei societăţi. Este femeie pentru că trebuia să fie femeie. Nu putea să fie altceva şi dacă era altceva nu ar fi fost aleasă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Trecem acum prin şocuri şi stări modificante, de diferite tipuri. Nu este nimic întâmplător, se întâmplă ceea ce a ajută pe om să-şi înţeleagă menirea, să-şi meargă drumul, să schimbe direcţia, când este necesar. Ceea ce este sincron cu a-ceastă menire, evidenţele, sunt poate mai puţin vizibile căci ceea ce este bine este mai puţin remarcat, când asincronicitatea pune amprenta pe fapte sau pe gânduri, aspectele negative sunt suficient de vizibile. Însă este doar o temporalitate, acel negativ nu este amprentă a viitorului. Viitorul are doar lumină în el, căci transformările trebuie să se întâmple şi se vor întâmpla, dincolo de opoziţie, dincolo de exacerbarea liberului arbitru, dincolo de toate ideile ispititoare în a se da apă la moară modernismului feminist.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Însă El le-a aranjat pe toate. Chiar şi motivul pentru care a adus pe cineva aproape, pentru ca şocurile să nu existe, sau şocurile mari să fie înlocuite de altele mult mai mici.</span></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[2]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn3" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[3]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn4" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref4" name="_ftn4" style="mso-footnote-id: ftn4;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[4]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn5" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref5" name="_ftn5" style="mso-footnote-id: ftn5;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[5]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn6" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref6" name="_ftn6" style="mso-footnote-id: ftn6;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[6]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span></div>
</div>
<div id="ftn7" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref7" name="_ftn7" style="mso-footnote-id: ftn7;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[7]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Iniţiaţii opozanţi ai divinităţii, având înţelegere deplină aspra acestui aspect, au creat o ambiguă revoluţie, clamând principii care să facă să fie negat acest principiu. Speculând alunecarea societăţii spre împărţirea în superior-bărbatul şi inferior-femeia, au fluturat steagul independenţei, arătând că aceasta este metoda de îndreptare a lumii. Au fluturat un steag fals în numele unui principiu nobil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Adevăraţii Iniţiaţi au luptat şi luptă împotriva acestor blasfemii la adresa Creaţiei. Egalitatea, cu diferenţele date de actul de Creaţie, este readusă pe făgaşul normal prin corectarea acelor aspecte şi finţe –bărbaţii– prin care s-a încercat să se marginalizeze femeia. Ba, chiar mai mult, în aceste momente de cumpănă pentru viaţa pe Pământ, ei au puterea de a arăta înălţimea multor femei, mult mai mare, comparativ cu a multor bărbaţi. </span></div>
</div>
<div id="ftn8" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref8" name="_ftn8" style="mso-footnote-id: ftn8;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[8]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn9" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref9" name="_ftn9" style="mso-footnote-id: ftn9;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[9]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn10" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref10" name="_ftn10" style="mso-footnote-id: ftn10;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[10]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Omraam Mikhalel Aivanhov</span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"></span></div>
</div>
<div id="ftn11" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref11" name="_ftn11" style="mso-footnote-id: ftn11;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[11]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> Geneza 2:24</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;"><div id="ftn12" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref12" name="_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[12]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">conform calendarului mayas</span></div>
</div><a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref13" name="_ftn12" style="mso-footnote-id: ftn12;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[13]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Drunvalo Melchizedek</span></div></div><div id="ftn12" style="mso-element: footnote;">
</div>
</div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrTjUChyecpE5MmGrm1q9B1_ottGENKJgbhcrJVMx5xGFwgx-_s04xwtOMbAScnLIxUNcxp2H0dE9g8eVWzNSMLSkJyyLqKAvl9M066uNYoD3kJGEEEDzj6QwG2Dv3aMftILvjZMsIRhc/s400/015.Taine+vechi+%255B10%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjrTjUChyecpE5MmGrm1q9B1_ottGENKJgbhcrJVMx5xGFwgx-_s04xwtOMbAScnLIxUNcxp2H0dE9g8eVWzNSMLSkJyyLqKAvl9M066uNYoD3kJGEEEDzj6QwG2Dv3aMftILvjZMsIRhc/s200/015.Taine+vechi+%255B10%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 14.2pt;">
<span lang="RO" style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;"><b>Neaşteptatul pas înspre viitor</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe o câmpie liniştită şi întinsă, străbătută în lung şi-n lat, ani la rând, greu e să se aştepte cineva că se poate să se întâmple ceva ce ar ieşi din firesc, normal, real. Nici ploile, nici zăpezile, nici viscolul, nici furtunile nu sunt motive de îngrijorare că ar putea schimba ceva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">S-ar putea aştepta oare ca să apară o erupţie vulcanică sau o explozie ce ar schimba peisajul? Răspunsul este evident: nu!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi totuşi, s-a mai întâmplat ca, acolo unde nimeni nu se aştepta, când nimeni nu se aştepta, un proiectil, pierdut din cine care ştie care timpuri ale războaielor, să deschidă un crater sau să ridice o movilă stricătoare a netezimii cunoscute.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Încă mai existau urmele vechi, tainele nu erau arse, căci cenuşa arderii lor era încă fierbinte. Şi parcă nu fuseseră îndeajuns. Veniseră acum să aglomereze cerul cu norii grei, gri, ai urmării faptelor dar şi ale nebuniei fără margini. Ba chiar şi nebuniile trecătoare ale unor trecători se întreceau a arăta că preamultele căi se strangulau între ele spre a lăsa drumul liber şi uşor de a fi vizibil pentru toţi cei care încă mai încercau să-l înfunde.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Se făcuse în jurul drumului câmp cu verdeaţă, câmp al libertăţii şi al privirii până înspre orizont. Se pierduseră aridităţile, căzuseră gardurile, totul rămăsese în urmă. Erau toate ca să fie timpul dorit şi timpul promis, timpul în care, prăbuşindu-se sub cutremure, castelele de nisip să se coboare în nisipul din care înalţate se vruseseră.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fuseseră multe, prea multe taine ce loviseră şi se marcaseră ca şi timbrul sec pe paginile trecute ale vieţii. Atât de adânci erau urmele că paginile încă nedeschise se amprentaseră şi ele cu aceeaşi formă ce doar după mereu altele trecute uitate se puteau fi. Dar se treceau...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Taine vechi săpaseră pe sub rădăcini şi pietre se tot puseseră spre a le înţepeni în pământurile aridului timp fără schimbări. Şi crezându-se de-a dreptul înţepenite, se puseseră să sufle vânturile vorbelor pentru a împietri aplecat măreţul trunchi ce putea fi. Se dăduseră chiar pe faţă făcătorii vânturilor pentru a fi siguri că din coroana roditoare mugurii pot fi rupţi şi coroana aplecată cu fruntea până în pământ. Şi se îngropaseră parâme groase ce trebuiau să-l ţină aplecat pe totdeauna şi-ntotdeuna.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceva însă se tot uitase. Se uitase că orice, oricât de ancorat şi înnodate sunt parâmele, cât nu e rupt definitiv, caută a se îndrepta, zvâcnind, rupând legăturile...</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar dacă legate erau trăirile şi simţirele, pe dinăuntru totul era în adormire şi nimic nu murise. Durerea şi frica omorâse dorinţa de fapte, ascunse erau normalităţile, dar simţurile celor ce ei acele normalităţi le căutau, nu le puteau ignora.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oamenii se vor totdeauna curaţi, perfecţi, fără greşeală, fără eroare. Uită ca a greşi e omenesc şi că oamenii sunt supuşi greşelii. Asta însă nu îi face ca, întotdeauna, să caute, pentru tot ceea ce merge prost, pe altcineva ca vinovat, căci nu se poate niciodată pe sine vinovatul. Mereu caută şi găseşte un ţap ispăşitor. Invariabil se folosesc aceleaşi scuze, aceleaşi argumente: “<span style="color: #2b00fe;">Da, am greşit, dar...</span>”, “<span style="color: #2b00fe;">Da, am greşit, dar am făcut-o pentru ca...</span>”, “<span style="color: #2b00fe;">Nu aveam altă soluţie</span>”. Sunt toate acestea argumente care subliniază existenţa unui ţap ispăşitor, mereu responsabil pentru vinovăţia care nu se poate asuma. Evident, nu s-a vrut, au existat doar “obligaţii” sau constrângeri datorate împrejurărilor, ori provocări, ori... Este eliberator sentimentul ce-l dă posibilitatea de a da vina, pentru orice, pe oricine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceasta este logica celui care, în taină, dă cu parul sau doar cu palma când simte tendinţa de a se elibera de tutoriat a celui ce de tutori nu mai are nevoie. Un orgoliu nemăsurat îl face să se considere deţinător de adevăr absolut, unic şi clar. Toate greşelile vin de la cel ce nu acceptă o copilărie dusă dincolo de limitele copilăriei, de la cel ce nu acceptă că trebuiă să îşi refacă un cordon ombilical în locul celui tăiat la naştere.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">E greu să se creadă că totuşi există oameni ce greşesc fără vină. E greu să se creadă că există oameni care se consideră vinovaţi fără a greşi, chiar fără a face fapte. Ei iau asupră-le vina lăsându-se alimentaţi de vina celor vinovaţi. Şi o fac şi o tot fac, până când sufletul fierbe. Oricât de mare ar fi dorinţa conştientă de a se conforma dorinţei de auto-învinovăţire, nimic nu poate să învingă ceea ce doar sufletul ştie. Îl murdăresc faptele, vorbele şi gândurile proprii, faptele, vorbele şi gândurile altora. Dar el, sufletul, mai repede duce pe om spre pierzanie, fizică sau psihică decât să-l lase să cadă în prizonieratul destinului contrafăcut, unui destin hăituit, unui destin îmbâcsit de praf şi pulbere. El trage de manetele de frână ale mecanismelor ce cuplează mersul spre motoare false şi face din mers o învârtire continuă până îl ameţeşte pe omul aflat în mers forţat pentru a-l trezi şi a-i face cunoscut mersul ce-l are de mers.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Din întâmplare s-a întâmplat să se arate că se poate să fie rău, răul ce trebuia să arate că necesara normalitate se simţea dar să arate şi că răul trebuia să nu fie necesar să apară, că în locul lui trebuia să fie ceea ce era firesc. De-ar fi fost să fie altceva decât ca semn, totul se ducea până la capăt, nimic nu-l putea opri. Dar s-a oprit prin vorba şi s-a oprit prin fapte, dar l-a oprit şi trimisul întâmplător spre a opri definitiv şi asigurator acel rău.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Semnul era deja dat. Omul înţelegea ceea ce putea, dar el, sufletul primise semnalul mersului spre ceea ce ştia că trebuia să meargă, căci pe om îl făcuse să se arate, fugar şi trecător a şti ce urmează.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Primul semn al deja ştiutului drum fusese fugar. Al doilea semn fusese aşa cum era menit să fie, fugar ca şi primul. Dar o vorbă înţeleaptă spune că “<span style="color: #2b00fe;">prima dată nu, a doua oară nu, a treia oară sigur se trece nu-ul în da fără a se mai aştepta voia celui mereu răzgânditor</span>”. Şi da-ul, trecând peste cum-păna de ani, căutând pasul înspre viitor, a trebuit să îndure efectul legăturii ca să poată zvânci departe de locurile în care parâmele erau prea puternic legate. Şi pasul nu a putut sta nici o clipă în loc, şi s-a lăsat purtat de chemări lăuntrice pentru a nu se lăsa frânt sau îngheţat. Se dezrădăcinaseră din strâsoare rădăcinile şi zvâcnetul lăsa ca măreţia trunchiului să se vadă şi coroana să poată, urcând înspre razele soarelui, iarăşi face rod.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Un pas doar, dar un pas dublu, un pas în doi, doar în doi, de nimeni ştiut...</span></div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpyZNJSLTOZstJ5ISKHMTIoCH_v8cdxExMjRox79xmoy9wksyz-K-ax3cNMjPBzsqpCJPWkq-DFpoeEudb0borstZRj9BDSL8_cH2m6VyUy0Vz5LUACr1jl-AX2CZXYO18G8kt9CE5Ba0/s400/019.Taine+vechi+%255B11%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgpyZNJSLTOZstJ5ISKHMTIoCH_v8cdxExMjRox79xmoy9wksyz-K-ax3cNMjPBzsqpCJPWkq-DFpoeEudb0borstZRj9BDSL8_cH2m6VyUy0Vz5LUACr1jl-AX2CZXYO18G8kt9CE5Ba0/s200/019.Taine+vechi+%255B11%255D.jpg"/></a></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: center; text-indent: 14.2pt;">
<b style="mso-bidi-font-weight: normal;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Paşi şi drum drept</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">E greu să se creadă că într-o urmărire, cel care urmăreşte se lasă păgubaş. Depinzând de ceea ce caută să obţină, pot exista şi aparente situaţii când se crede că a încetat această continuă supraveghere. Cum şi urmăritul, de atâta timp, a realizat că fiecare pas îi este căutat chiar şi sub talpă, se învaţă să păşească în vârful degetelor pentru a lăsa cât mai puţine urme.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când şi drumul este drept, urmăritorul se mulţumeşte a sta la o oarecare distanţă pentru a sesiza mişcările posibile în afara drumului, permiţând şi admiţând doar pe cele de absolută necesitate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Libertatea se pierde uşor şi se recâştigă greu. Iar dacă peste toată înfrângerea din luptă vine şi regretul unor bătălii în care s-a intrat atras de mirajul unei victorii definitive obţinute foarte uşor, dar care a ajuns să fie o înfrângere de răsunet, capitularea este necondiţionată şi acceptată ca un status quo pentru totdeauna. Doar că mai există zvâcnetul interior al spiritului, manifestat de el însuşi sau prin ceea ce el consideră a fi mod şi rost de manifestare şi face să renască dorinţa drumului în libertate. În căutarea-i neostenită, nu-şi găseşte odihna pentru a găsi căi şi aliaţi, pregătindu-şi, minuţios, chiar dacă uneori sincopatic, cu atenţie şi la factorii adiacenţi, externi, bătălia finală a luptei de eliberare şi revenire în forma, fondul şi parametri iniţiali, nepervertiţi, ai misiunii sale, sau, în înţeles uman, al destinului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Malaxorul vieţii, deloc simple în zilele de azi, amestecă totul, bun sau rău, amestecă adevăruri şi minciuni, oameni buni şi oameni răi, vorbe ticluite şi vorbe într-o doară. În acest amalgam, şi urmăritorii pot pierde detalii şi, ori îşi au colaboratori ori stau la pândă pentru a sesiza schiţarea unui gest nepotrivit cu ceea ce trebuia bine învăţat ca mod de trăire şi existenţă, pentru a sesiza posibila căutare a unei piste de decolare spre un zbor în care nici urmărirea nici împiedicarea nu ar mai avea sorţi de izbândă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi astfel, drumul drept a început sub auspicii de speranţă dar şi sub teama ameninţării. Alianţa amalgamului se arăta benefică, pentru că se putea arăta că drumul stă drept şi era paravan pentru orice pală de vânt ce putea, prin foşnetul frunzelor, să dea de veste zbaterea interiorului...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Gândurile însă nu stăteau în adormire. Aparent, omul este bun, dar gândul este al dracului, spune o vorbă din popor. Gândul caută în toate cotloanele. Gândul celui care a muşcat o dată, iar muşcătura crede că i-a fost de folos, va mai muşca încă de atâtea ori de câte ori i se va părea a fi cu folos. Şi în tot acest timp, chiar dacă acalmia arăta a fi linişte, fremăta gândul care voia să ţină în acelaşi tipar viaţa.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Radiografiind, nepărtinitor trăirile şi manifestările, dorinţa şi adevărurile necesităţilor de tot felul arătau că pierderea de viteză era doar o aparenţă, faptul că nu era vorba de moarte ci de un somn din care trezirea era totdeauna posibilă. Dar înainte de toate, o dorinţă nemăsurată de luminare şi înstelare, şi nu de poleire, aprinsese un foc nestăvilit. Dar, ştiindu-se că focul dă căldură, lumină şi fum, ochii vegheau spre întuneric să vadă de nu cumva, ochii lucitori ai vânătorilor, dar şi către lumină către cei ce neputând să se regăsească încă în strălucirea ei, puteau da semne ori chiar pune piedici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Manifestările realităţii erau încă amestecate. Cele spre împlinirea proprie nu-şi mai aduceau aproape, încet-încet, ascunzişurile, cele spre apărare stăteau însă pe un palier ce unii, neştiutori, l-ar numi descalificant. Iar alţii, cei mai mulţi, ştiitori cât de cât al adevărului l-ar numi totuşi ca unul al lipsei de curaj.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Adevărul, doar trăitorii, oricare ar fi latura pe care se situează, îl ştiu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mare zbatere era şi acolo unde întunericul era mare şi nici o rază de lumină nu se accepta că există pentru a fi mai cald, mai bine, mai normal. Acolo se căutau drumuri care să facă să se împlinească dorinţa veche, aceea în care liniştea proprie era liniştea ce se credea adevăr universal. Totul era pliat pe valoare şi nimic nu era altfel evaluat. Dar şi aici, din păcate, condiţiile trebuiau să rămână neschimbate. Altfel nu se putea, altfel mai bine mers de-a buşilea, altfel mai bine oricâtă suferinţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Arsenalul folosit era, la început unul minimal. Se foloseau arme de calibru mic, cu bătaie scurtă. Erau arme ce păreau a fi inofensive, se puteau confunda cu bijuteriile ce chiar şi victima accepta să o poarte şi uneori să o îndrepte împotriva sa. Arma se numea vorbă, vorbă inofensivă, cu înţeles de grijă purtată în mod natural. Deşi naturală nu mai era, căci timpul trecuse...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Armele aveau tot timpul încărcătoarele pregătite, cu gloanţe de tot felul, de la cele doar pocnitoare până la cele de semnalizare şi până la cele letale şi distrugătoare. Erau ţinute pregătite în orice moment. Existau pregătite chiar şi minele ofensive, care să reducă la tăcere orice pas, orice pornire. Gândul le crease pe toate, pentru posibila evadare dar şi pentru posibila invazie. Şi erau mascate în cele mai nevinovate forme. Toate cele sfinte aveau forme ce, mascând adevăruri, erau cu succes folosite. Şi, dintre toate, nevinovata şi necesara apă, în toate formele posibile era la mare preţ. Şi chiar cea purtătoare de neînsufleţire era aşezată sub paşi spre a nu se mai mişca.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cât timp nu s-a resimţit prea tare mişcarea de detaşare, gloanţele au căutat să menţină stare convenabilă. Când au început însă a fi prea multă vreme petrecută într-un decor ce scăpa controlului, s-a considerat necesară o schimbare care să facă această vreme cât mai mică sau chiar deloc. Era necesară o schimbare şi de strategie căci, prea mult durând, putea fi desluşită. Dar şi ceva din interiorul întunericului ţipa de frica unei lumini prea mari şi a unei alteia, la fel de mari. Căci de se ajungea la atât de mult, umbrele se puteau să dispară iar chipurile hâde să se vadă. Stăpânitorii tărâmului, fără amănunte, dădeau porunca spre îndeplinire, căutând să atragă şi alţi executanţi...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Amalgamul avea însă şi forma potrivnică adevărului şi motive reale erau folosite pentru a se motiva schimbarea decorului. Şi tot atunci urmăritorii au văzut că se putea ca plănui-ta schimbare de decor să nu fie de folos căci drumul intra în pădurea în care ei nu mai puteau să vadă de la distanţă, fiindu-le teamă că prea multa bucurie a verdelui renascentist strica planuri. Atunci prin gând şi prin faptă s-a hotărât folosirea armamentului greu: trebuia distrus orice fundament. Trebuia ca victima să devină nu doar sinucigaşă ci şi ucigaşă. Explozibilul s-a aşezat acolo unde trebuia, declanşatorul se ştia că există, dar s-a reactivat şi declanşatorul de la distanţă. Căci războiul era unul asemenea celor dintre popoare, cu regulile sau neregulile lui dure şi absurde...</span></div>
<br>
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuhtjyt8PEzQxJibdDMMCiTzmnBOGYbAhCIG5caqAkdc3EGUCa_ZfmjMg90Ot-ij9Z0myzNdSbZZQvUdLyYn6U5X-Vj7_8qoaQmltU8fSvr_RbeiSjfaNNOK7YbSoy8xjeXBn-l9J9n3A/s400/020.Taine+vechi+%255B12%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuhtjyt8PEzQxJibdDMMCiTzmnBOGYbAhCIG5caqAkdc3EGUCa_ZfmjMg90Ot-ij9Z0myzNdSbZZQvUdLyYn6U5X-Vj7_8qoaQmltU8fSvr_RbeiSjfaNNOK7YbSoy8xjeXBn-l9J9n3A/s200/020.Taine+vechi+%255B12%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0.0001pt; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Reînvăţând zborul</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Furtună trebuia să fie după atâta linişte şi calm, doar furtuna putea să distrugă rodul pe care ploile primăverii, de după zăpezile ocrotitoare ale iernii le clădiseră şi le arătau a fi prea bogate ca să se admită că se poate. Dar se încălcase consemnul şi scala de valori numai avea pe ce să se aşeze ca să poată să se stabilizeze şi să nu arate că totdeauna s-a clătinat şi mulat după moment. Devenise lege ca judecata să fie mereu cu aceleaşi acuzaţii vechi şi învechite. Şi mereu aceeaşi pedeapsă să fie fluturată, pentru ca cel aflat în boxă să-şi cunoască dinainte pedeapsa pe care, dintr-o fluturată circumstanţă atenuantă să nu fie niciodată pusă în aplicare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceva nou de-ar fi fost, doar necunoscătorii ar fi rămas surprinşi. Şi cei nevăzători ai adevărului poate ar fi coborât în catacombe şi nu ar fi înţeles, de dinainte ce se vântură pe undele ce purtau false muzici aducătoare a mireasmă de îngropare şi falsă realitate. Bătătorite căi, de când lumea vechi, fuseseră trecute în sus şi în jos, dar miresmele dădeau greaţă şi nu orbire, înlăcrimare şi nu enervare, şi, peste toate puţine se puteau ascunde dovedirii în real.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Era cald şi mare dorinţă de zbor şi zborul fusese dat de ştire. Drumul intrase în pădurea seculară, plină de luminile ocrotitoare şi călăuzitoare, greu de văzut cum se poate undui... Şi de pe acest drum să se ia zborul... Totul depăşea măsura admisă. Trebuia furtună căci doar furtuna oprea tot, şi rodul şi zborul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Realitatea a fost trăită şi văzută, şi, la vedere nu prevedea nimic special, nimic diferit. Nou poate doar printr-o libertate ce nu era ţinută sub lupă. Însă lupa doar fusese mascată...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce nu se vedea, ceea ce nu se trăia, era ceea ce pregătea furtuna care trebuia să se dezlănţie din senin. Neştiinţa locurilor nu ferea de furtună căci furtuna de mare înălţime nu se lasă doar peste un loc, se lasă peste toate locurile în care se poate fulgerul trasor să lumineze. Şi furtuna aceasta se pregătea pentru a lovi nu pe zi plină, ori în plină noapte, ci pe gea-na pâlpâindă a nopţii sau a zilei. Cu semn de rugăciune fusese însemnată furtuna aducătoare a neliniştii peste tot. Să fie bine doar cât să se creadă că e bine, apoi, nevinovate realităţi şi neînţelegătorii fără vină să lase deschisă poarta către drumul coborâtor spre buza prăpastiei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">S-a hotărât să se joace ultima carte, cu toţi aşii scoşi din mânecă, pe miza cea mai mare, pe trecut, prezent şi viitor, pe tot şi pe nimic, pe fapte făcute, începute, neîncepute sau nici gândite. S-au ţinut sfaturi de taină şi lacrimi înnăbuşite de ciudă şi de furie s-au vrut să convingă această ultimă încercare să fie pentru totdeauna ridicătoare a stindardului victoriei pentru unii şi ai capitulării pe de altă parte. S-a vorbit şi despre formă şi despre motive şi despre ceea ce va fi după. Nu s-a ţinut cont de nimic, totul era malaxat după dorinţă şi dorite orizonturi. Prea mult ca să nu existe şi fisurile care puteau să lase să se scurgă zoaiele ce urâţeau frumuseţea unei prea frumoase construcţii. În acea zi în care nimic nu trebuia să se întâmple, ceva s-a întâmplat. Ca să nu se afle i se pregătise paravan de pocăinţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Semnele dintâi au trecut căci nici nu puteau râmâne, iar când a venit primul tunet, fulgerul nu a fost văzut. Fulgerul nici nu exista, trebuia să se creadă că s-a zdruncinat pământul şi că mişcarea sa înseamnă că nimic nu va mai fi ca înainte, nimic nu poate să fie bine. Trebuiau să înţeleagă atât şi doar atât: nimic nu va fi bine, nicicând nu va fi bine, nicicum nu va fi bine!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi s-a întâmplat tot ceea ce vroiau umbrele să se întâmple şi fapte şi vorbe şi gesturi. Şi vorbele au trecut prin gând, gândul fiind împins să se aşeze pe un calapod, un calapod cu mărime nedesluşită. Rănile ve-chi, tăiate pe dedesupt dădeau dureri crezute ca şi cum ar fi răni noi şi chiar rănile noi erau judecate după forma şi conţinutul celor vechi. Iar privirele trebuiau îndreptate orinde de va face să zboare o pală de vânt şi acolo să se vadă doar marea chemare ce niciodată nu poate fi atinsă, că adevărul nu poate să treacă de clipa trezirii din visul nopţii sau al ochilor închişi cu spreranţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi nu doar atât. Măsurile de siguranţă erau multiple. Multiple ca nici din altă parte să nu cumva ceva să se mai poată porni, căci toate dorinţele reale, ale clipei sau ale viitorului să se omoare pe sine. Iar altă măsură era atât de binevoiutoare încât umbra să fie văzută cu mai multă plăcere decât ceea ce îi dădea forme. Şi totdeauna, cu noimă sau fără noimă, să curgă pentru a rupe orice, fire sau parâme cât mâna de groase.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi totuşi a existat acest totuşi... Căci orice este permis a se întâmpla cu un motiv. Motivul, dacă era, ducea acolo unde se voia. Şi atunci s-a hotărât pe acolo pe unde toate se văd, se pricep şi se desluşesc, să se întâmple doar atât cât să se înţeleagă şi să se înveţe, cât, după ce se vor linişti toate cele date de rafalele furtunii, să nu mai fie nevoie nici de curaj ci doar evidentele realităţi să se facă pasul de înălţare către zbor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">E prea aproape acea vreme, sunt prea cunocuţi cei de o parte şi de alta, ca să fie spusă fiecare faptă, cu ce motive a ieşit la rampă, ceea ce s-a vrut, ceea ce a ieşit, ceea ce s-a văzut, cine şi ce a pierdut, cine şi ce a câştigat. Asta nu înseamnnă că nu se cunosc toate, că degetul nu s-ar putea întinde oricând către persoane, locuri, obiecte, fapte, obiceiuri, spuse, îndemnuri, sugestii...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Picioare legate pentru ca drumul să bătătorit ani şi ani, durerile să oprească orice păşire, tăceri care să dea de înţeles adevăruri mistificate, gesturi de retragere înspre nicăieri din temeri nemotivate. Avânt şi neascultare pe de altă parte care să înlăture şi retragere şi tăcere şi sforţare a întoarcerii spre necunoscutul trecut.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Printre nelinişti şi neliniştite zile, printre pale de vânt şi îngheţuri, s-au învăţat paşi de zbor şi creşteri de aripi, vindecări şi ridicarea privirii spre orizonturile cele senine a ceea ce s-a vrut împiedicat...</span></div>
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2bqbK8vU17SK9lMMDI1EqYo1TUnaQYccwMnEp2Lj2ht7F6hSMfgZJL5Cz8Aw-bti_apjfQ_kufyiT1BBvTXbv7lU5eH2-WLifuQtyTaWzMPz0ejo_Jz746QwGdYvV7TZ6wPiu9ligHGs/s400/026.Taine+vechi+%255B13%255D.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2bqbK8vU17SK9lMMDI1EqYo1TUnaQYccwMnEp2Lj2ht7F6hSMfgZJL5Cz8Aw-bti_apjfQ_kufyiT1BBvTXbv7lU5eH2-WLifuQtyTaWzMPz0ejo_Jz746QwGdYvV7TZ6wPiu9ligHGs/s200/026.Taine+vechi+%255B13%255D.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; text-align: center; text-indent: 12pt;">
<b><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 13pt;">Realităţi generale</span></b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vrerea îmi era să mă opresc din a scrie despre ceea ce a fost, despre ceea ce încă mai este. Dar vorba de-acasă nu se prea potriveşte cu cea din târg. Sau, mai bine spus, paşii vieţii, zilele, întâmplările, fac să se evidenţieze unele sau altele. Şi cum întâmplate s-au lăsat şi cele bine şi cele rele, din şirul lor, unele nu s-au mai putut arăta înţelese. Am desluşit taine vechi căutând înţelesurile şi manifestările de până acum. A venit vremea prezentului şi a venit vremea întâmplării în care să nu mai fiu privitorul necunoscut şi cel care încearcă să desluşească înţelesuri. A venit vremea în care să ies din conul obiectivismului pur şi, cu sabia lui Damocles deasupra capului, pusă de riscul subiectivismului, să intru în marea încercare a ceea ce îmi este dată să fac, ceea ce trebuie să fac, şi să fiu eu omul şi eu desluşitorul şi chiar trăitorul zbuciumului. Aşa stând lucrurile, voi încheia această serie, căci este vremea înţelegerii şi desluşirii tainelor noi. Şi despre acestea voi povesti cândva, <span style="color: #990000;">căci de n-ar fi nu s-ar mai povesti</span>!</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 90%;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><<span style="color: #2b00fe;">Ce poate fi mai dureros pentru individ şi societate decât numărul mereu crescând al cuplurilor nefericite? Am descoperit, de-a lungul timpului, manifestări şocante, unele absurde, altele de o violenţă incredibilă; adulterele abundă, alimentând celebrul triunghi conjugal, care nu este o formă tocmai liniştită a relaţiilor interumane.</span>></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ce poate fi mai dureros pentru individ şi societate decât numărul mereu crescând al cuplurilor nefericite? Am descoperit, de-a lungul timpului, manifestări şocante, unele absurde, altele de o violenţă incredibilă; adulterele abundă, alimentând celebrul triunghi conjugal, care nu este o formă tocmai liniştită a relaţiilor interumane.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Scriam asta acum trei ani şi, ca exemplu, îl readuc în acest context. Chiar dacă pare a avea doar un anumit înţeles, merită a fi citit pentru a se înţelege şi un alt orizont din care vine absurditatea în viaţa oamenilor:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De obicei, el vine beat acasă, terorizând pe cei de acasă. Salariul, proaspăt încasat, a fost cheltuit rapid cu amanta, iar viaţa cuplului se bazează doar pe câştigurile ei. El se înfurie din orice, ea i se pare insuportabilă, iar copiii, plictisitori peste măsură. Ce cauze pot aduce cuplul într-o situaţie atât de nenorocită şi, din păcate, prea des întâlnită?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Multe femei m-au rugat să verific existenţa unor amante şi să aflu prin ce metode au fost înceţoşate mintile celor cu care s-au unit. Din păcate, mijloacele de cucerire a bărbaţilor sunt numeroase, unele mai rafinate decât altele. Perversiunile sexuale, învăţate de unele femei cine ştie de pe unde, reprezintă o armă puternică pentru a-şi atinge scopurile. Numeroşi barbaţi, care până mai ieri erau model, s-au transformat în bestii, donatori de bani sau bijuterii şterpelite din casă, hoţi, traficanţi de orice... Unii au părăsit ceea ce însemna acasă. Alţii îşi duc mai departe viaţa, încercând să arate lumii că totul este în regulă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Deşi trăim într-o ţară cu oameni care, în majoritate, se tem de pedeapsa Divină, am remarcat a reacţie adversă puternică la credinţa normală în Dumnezeu. Am senzaţia uneori că România s-a transformat într-o ţară a vrăjitoarelor. În multe localităţi, şi în genereal în cele mari, aproape fiecare stradă adăposteşte măcar o specialistă în farmece. Ea leagă şi dezleagă vieţile şi destinele unor oameni, fără să se gândească prea mult la consecinţele grave ale acestor îndeletniciri. Unele se laudă că ţin cu Dumnezeu şi folosesc lumânări, cruci, sare, cositor, mercur, apă sfinţită, făcându-si enorm de multă publicitate. Dar, indiferent că acţionează cu bună sau rea intenţie, inconştienţa lor produce victime. Ajutându-i pe unii, îi nenorocesc pe alţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mai rău chiar, unele “specialiste”, ascunse de ochii şi urechile mass-media, folosesc mijloace de manipulare deosebit de periculoase. Multe persoane au găsit în preajmă sau în interiorul locuinţelor anumite obiecte ciudate: oase de păsări legate cu aţe colorate; bucăţi de pâine unse cu lichide colorate şi lipicioase; gunoi ciudat pe pragul casei; ouă, în locurile unde găinile nu au acces; păpuşi făcute din cârpe legate cu şnur; broaşte vii sau moarte, ajunse ca din senin în casă ; fotografii înţepate cu ace, sfori înnodate cu şapte, nouă sau soisprezece noduri şi multe altele. Oricât am fi de realişti, trebuie să remarcăm coincidenţa unor astfel de apariţii cu declanşarea perioadelor pline de nenorociri în vieţile oamenilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Gravitatea urmărilor diferă de la un caz la altul: familii dezorganizate în timp record, despărţiri fără motiv, accidente, boli incurabile, devieri de comportament, incendii, decese... Spunând sus şi tare că astfel de vrăji nu sunt posibile, fiind doar rodul imaginaţiei, incinse de prea multe lecturi despre fenomenele paranormale, a unor persoane instabile psihic, dovedim o atitudine inconştientă. Ignorand existenta răului din jurul nostru, acceptăm să convieţuim cu el, îl ajutăm şi, în acest caz, nu mai avem dreptul să ne plângem că faptele reprobabile sunt din ce în ce mai numeroase...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Persoanele atacate prin magie neagră prezintă simptome specifice: depresii, dureri de cap (mai ales în zona cervicală), stări de leşin, senzaţii de întunecare a minţii şi... nelipsita obsesie a morţii. Când se intervine prin vrăji pentru îndepărtarea a doi parteneri, unul dintre cei doi nu-l mai suportă pe celălalt în preajma sa; are momente când îl vede cu un chip respingător, adeseori simţind nevoia să o ia la fugă sau să îl omoare. Manifestările pot fi şi reciproce.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Răul se întinde nestingherit în societatea noastră. Divorţurile abundă, singurătatea ajunge la cote maxime violenţa este la tot pasul – într-un cuvânt, nefericirea, dezastrul. Pe cine să dăm vina? Pe sărăcie, ignoranţă, lipsa de civilizaţie, lipsa de credinţă în Dumnezeu sau pe infinita varietate a destinelor omeneşti?</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 90%;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ceea ce este scris mai sus este o simplă exemplificare a ceea ce atunci am avut ca şi cazuri. Într-o formă mai uşoară nu îmi era cazul necunoscut. Însă niciodată nu credeam că printre lecţiile de viaţă şi cazurile mele voi mai fi vreodată inclus şi eu. Şi dacă tot vorbeam despre subiectivism, acest dezavantaj este pe deplin balansat de avantajul implicării. De aceea seria nouă nu va mai fi doar o descriere a desluşirii umbrelor ci va cumula şi fapte, fapte reale. Dar, pentru că aici este pragul dat de cunoaşterea indirectă şi cea directă, mai sunt câteva lucruri de spus.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 90%;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vrăjitoria nu este alceva decât o otravită porţie de libertate. Răul de pe lumea aceasta nu se datorează doar prostiei şi slăbiciunilor omeneşti. El este şi efectul energiilor vehiculate de entităţile malefice invizibile. Acestea îi îndeamnă pe oameni să producă mult rău în ei înşişi, dar şi în jurul lor. Unele persoane sunt foarte receptive la intenţiile negative care li se sugerează pe nevăzute şi le pun în practică fără să regrete. O problemă arzătoare a demonilor este cum să le domine vieţile celor ce slujesc</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftn7" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">
[1]
</span>
</span>
</a>
</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">. Binele şi ascultă vocile curate ale îngerilor lui Dumnezeu. Aici joacă un rol important vrăjitoria.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vrăjitorul este un colaborator de nădejde, puternic şi instruit înspre rău, al lui Satan. Profitând de interesele meschine şi patimile omeneşti, el trimite energii perverse către victimele indicate de clienţi, transformându-le viaţa într-un coşmar. Astfel, vrăjitorul, prin biocâmpul şi capacităţile sale mentale, amplifică ideile satanice, distructive. Cu scopul de a-şi concretiza intenţiile murdare, el se foloseşte de spiritele negre pentru a-şi satisface clienţii, sau propriile dorinţe. Dar şi forţele Întunericului profită de talentele lui pentru a-şi împlini planul strategic de distrugere a lumii (suferinţe din belşug, pentru cât mai multe fiinţe nevinovate).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Practica vrăjitoriei are o mare răspândire în Romania, lucru trist, recunoscut cu îngrijorare şi de către unii slujitori ai Bisericii. Părintele exorcist Ilarion Argatu, de la Mănăstirea Cernica (Dumnezeu să-l odihnească în pace!) se mira adeseori de amploarea acestor îndeletniciri blestemate. Sfinţia-sa spunea că la începutul carierei sale duhovniceşti, prin anii 30, arareori se putea auzi de asemenea fapte. Astăzi, influenţa vrăjitoriei creşte îngrijorător, mai ales de când cu libertatea şi democraţia, primite parcă din linguriţă, iar oamenii, ca o consecinţă directă a acestui trist adevăr, devin tot mai mizerabili.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chiar şi cei care nu cred în vrăji, sau mai ales ei, pot să le cadă victime. Bravada şi ignoranţa în faţa acestui fenomen pot alimenta sugestia primită pe cale telepatică - parte componentă a agresiunii prin vrăjitorie - ca individul să suporte pasiv fluxurile malefice năpustite asupra sa. Dacă omul nu crede în puterea farmecelor, nici nu intenţionează să lupte împotriva lor. Daca s-a întâmplat că a devenit victima acestora, ar putea avea necazuri mari. Urmările acestor practici necurate pot fi: moartea, mutilarea, accidentele, distrugerea psihică, ruinarea sănătăţii trupului, pierderea de persoane dragi sau a unor bunuri materiale, ruperea relaţiilor interumane ş.a. Dacă popula-ţia noastră, în ansamblu, ar fi ceva mai spiritualizată, ar trata aceste ocupaţii cu seriozitate, considerându-le nişte delicte grave. Oare cu ce se deosebeşte un criminal în serie de o vrăjitoare care provoacă de la distanţă, contra-cost, moartea multor indivizi?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca un simptom alarmant al ipocriziei omenesti, slujitoarele magiei albe se pretind a fi oponentele magiei negre, diavoleşti. Numai că atâta timp cât şi practicile de magie albă produc dezordini în vieţile victimelor, după bunul plac al celor ce plătesc bine (legând şi dezlegând cununiile, distrugând familii, aducând fete nevinovate în paturile celor bogaţi sau a ţiganilor care astfel se răzbună pe ceilalţi pentru neputinţele lor, ajutând infractorii să câstige bani cu nemiluita etc), atunci care mai este diferenţa? Nici o vrăjitoare nu ţine cont de Binele şi Înţelepciunea Divină.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu exista altă cale de a lupta cu forţele demonice decât prin Puterea lui Dumnezeu! Salvarea stă, înainte de toate, în forţa şi tenacitatea victimelor de a invoca personal ajutorul Dumnezeului cel Prea Puternic. Nu este suficient să ai un suflet minunat şi să faci fapte bune, mai trebuie să ai şi mintea totdeauna trează, gata de luptă cu răutatea Necuratului. Dacă, spre norocul tău, conştientizezi momentele în care eşti supus unui asalt hipnotic malefic, fereşte-te să iei decizii importante pentru viaţa ta, odihneşte-te şi evita acţiunile periculoase. Roagă-te la Bunul Dumnezeu să îţi dea puterea de a răbda şi a scăpa cu bine din răul care încearcă să te copleşească!</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 90%;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Agresiunea psihică prin magie neagră se aplica în mod direct sau indirect asupra oamenilor, folosindu-se ca armă principală emisia telepatică distructivă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atacul psihic direct are loc atunci când victima se află în faţa agresorului. Acesta acţionează pur mental sau combinând influenţa mentală cu manipularea unor obiecte şi vietăţi, cum ar fi: lumânări colorate în negru, brun, cenuşiu, verde murdar, roşu sângeriu spre brun, galben-bej închis etc; animale vii sau moarte (şoareci, şobolani, pisici, câini, broaşte, şopârle etc); crucifixe din lemn sau os, vopsite în culori închise; scoici necurăţate, cu interiorul putred; păsări (găini, bufniţe, pescăruşi ş.a., în funcţie de zona geografică); obiecte de tortură pentru fiinţele sortite sacrificării (foarfeci, cuţite, cleşti folosiţi la scoaterea ochilor şi a măruntaielor, nuiele pentru lovirea victimelor, topoare mici etc).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prin sacrificarea vietăţilor nevinovate se aduc ofrande unor entităţi inferioare (slab dezvoltate informaţional), supranumite duhurile Iadului (demonii). Acestea, satisfăcute prin cruzimea sacrificării unor fiinţe inocente şi slab protejate, devin înţelegătoare şi oarecum docile, executând cererile vrăjitorilor de a provoca suferinţe oamenilor-tinţă. Victima poate fi adusă în casa agresorului sau agresorul, în casa victimei, care, de obicei, se află în stare de inconştienţă (beată, drogată sau hipnotizată).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atacul psihic indirect se execută în absenţa victimei, care, de obicei, nu are cunoştinţă despre ceea ce i se întâmplă. În majoritatea cazurilor, ea nu află niciodată că, într-o anumită perioadă a vieţii sale, s-a aflat sub incidenţa unor emisii energetice agresive şi distructive. Metodele practice sunt aproape aceleaşi ca la atacul direct. Lor li se adaugă aşa-zisele descântece ale depărtării, care se deosebesc mult de cele folosite în faţa victimei. Acestea din urmă sunt ceva mai blânde, pentru ca nu cumva persoana agresată să moară în timpul ritualului, fapt ce le-ar aduce grave complicaţii celor aflaţi de faţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Rezultatele aplicării acestor practici de influenţare a biocâmpurilor umane sunt imprevizibile. Nici vrăjitorul însuşi nu poate garanta efectul optim al acţiunilor sale. De la un caz la altul, acesta are o intensitate maximă, medie sau mică. De multe ori, agresorului îi scapă acţiunea de sub control, făcând, în mod inutil, multe victime, fără a-şi putea atinge scopul propus.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Majoritatea oamenilor rezistă agresiunilor psihice, mai ales dacă ele sunt programate pe termen relativ scurt (o lună, 3 luni, 6 luni). Atacurile programate pe termen lung (ani de zile sau toată viaţa) şi cele repetate la anumite intervale de timp (calculate după norme ştiute numai de către practicieni) pot avea consecinţe deosebit de grave.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oricare dintre aceste două tipuri de agresiuni psihice ar fi folosit, dacă agresorul are talentul Satanei, victima va suferi enorm din punct de vedere fizic şi psihic. Din nefericire, astfel de agresiuni sunt arareori pedepsite şi numai acolo unde există legi pentru judecarea vinovaţilor prinşi asupra faptului.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 90%;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vectorul energetic este o structură informaţională montată pe o purtătoare energetică, asimilabilă explicativ undelor modulate din transmisiunile radio. De fapt acesta conţine trei elemente:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">- purtătoarea: o concentrare de energie realizată mental –frecvenţa purtătoare,</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">- componenta informaţională, structurată pe două nivele: memorie şi/sau programe -semnalul modulator,</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">- fluxul vital imprimat vectorului prin două posibile căi: procedeul creaţiei şi aport (individual sau colectiv) -puterea de emisie şi antena.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vectorii nu sunt o descoperire modernă, ci ei au fost folosiţi dintotdeauna, chiar dacă nu sub aceasta denumire, şi chiar dacă mecanismul lor a fost prea puţin cunoscut şi mult mai puţin răspândit. I-au folosit preoţii din toate timpurile (druizi, preoţii egipteni sau tibetani, până la cei din zilele noastre), şamani sau iniţiaţii în ştiinţe oculte.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La noi, vectorii sunt predaţi în şcolile de "<span style="color: #2b00fe;">Inforenergetică</span>" (şi nu radiestezie cum absurd se propagă ideea) şi sunt utilizaţi în mod curent şi eficient, benefic şi nu numai benefic (a se vedea şi opinia lui Ovidiu-Dragoş Argeşanu!). Sub o altă prezentare se regăsesc şi în ReiKi sau alte forme (bio)energetice, atât cele ale "<span style="color: #2b00fe;">Luminii</span>" cât şi ale "<span style="color: #2b00fe;">Întunericului</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vectorii sunt intens aplicaţi şi de organizaţii oculte, existând şi aparate specializate cu foarte bune performanţe (de exemplu tepafonul de care vorbesc<span style="color: #cc0000;"> Adolf Hemberger</span>, cât şi <span style="color: #cc0000;">Franz Bardon</span> în "<span style="color: #2b00fe;">Frabato Magicianul</span>"), dar şi de secte, de subunităţi din armatele marilor puteri sau de servicii "<span style="color: #2b00fe;">selecte</span>", cu aparate mai puţin complexe, dar cu o foarte bună eficienţă, adaptate cerinţelor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Se regăsesc sub diverse denumiri, unele tehnice, altele fanteziste: vectori, sfere, sfere de energie, bile (sau biluţe), spaţii, forme-gând, idei-formă, egregori (emisiile psihicului colectiv necesită însă un suport energetic serios pentru a deveni vector; ori aroganţa, de exemplu, nu poate genera un astfel de suport). Franz Bardon le numea elementali. Poate să nu fie chiar o confuzie, mai ales că Bardon atribuie vectorilor săi puteri şi calităţi de entităţi dotate cu inteligenţă şi suflet, creaturi zămislite de către spiritul uman. Iar acceptul general pentru elementali este acela de forţe semi-inteligente din natură. Meritul lui Franz Bardon, pe lângă acela de a scoate această tema din cărţile destinate unor cercuri ultra-restrânse, constă în faptul că a pus la dispoziţia celor dornici de cunoaştere o analiză serioasă la care a adăugat fantastica sa experienţă. Cartea sa "<span style="color: #cc0000;">Iniţiere în Hermetism sau Calea adevăratului Adept</span>" este un document riguros ştiinţific şi un drum deschis pentru toţi cei ce caută, dar nu doresc să intre în contact secte, loji ori alţi "<span style="color: #2b00fe;">proprietari ai Cunoaşterii</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O clasificare generala a vectorilor îi împarte în statici şi dinamici, aceştia din urmă fiind programaţi conştient sau nu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vectorii statici au doar memorie şi rar conţin un program propriu simplu. Ei sunt ataşaţi unei gazde, în general obiecte. Memoria acestora este suma influenţelor mentale la care a fost supusă gazda de-a lungul timpului şi poate fi citită radiestezic, prin clarviziune sau prin alte percepţii extrasenzoriale. Vectorii statici se deplasează doar odată cu gazda.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În această categorie intră amprentele spontane şi vectorii cu programe simple concepute să reacţioneze la prezente nedorite sau în anumite situaţii. Marea lor majoritate sunt malefice datorită intensităţii trăirilor dense, pe parcursul unor evenimente grave.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Amprentele benefice sunt cele ale sfinţilor, locurile în care au trăit şi au fost puternic încărcate cu energiile lor, rămăşitele lor pământeşti, moaştele, de asemenea purtătoare de energii înalte. Dar există şi amprente făcute în mod conştient, programate. Talismanele sunt amprentate pozitiv, dar pot avea şi componente negative pentru alt purtător decât cel desemnat.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Legendele comorilor ascunse şi ale mormintelor ferecate şi păzite de forţe invizibile menite să îndepărteze pe jefuitori capătă o altă valoare, reală, pentru cunoscătorii procedeelor de amprentare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există cazuri când vectorii statici schimbă gazda sau se multiplică. De asemenea, prin procedee speciale, memoria lor poate fi alterată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vectorii dinamici sunt acei vectori ce se deplasează pentru a-şi atinge ţinta şi scopul. Distanţele, oricare ar fi ele, pot fi parcurse instantaneu, dacă vectorii nu sunt altfel programaţi. Vectori dinamici malefici: blestemele, legările, în general "<span style="color: #2b00fe;">făcăturile</span>" unor elemente inculte, analfabete şi inconstiente.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #2b00fe;">Rugăciunile</span>" sunt vectori dinamici ai căror beneficitate este cu atât mai mare cu implicarea, conştientizarea, încrederea şi concentrarea sunt mai mari.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Întregul sistem ReiKi este un vector deosebit de complex şi greu de copiat şi de conceput un sistem similar la nivelul cunoaşterii umane de azi (în ciuda faptului că numărul unor astfel de clone, supranumite şi <span style="color: #2b00fe;">şcoli ReiKi</span> este de ordinul sutelor; incontestabil, fiecare aduce ceva nou, pentru că şi un mugur aduce ceva nou copacului). Mai mult, ReiKi operează cu patru simboluri, care sunt vectori deosebit de puternici, şi sunt în rezonanţă cu planeta pe care trăim, cu Luna, cu Soarele şi respectiv cu Universul în care ne aflăm (pentru moment).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există de altfel nenumarăţi vectori simboluri: semnele şamanilor, cele tibetane, reprezentările mitologice, simboluri de mare forţă precum Triskelul la celţi sau Uroborus în bazinul mediteranean, alfabetul runic (Futhark, extraordinar de puternic), alfabetul ebraic (de asemenea puternic) şi chiar alfabetul arab. Vectorii simboluri sunt utilizaţi cu succes în radionică, geobiologie sau Feng Shui (remediile Feng Shui constituie ele însele vectori, dar, pentru a nu încărca habitatul cu saci de jucării şi pietricele, şi pentru a nu îl transforma în zonă culturală chineză, se pot utiliza semne grafice evocând trăsături caracteristice semnificative ale remediilor necesare).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În ceea ce priveşte programarea conştientă, procedeul de vectorizare este relativ simplu, dar implică o bună concentrare şi un grad înalt de responsabilitate. Se creează o sferă energetică (anumite mişcări şi gesturi, sunt menite să amplifice procesul, chiar dansuri la vraci, şamani, căluşari), urmează aplicarea unui program, a unui scop, se sacralizează şi se insuflă fluxul vital universal.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acest flux universal se regăseşte la nivelul fiecărui element al oricărui regn: mineral, vegetal sau animal, la nivelul oricărui element al Creaţiei, funcţie de poziţia sa pe scara complexităţii, a evoluţiei. De asemenea, tot ce creează omul, împrumută prin intermediul acestuia o mică parte din acest flux, în raport cu aportul lui efectiv; astfel o lingură de lemn deţine o cantitate ceva mai mare din fluxul vital decât o lingură metalică produsă prin procedee tehnologice la care omul nu a avut un aport direct semnificativ. O amprentare, energie şi flux vital.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Franz Bardon merge ceva mai departe şi îi dă şi un nume vectorului, fiindcă, spunea el: "<span style="color: #2b00fe;">Ceea ce nu posedă un nume, un simbol propriu, sau un semn exterior este lipsit de importanţă</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Există personaje ce urmăresc a face bine aplicând diverse tehnici de vectorizare. Deşi această noţiune este relativă. Binele absolut, noţiune eminamente teoretică, porneşte dinspre uman şi are tendinţa ascendentă; creează goluri şi vulnerabilităţi. Răul vine de "<span style="color: #2b00fe;">jos</span>" şi rezonează uşor cu umanul având tendinţe de stabilizare şi de extindere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mioriticul nostru areal este un exemplu elocvent. Lăcomia s-a completat cu setea de putere şi dominare, dând naştere unei "<span style="color: #2b00fe;">clase</span>" de foarte joasă speţă, instalată stabil şi ireversibil, evident în expansiune. Adâncirea diferenţelor dintre această tagmă şi plebea este greu de conceput pentru secolul 21, dar ea continuă. Există o singură pătura intermediară între opulent şi pauper, acea pseudoinstituţie căpuşardă denumită "<span style="color: #2b00fe;">aparatul de stat în birouri</span>", semi-îmbogăţitii, un fel de lachei-rezervă pentru zile negre (<span style="color: #783f04;">singura instituţie reală, viabilă şi activă în România fiind jaful naţional</span>).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Gravele discrepante dintre specia-lider şi plebe, acumulările inimaginabile, aroganţa, dispreţul, sila, nepăsarea (sentimente oarecum pasive, ce nu pot genera un suport energetic suficient) faţă de plătitorii secătuiţi, duc inevitabil, conform acelei legi universal valabile a acţiunii şi reacţiunii, la sentimente de răspuns deosebit de puternice şi mai ales foarte active: invidie, ciudă, intoleranţă, ură, ce generează la rândul lor vectori inconştient programaţi pe purtătoare de energii intens negative (ceea ce afectează bineînţeles şi plebea, care constituie de fapt emiţătorul).</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Efectul vectorilor inconstient programaţi născuţi din adânci sentimente de mâhnire se răsfrâng în general asupra membrilor familiei: accidente rutiere, de vânătoare, droguri şi alte dependenţe, boli nervoase, scandaluri publice, manifestări anti-sociale, inadaptare la o societate ostilă. Şi toate acestea din urmă nu datorită carenţelor în educaţie sau unui IQ căruia nu i s-a acordat atenţie.</span></div>
<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 90%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; line-height: 90%;">***</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Articolele de mai sus trebuiau să fie incluse în această serie. Trebuiau incluse pentru că ele, fără a fi legate strict de caz, fiind generale, pot aduce înţelegerea fenomenelor mai aproape de oricine nu vrea să rămână ignorant, mai aproape de orice victimă care nu se mai vrea la dispoziţia agresorului, sau să trateze, chiar pe ultima sută de metri urmarea celor venite din trecut, dar, mai ales, să aibă grija urmaşilor care pot duce mai departe, amplificat, efectele ce le-au resimţit ei. E nevoie de discernamânt pentru înţelegere şi acţiune, căci planul fiinţării nu este atât de protejat pe cât vor unii să creadă, să se mintă, sau să mintă. Dovezile, pentru cine vrea să vadă, sunt la tot pasul, relatările fiind atât vechi cât şi noi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar oare, cât de uşor acceptă cineva atacat că nu este ceva în regulă sau ca măcar să i se citească cele trei molifte prin care se poate să perceapă un semn al minunii eliberării?</span></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn7" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443086&from=pencil#_ftnref7" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif";"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[1]</span></span></span></span></a><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;"> </span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Povestea părintelui Cleopa, (capitolul următor) descrie, în felul viziunii creştine, această poblemă...</span></div>
</div></div>
<br>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-21272807020855495502012-04-07T01:50:00.006+03:002022-09-20T11:03:41.780+03:00Libertatea prin iubire<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFIg_EkOlL1u6jL_9lFSo2bbb3Yvk4flNjo9LetYUc5uWjdAii2WAhvVL0hQ1_pUtETjMtjiK_YJh1VR0GqdI9ciN6CGJ2BH-MgTrth1ugDUh2O_LgIhcF4dlPCLhPU6Er3mWyuo-Dv3Vn/s1600/013.Libertatea+prin+iubire.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiFIg_EkOlL1u6jL_9lFSo2bbb3Yvk4flNjo9LetYUc5uWjdAii2WAhvVL0hQ1_pUtETjMtjiK_YJh1VR0GqdI9ciN6CGJ2BH-MgTrth1ugDUh2O_LgIhcF4dlPCLhPU6Er3mWyuo-Dv3Vn/s200/013.Libertatea+prin+iubire.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Oamenii s-au născut ştiind ce înseamnnă “<i>a iubi</i>”. Este un “<i>dar</i>” ce i-a fost dat omului încă de la început</b>. Odată însă ce sufletele au îmbrăcat forma umană, a apărut condiţionarea care a limitat credinţa, firească, în iubire. A fost ştearsă şi înlocuită cu alceva, cu alte credinţe despre lume şi viaţă. S-a învăţat că acţiunile declanşează anumite reacţii. S-a învăţat că oamenii sunt buni sau răi. S-a învăţat ce este bine să se facă şi ce nu. Acesta a devenit punctul de referinţă, omul îndepărtându-se astfel de ceea ce ne este înnăscut. Odată cu trecerea timpului şi cu acumularea de experienţe, se crede, de către unii, că nici nu se mai poate spera regăsirea acelui “<i>dar</i>”. Şi totuşi, în adâncul sufletului se ştie că o astfel de iubire există. Omului i s-a insuflat ideea că este o fantezie… că se tânjeşte după ceva inexistent, pe care, cu cât omul a fost mai slab cu atât mai mult a crezut-o. Însă nu este nimic adevărat! Sufletul tânjeşte după acel “<i>ceva</i>” pe care-l cunoaşte dintotdeauna!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Oamenii tind să ceară altora ceea ce lor înşişi le este greu să dăruiască</b>. Se aşteaptă şi se cere altcuiva ceea ce propriei persoane este greu să se dăruiască… Iubire, iubire fără condiţii! Dacă se aşteptă ca altcineva să facă în aşa fel încât cel care aşteaptă să se simtă iubit, dorit, să-l facă să se simtă în siguranţă, ar fi timpul să se înţeleagă ce se întâmplă de fapt. În primul rand, ar trebui să simtă toate aceste sentimente faţă de propria persoană, apoi să se ceară altcuiva să le ofere. Dacă omul însuşi nu-şi poate oferi o astfel de iubire, atunci care este punctul de referinţă la care raportează iubirea care i-ar împlini viaţa? Cum să ştie ce caută, ce aşteaptă de la celălalt?…</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru a sti că există o astfel de iubire, ar fi trebuit să se citească undeva despre ea, să se vadă un film, sau, undeva, cineva… să fi arătat faţete ale ei. Lucrurile nu stau însă aşa. Oricâte filme sau oricâte cărţi s-ar citi, ele intră în categoria a ceea ce s-a învăţat a fi numite, fantezii, şi aşa stând lucrurile despre iubire vorbeşte oricine, o clamează şi declară în mod automat, când de fapt n-are habar de ea, însă este ceea ce sufletul îi cere cu insistenţă. De aici riscul ca cei ce sunt adepţii umanizatei iubiri să înainteze cu paşi repezi spre a o oferi!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Oamenii au învăţat iubirea, o iubirea condiţionată, de la alţi oameni a căror iubire a fost compromisă de către propria lor vină şi frică</b>. Ei au fost modele. Nimeni nu trebuie să se ruşineze de acest lucru, ci numai să fie conştient de el. Încă din fragedă pruncie, omul a fost condiţionat să preţuiască doar atunci când oamenii reacţionează pozitiv faţă de el. A învăţat că valoarea sa era stabilită în exterior. Aceasta a fost eroarea fundamentală ce s-a perpetuat de-a lungul vieţii sale. Nici experienţa părinţilor săi şi nici cea a copiilor săi nu a fost diferită de a sa. Toate abuzurile şi erorile trebuie conştientizate, iar emoţia ataşată lor trebuie eliberată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceasta este calea prin care toate fiinţele rănite trec de la experienţa iubirii condiţionate la experienţa iubirii, a iubirii fără condiţii. În cadrul procesului vindecării se învaţă oferirea spre sine a iubirii care nu a fost primită niciodată de la părinţii biologici, în acest proces este „născut din nou” şi înfiat din nou, dar nu de alte figuri autoritare, ci de însăşi Sursa lubirii dinăuntrul propriei persoane.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când se învăţă a se da iubire fiinţei lăuntrice rănite, se începe schimbarea completă a convingerii că valoarea de sine trebuie să se bazeze pe modul în care alţii reacţionează faţă de persoana proprie. Încetul cu încetul continuă antrenamentul prin care omul să se preţuiască aşa cum este – aici şi acum – fără condiţii. Nimeni altcineva nu poate face asta pentru de el</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><b>Oamenii îl pot susţine şi încuraja, dar nimeni nu îl poate învăţa cum să se iubească pe sine însăşi</b>. Aceasta este lucrarea fiecărui suflet individual. Fiecare suflet vine în experienţa fizică, dornic să se confrunte cu aceste probleme ale valorii de sine. Însă, încă de la începutul sejurului sufletului aici, capacităţii sale naturale de a iubi şi de a-i include pe alţii în trăirea acestei iubiri i se impun anumite condiţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Este absolut esenţial ca aceste condiţii să fie modificate total. Dacă sufletul părăseşte lumea fizică, crezând că este victima experienţei sale de aici, el va fi tras din nou înapoi pentru a se dezvăţa de această convingere. Încercarea de a găsi iubire în afara propriei persoane eşuează mereu, pentru că nu se poate primi de la altcineva ceva ce omul nu şi-a dat şie însuşi. Când se privează de iubire, sunt atraşi în viaţă alţii care fac acelaşi lucru. Experienţa iubirii începe în propria inimă, propriul suflet, nu în ale altcuiva!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Nu trebuie condiţionată capacitatea iubire a propriei persoane de capacitatea altcuiva de a o iubi. Şi nici nu se va pune încrederea în condiţiile impuse iubirii sau în forma în care ea se prezintă, căci acestea sunt tranzitorii şi supuse vicisitudinilor vieţii de zi cu zi. Iubirea reală nu se schimbă. Ea există independent de forma prin care se exprimă. Sursa acestei Iubiri eterne, omniprezente, lipsite de formă, este înăuntrul propriei persoane. Acolo trebuie pusă încrederea, căci această Iubire este mai certă decât orice se va cunoaşte vreodată; atunci când Ea este ferm aşezată în inimă nu va mai fi nevoie a se căuta fericirea în afară.
</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În viaţa unui om, oamenii vor veni şi vor pleca. Unii se vor purta frumos, alţii se vor purta urât. Astfel se va accepta iubirea care se oferă şi va privi lipsa de iubire drept ceea ce este: un strigăt de ajutor al cuiva care suferă. Va încuraja pe alţii să găsească şi ei Sursa Iubirii înăuntru – aşa cum a făcut şi el – ştiind prea bine că nu li se pot rezolva micile probleme. Tragedia vieţii lor nu poate fi abordată decât prin bunăvoinţa lor de a privi în propriile lor inimi şi minţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Iar cel ce dăruieşte ştie întotdeauna când şi cui să dea darul. Nu e nimic complicat în actul iubirii. Totul devine complicat numai atunci când cineva începe să țină iubirea pentru el – iar atunci, ceea ce oferă nu se mai poate numi iubire. Cel ce se iubeşte pe sine însuşi nu se teme. <span style="color: #800180;">Se simte el nevrednic, dacă cel iubit îl respinge? Se autocompătimeşte şi se retrage din lume, sau se adânceşte el în căutarea unui înlocuitor? Nu. El continuă, pur şi simplu, să respire şi să-şi extindă iubirea, la fiecare pas al experienţei sale. Cel care se iubeşte nu iubeşte pe fragmente şi cu intenţii ascunse. El nu caută pe cineva special pe care să-l iubească, ci iubeşte pe cel ce se află în faţa sa. O persoană nu este mai demnă sau mai nedemnă de iubirea. Când se trăieşte Iubirea reală, nu se mai sime separarea de alţii, starea de special, superior celuilalt. Se pierde orice aspect al identităţii care îl respinge pe celălalt. Se crează o deschidere spre o realitate mai vastă – care se crează împreună cu celălalt, prin încredere reciprocă. Judecata încetează şi acceptarea domneşte!</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cel ce iubeşte fără condiţii nu impune nici o limită libertăţii sale şi nici libertăţii altcuiva. El nu încearcă să păstreze iubirea – întrucât a încerca să o păstrezi, înseamnă a o pierde. Iubirea este un dar care trebuie oferit în mod constant, întrucât este cerut în fiecare clipă. <span style="color: #800180;">Iubirea nu ia ostatici, nu se târguieşte şi nu poate fi compromisă de frică</span>! Orice obstacol în calea iubirii sălăşluieşte în inimă – şi acolo trebuie el dizolvat. Nu trebuie aşteptat că va veni cerul că să răspândească iubirea. Omu trebuie să o facă! Asta pentru că cerul este în ochii săi, atunci când celălalt este privit cu acceptare şi compasiune. Este în mâinile celui ce îşi doreşte asta, atunci când le întinde ca să ajute. Este în mintea sa, atunci când vede “<i>bine</i>” în loc de “<i>rău</i>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: Cambria, serif; font-size: 12pt;">A găsi iubirea înseamnă a te găsi pe tine însuţi. </b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Omul uită să se mai concentreze pe ceea ce este într-adevăr! Întrebat dacă este când a făcut-o ultima dată, răspunsul îi poate părea uşor…. dar, oare ştie de unde să înceapă?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Unde începe „drumul” către iubire? Este nevoie de a se trece prin experienţe dureroase care produc furie şi amărăciune. De ce? Care e lecţia pe care o a de învaţat-o omul din aceste experienţe?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Felul în care este văzută lumea determină ce va fi lumea pentru fiecare. Adevărul este că nu nimeni nu poate fi fericit alături de o altă persoană dacă nu este fericit cu el însuşi. Dacă omului îi place cine este, a fi cu altcineva nu este decât o extensie a propriei fericiri. Însă, dacă omul nu se place pe sine însuşi, a fi cu cineva nu face decât să se exacerbeze starea de nefericire.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Decizia de a intra într-o relaţie de parteneriat nu trebuie să se bazeze pe dorinţa de a evita privirea către propria persoană, ci pe consimţirea de a intensifica acest proces. Atunci când se trăieşte lângă alţi oameni este foarte probabil să aibă loc o declanşare reciprocă a rănilor nevindecate. Nu este nici plăcut şi nici simplu a deveni conştient de părţile nevindecate. Oricum, este o etapă necesară a călătoriei către reîntregirea psihică. O relaţie seamănă cu o uriaşă gaură neagră. Săpa în straturile superficiale ale conştientului până ce scoate la lumină cele mai adânci temeri şi nesiguranţe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cine nu este dispus la o confruntare în profunzime cu ele, îşi pune sub semnul întrebării dorinţa de a fi într-o relaţie apropiată cu cineva. Nu se poate apropia de cineva fără să se confrunte cu el însuţi!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Omul trebuie să fie recunoscător aceluia pe care destinul i l-a scos în cale pentru a-l ajuta să înveţe această lecţie. Este imposibil să se iubească dacă nutreşte sentimente precum amărăciune, furia, vina sau orice alt sentiment care nu înseamnă iubire. Atunci când se priveşte prin „<i>binoclul</i>” propriu, se văd lucrurile în modul în care omul a fost învăţat să o facă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: Cambria, serif; font-size: 12pt;">A găsi iubirea înseamnă a te regăsi, într-un altfel, asemenea tuturor, fiind tu celălalt şi celălalt tu.</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Omul a uitat mult prea multe din ceea ce l-a făcut, ca seminţie, nepieritor. Experimentând neputinţele, după cum i-a fost, mai mare sau mai mică tăria, a pervertit şi ideea de ajutor, a luat ajutorul doar ca fiind ceva ce se face în locul lui, în ceea ce gândeşte, împreună, alături, a căpătat nunaţe, mergând până la obligaţii. Iar ideea a mers până acolo încât, deşi el însuşi este unul dintre cei care nu admit să ajute, făcând ceva în locul altora, decât prin propria voinţa, nu admit că există obligaţia lor de a ajuta, când este vorba de ajutor pentru ei, fără doar şi fără poate, acestea sunt obligatorii. Oricând ar fi mari vorbitori de “<i>Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face</i>”, însă nu îşi găsesc argumentele de a se da pe sine exemplu...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar toţi aceşti oameni se plâng că iubesc, însă nu sunt iubiţi. Fără idei de detaliu le este iubirea, şi plină de detalii iubirea ce o caută. Îi vor pe ceilalţi asemenea lor, îi vor cu bucurii când ei se bucură, ori cu tristeţi, când pe ei ceva îi întristează, însă când e să se bucure de bucuria celorlalţi, ori să aibă înţelegere pentru tristeţea lor, găsesc cuvinte care să ia în derâdere bucuria ori să arunce în desuet ideea de tristeţe sau de durere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Iubirea, când se regăseşte în forma ei pură, primară, ancestrală, nu mai îngduie, prin simpla ei trăire, diferenţierea. Ea face să nu existe doar prorpia părere, ci acea părere să devină realitate prin ceea ce este celălalt, plecând de la ideea că orice al unui individ, este asemenea cu acelaşi orice al altui individ. Că nu există neputinţe din nevoinţă, că celălalt ştie mai bine ceea ce este şi ceea ce poate, aşa cum şi cel care la celălalt se uită.pe sine se ştie mai bine. Prin însăşi trăirea iubirii, pizma, enervarea, ura, la adresa faptelor, vorbelor ori gândurilor celuilalt dispare, locul acestora luându-l înţelegerea. Doar cel care pe sine se pizmuieşte, se enervează ori se urăşte, poate face asta prin iubire. Însă firea umană nu spre sine îşi îndreaptă, aproape totdeauna, frustrările, astfel că rar se poate întâmpla aşa ceva. Prin trăirea iubirii, oricare doi oameni, se regăsesc pe sine, se descoperă pe sine, îşi pot şlefui toate excesele, de orice fel ar fi ele. Doar printr-o astfel de privire, înspre în afară care duce înspre înlăutru, omul poate să privească în oglinda care îl arată pe el, cu totul şi cu totul gol de toate măştile şi fardurile pe care mintea îl ajută, din plin, ba chiar îl îndeamnă, să şi le pună. Iubirea nu are nimic în comun cu raţiunea şi mintea, ea însă, dacă omul ajunge, reajunge la nivelul de iubire necondiţionată, pune la dispoziţia minţii toate detaliile prin care mintea poate să raţioneze un adevăr cât mai aproape de adevărul suprem, singurul adevăr adevărat.</span></div>Editura 3Dhttp://www.blogger.com/profile/06580903655187698296noreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-65882773837116250092012-04-02T02:14:00.003+03:002022-09-20T00:17:00.459+03:00Prin iubire împotriva fricii<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg84viDeH-txYnixngRx-R8vA6zMsYr48mYkf2WHecX9fmxSCDZH2VVffnRZxsR-n1rZhgd39FUpz_Fh1b6_lvDbW09cRG1waj8QUuxX77_a6i-qxjt6XJmMeKBHKfarMPDph-2rODUAYM/s200/017.Prin+iubire+impotrica+fricii.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg84viDeH-txYnixngRx-R8vA6zMsYr48mYkf2WHecX9fmxSCDZH2VVffnRZxsR-n1rZhgd39FUpz_Fh1b6_lvDbW09cRG1waj8QUuxX77_a6i-qxjt6XJmMeKBHKfarMPDph-2rODUAYM/s200/017.Prin+iubire+impotrica+fricii.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Provocat fiind de o discuţie, dintr-o dată mi-a venit un gând pe care nu l-am mai avut şi cred că puţini, mult prea puţini s-au gândit vreodată la acest lucru: pe un nivel sau altul suntem cu toţii maeştri. Suntem maeştri, da, pentru că avem puterea de a crea propriile vieţi şi de a ne conduce aşa cum dorim. La fel cum şi civilizaţiile şi religiile lumii şi-au creat mitologii incredibile, noi ne creăm propriile noastre mitologii, populate cu eroi pozitivi şi negativi, cu îngeri şi demoni, cu regi şi cerşetori; creăm în mintea noastră o întreagă lume, inclusiv diferite personalităţi ale noastre, după care ne folosim de o imagine sau alta, în funcţie de circumstanţele vieţii. Devenim astfel adevăraţi scriitori dar şi actori, mai mult dramatici, proiectând în exterior diferite imagini proprii şi controlând cine şi ce dorim să fim. Atunci când întâlnim alte persoane, le clasificăm imediat, atribuindu-le un rol sau altul în viaţa noastră, creând astfel o imagine a lor, în funcţie de rolul pe care li-l atribuim. Iar acest proces se repetă cu absolut toate persoanele din jurul nostru.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Noi avem puterea de a crea. Această putere este atât de mare, încât tot, absolut tot ceea ce credem se transformă pentru noi în realitate. Ne creăm pe noi înşine şi devenim cei care credem că suntem. <span style="color: #2b00fe;">Suntem ceea ce suntem pentru că asta credem noi despre noi înşine. Întreaga noastră realitate este în întregime creată de noi</span>. Aceeaşi putere o au însă şi ceilalţi oameni. Singura diferenţă dintre noi şi o altă persoană constă în felul în care folosim această putere, în destinaţia pe care o dăm puterii noastre creatoare. Chiar dacă semănăm cu unii sau cu alţii, pâna la limita completului, nu există totuşi nimeni în întreaga lume care să îşi trăiască viaţa exact la fel ca noi, suntem unici.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În acest fel jucăm de-a lungul întregii vieţi un anumit rol, pe care am ajuns să-l jucăm atât de bine încât am devenit maeştrii propriilor noastre realităţi. Ajungem astfel să ne controlăm personalitatea, convingerile, fiecare acţiune, fiecare reacţie a noastră. După ce am practicat ani de zile, am ajuns maeştrii propriei noastre lumi, subiective, a propriei noastre realităţi. Dacă vom ajunge să înţelegem că fiecare om este propriul său maestru, se va înţelege şi tipul de control pe care fiecare îl exercită personal.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Toată drama noastră existenţială, toate suferinţele noastre, se învaţă prin practică. Noi facem un legământ cu noi înşine şi continuăm să practicăm acest legământ până când atingem un control absolut asupra lui. Felul în care gândim, în care simţim şi în care acţionăm devin atât de rutiniere încât nu mai avem nevoie să fim atenţi la ceea ce facem. Comportamentul nostru a devenit un tipar, o reacţie de acelaşi fel la stimulii exteriori.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi dacă tot am învăţat această măiestrie, folosită chiar şi împotriva noastră, de ce nu am învăţa una care să nu fie niciodată, dar absolut niciodată, împotriva cuiva. Să fie una împlinitoare şi vindecătare a tuturor relelor şi tuturor bolilor. Calea este doar una, a iubirii, a iubirii în sens Christic, fără perversiunile la care a fost supusă şi prin acestea redefinită. Acea iubire pe care unii, greşind fără măsură îi atârnă un adjectiv gratuit: necondiţionată, de parcă tocmai ar voi să spună că există nenumărate tipuri de iubiri. Pleonasmul se poate scuza, mai greu cu principiul, căci de-ar fi Iisus întrebat</span>
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=8881827992333568185&from=pencil#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">despre aceasta oare ar găsi ca divine formele pe care omul le-a inventat</span>
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=8881827992333568185&from=pencil#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca să devenim maeştri ai iubirii, noi trebuie să practicăm arta de a iubi. La fel ca şi orice altă manifestare, arta relaţiilor interumane se învaţă prin practică, iar cei care practică suficient de mult pot atinge un control perfect asupra ei. Aşadar, controlul unei relaţii de cuplu sau de prietenie ţine de acţiune, nu de cunoaştere sau de teoretizare. Totul este legat de acţiune. Evident, pentru a intra într-o acţiune este necesar să dispunem de o anumită cunoaştere, sau cel puţin de conştientizarea felului în care funcţionează oamenii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oamenii trăiesc cu teama continuă de a nu fi răniţi, iar acest lucru creează o dramă uriaşă, pe care o regăsim oriunde ne-am afla. Felul în care comunicăm unii cu ceilalţi este atât de dureros din punct de vedere emoţional încât fără nici un motiv aparent noi ne înfuriem, ne întristăm, devenim geloşi sau invidioşi. Chiar şi a spune “<span style="color: #2b00fe;"><i>Te iubesc!</i></span>” poate fi ceva înspăimântător.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #4c1130;"><b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Iubirea nu presupune nici un fel de obligaţii. Teama este caracterizată în primul rând de obligaţii.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atunci când mergem pe calea fricii, facem tot ceea ce facem pentru că trebuie să facem acest lucru, şi ne aşteptăm ca şi ceilalţi oameni să facă anumite lucruri pentru că trebuie să le facă. Noi avem obligaţii, iar atunci când avem posibilitatea, ne opunem lor. Cu cât le opunem mai multă rezistenţă, cu atât mai mult suferim. Mai devreme sau mai târziu, noi încercăm să scăpăm de aceste obligaţii. Pe de altă parte, iubirea nu opune nici un fel de rezistenţă. Atunci când iubim, noi facem tot ceea ce facem pentru că dorim să facem acest lucru. Orice acţiune a noastră devine o plăcere; este ca un joc care ne amuză.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #4c1130;"><b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Iubirea nu are aşteptări. Teama este plină de aşteptări.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atunci când te temi, faci tot ceea ce faci pentru că te aştepţi să fii nevoit, dar te aştepţi ca şi ceilalţi să facă acelaşi lucru. Aşa se explică de ce teama răneşte atât de uşor, în timp ce iubirea nu răneşte pe nimeni. Noi avem aşteptări, iar dacă acestea nu se împlinesc, ne simţim răniţi – nu ni se pare drept. Îi condamnăm pe cei din jur pentru că nu ne-au împlinit aşteptările. Cine iubeşte nu are aşteptări. El face ceea ce face pentru că doreşte şi nu este deranjat dacă alţi oameni nu doresc să facă la fel, căci el nu interpretează faptele altora la modul personal. Întrucât nu se aşteaptă să se întâmple ceva anume, dacă lucrul respectiv nu se întâmplă, nu se simte deranjat. Orice s-ar întâmpla, el nu suferă, căci tot ceea ce se întâmplă este în regulă pentru el. Aşa se explică de ce îndrăgostiţilor viaţa li se pare “<span style="color: #2b00fe;">în roz</span>”; ei nu se aşteaptă ca partenerii lor să facă ceva anume şi nu simt obligaţii faţă de aceştia.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #4c1130;"><b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Iubirea este bazată pe respectul reciproc. Teama nu respectă pe nimeni, nici măcar nu se repectă pe sine.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă îmi pare rău pentru tine înseamnă că nu te respect, că nu te las să iei propriile tale decizii. Când eu iau deciziile în locul tău, înseamnă în mod evident că nu am încredere în tine. Lipsa respectului conduce automat la tentativa de a controla viaţa celuilalt. În marea majoritate a cazurilor, atunci când le spunem copiilor cum să-şi ducă viaţa, noi facem acest lucru pentru că nu îi respectăm. Ne pare rău pentru ei şi încercăm să facem în locul lor ceea ce ar trebui să facă ei înşişi. Dacă nu ne respectăm pe noi înşine, ne va părea rău pentru noi, ni se va părea că nu suntem des-tul de buni ca să reuşim în această lume. Cum ne-ar putea respecta alţii în aceste condiţii? Atunci când spunem: “<span style="color: #2b00fe;">Bietul de mine, nu sunt suficient de puternic, nu sunt suficient de frumos, nu sunt suficient de inteligent, nu am cum să reuşesc</span>”, înseamnă că nu avem nici un pic de respect pentru propria noastră fiinţă. Auto-compătimirea se naşte din lipsa respectului de sine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #4c1130;"><b>Iubirea este nemiloasă,</b></span> ei nu-i pare rău pentru nimeni; <span style="color: #4c1130;"><b>în schimb, este plină de compasiune. Teama este foarte miloasă.</b></span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Celui care se teme îi pare rău pentru toţi cei din jur. Lui îi pare rău de alţii pentru că nu îi respectă, pentru că nu îi crede suficient de puternici pentru a reuşi. Pe de altă parte, iubirea respectă pe toată lumea. Cine iubeşte pe altcineva crede că acesta poate reuşi prin propriile sale forţe. El crede că acesta este suficient de puternic, de inteligent, de bun pentru a-şi stabili propriile sale decizii. Nu se grăbeşte în nici un caz să ia decizii în locul celuilalt.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<b style="color: #4c1130; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Iubirea este complet responsabilă. Teama evită responsabilitatea.</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Asta nu înseamnă că ea nu este responsabilă pentru faptele ei. Încercarea de a evita responsabilitatea este una din cele mai mari greşeli pe care le facem, căci orice acţiune are anumite consecinţe. Dacă facem o anumită opţiune, vom obţine un anumit rezultat sau o anumită reacţie. Chiar dacă nu se ia nici o decizie, tot se obţine un rezultat sau o reacţie. Într-un fel sau altul, noi vom ajunge să experimentăm toate consecinţele propriilor noastre acţiuni şi decizii. De aceea, oamenii sunt complet responsabili pentru acţiunile lor, chiar dacă nu doresc să fie. Chiar şi atunci când alţi oameni încearcă să plătească în locul nostru, tot vom ajunge să plătim şi noi, dar atunci vom plăti dublu. Când altcineva încearcă să fie responsabil în locul nostru, el nu face altceva decât să amplifice drama.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #4c1130;"><b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Iubirea este întotdeauna amabilă. Teama este întotdeauna lipsită de amabilitate.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ea ne umple de obligaţii, de aşteptări, ne învaţă să nu îi respectăm pe cei din jur, să evităm asumarea responsabilităţii şi să ne pară rău pentru alţii. Cine s-ar putea simţi bine în asemenea condiţii? Tot ceea ce se petrece în jurul nostru ne agresează, ne înfurie, ne întristează, ne face să ne simţim geloşi sau trădaţi. Mânia nu este altceva decât o altă mască a fricii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La fel şi tristeţea, gelozia şi celelalte emoţii care se nasc din teamă şi care creează suferinţa. Cine suferă de aceste boli nu poate fi amabil, nu poate decât cel mult să pretindă că este bun. Când nu eşti fericit, nu ai cum să te simţi bine, deci să fii bun cu alţii. În schimb, atunci când te afli pe calea iubirii, nu ai obligaţii sau aşteptări, nu-ţi pare rău pentru tine sau pentru partenerul tău, totul îţi merge bine, iar zâmbetul nu te pără-seşte nici o clipă. Eşti fericit, deci te simţi bine, iar această stare se revarsă în mod natural asupra celor din jur. Iubirea este întotdeauna amabilă, iar bunătatea ei conduce la generozitate şi ajunge să deschidă toate uşile. Da, iubirea este generoasă. În schimb, teama este egoistă. Cine se teme se gândeşte întotdeauna numai la el. Egoismul închide toate uşile.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Iubirea este necondiţionată. Teama impune o mie de condiţii.</b></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cine se află pe calea fricii iubeşte pe altcineva numai dacă acesta îl lasă să îi controleze viaţa, dacă se poartă bine cu el, dacă se suprapune cu imaginea pe care şi-a creat-o despre el. Şi cum nimeni nu se poate suprapune vreodată perfect peste imaginea creată de altcineva pentru el, acesta îl judecă, iar el se va simţi vinovat. Atunci când ne creăm o anumită imagine despre alţii iar aceştia nu corespund, noi ne simţim ruşinaţi, stânjeniţi, enervaţi, şi nu avem deloc răbdare cu ei. Este imposibil să te porţi cu adevărat frumos cu altcineva în aceste condiţii. Pe calea iubirii nu există dacă; iubirea nu pune condiţii. Cine iubeşte o face necondiţionat, fără justificări. Noi iu-bim pe altcineva aşa cum este şi îl lăsăm să fie cel (sau cea) care este. Dacă nu îmi place cum este o femeie, nu are nici un rost să stau alături de ea; cel mai bine este să îmi caut pe altcineva, care este aşa cum doresc eu să fie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #660000;"><b style="font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Noi nu avem dreptul să încercăm să schimbăm pe nimeni, la fel cum nimeni nu are dreptul să încerce să ne schimbe pe noi. Dacă ne vom schimba vreodată, o vom face pentru că aşa vom dori noi, pentru că ne propunem să renunţăm la suferinţă.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cei mai mulţi oameni îşi trăiesc întreaga viaţă pe calea fricii. Ei stabilesc relaţii, dar numai pentru că aşa cred ei că trebuie. Atunci când intră într-o relaţie, ei au un milion de aşteptări, deopotrivă din partea partenerului/partenerei de cuplu şi din partea lor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Toate dramele şi toate suferinţele relaţionale se nasc din cauza faptului că oamenii folosesc canalele de comunicaţie care existau deja înainte ca ei să se nască. Ei se judecă şi se victimizează reciproc, se bârfesc unii pe alţii, cu prietenii sau cu alte persoane. Ei îşi învrăjbesc propriile rude şi chiar se bucură de acest lucru. Acumulează astfel “<span style="color: #2b00fe;">otravă emoţională</span>”, pe care o transmit apoi copiilor lor. "<span style="color: #2b00fe;">Uite ce mi-a mai făcut taică-tău. Să nu te porţi niciodată ca el. Toţi bărbaţii sunt aşa, toate femeile sunt pe dincolo</span>". Asta este educaţia pe care o dăm oamenilor pe care ar trebui să-i iubim cel mai mult, propriilor noştri copii, prietenilor noştri, partenerilor noştri de viaţă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe calea fricii există atât de multe condiţii, atâtea aşteptări şi atâtea obligaţii încât noi ajungem să creăm o sumedenie de reguli numai pentru a ne proteja împotriva durerii emoţionale. Adevărul este că nu ar trebui să existe nici un fel de reguli. <span style="color: #2b00fe;"><b>Aceste reguli afectează calitatea canalelor de comunicaţie dintre noi, căci cine se teme, minte</b></span>. Dacă te aştepţi ca eu să mă port într-un anume fel, eu mă voi simţi obligat să mă port în acest fel, dar eu nu sunt aşa. Dacă mă port aşa cum sunt eu, tu te vei simţi rănit, te vei înfuria pe mine. De aceea, prefer să te mint, căci mă tem de judecata ta. Mă tem că vei da vina pe mine, că o să mă condamni, că o să mă pedepseşti. Şi de fiecare dată când îţi vei reaminti, mă vei pedepsi din nou şi din nou, pentru aceeaşi greşeală comisă cândva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #2b00fe;"><b>Adevărul este că noi nu ştim ce este iubirea</b></span>. Relaţiile dintre noi au la bază egoismul, nu iubirea. Singurul lucru de care avem nevoie sunt acele doze mici care ne fac să ne simţim bine. Lipsa respectului conduce la războiul controlului, căci fiecare partener se simte responsabil pentru celălalt. Asta se întâmplă atunci când mergem pe calea fricii. Lipsa respectului ne face să ne comportăm ca şi cum celălalt nu ar fi suficient de bun sau de deştept ca să-şi dea seama singur ce este bine şi ce este rău pentru el.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă acceptăm rolul celeilalte jumătăţi, noi putem crea împreună şi ne putem bucura de cel mai frumos vis. Nu trebuie să uităm însă că cealaltă parte are propriile ei vise, propria ei voinţă, iar noi nu-i putem controla visele, oricât de mult am încerca. De aceea, avem o singură opţiune: putem fie să creăm un conflict, adică un război al controlului, fie să devenim un partener şi să formăm împreună o echipă. Partenerii de echipă joacă împreună jocul, nu luptă unul împotriva celuilalt.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dacă veţi privi relaţia dumneavoastră de cuplu ca pe o echipă, ea se va îmbunătăţi pe loc. La fel ca într-un joc, relaţia nu presupune neapărat un învingător şi un învins. Adevăratul scop al jocului este distracţia, este plăcerea şi bucuria trăirilor împreună.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cine merge pe calea iubirii dăruieşte mai mult decât primeşte. Evident, el se iubeşte suficient de mult pe sine pentru a nu le permite oamenilor egoişti să profite de el. Asemenea oameni nu doresc să se răzbune, dar sunt suficient de fermi de la bun început. Ei îi spun partenerului lor: "<span style="color: #2b00fe;">Nu-mi place să profiţi de mine, nu suport lipsa de respect sau de amabilitate. Nu am nevoie să fiu abuzat verbal, emoţional sau fizic. Asta nu înseamnă că eu sunt mai bun decât tine, dar iubesc frumuseţea, îmi place să râd, să mă distrez, să iubesc. Nu sunt egoist, dar nu-mi place să am tot timpul alături o victimă. Asta nu înseamnă că nu te iubesc, dar eu nu-mi pot asuma responsabilitatea pentru visele tale</span>."</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceasta atitudine nu are nimic de-a face cu egoismul, ci este consecinţa firească a iubirii de sine. Egoismul, controlul şi teama sunt capabile să ruineze orice relaţie. <b style="color: #660000;">Generozitatea, libertatea şi iubirea sunt capabile să creeze cea mai frumoasă relaţie între toate: o relaţie de iubire fără sfârşit.</b>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Orice relaţie este alcătuită din două jumătăţi. Jumătate sunteţi chiar dumneavoastră, iar cealaltă jumătate este fiul, fiica, tatăl, mama, prietenul sau partenerul/partenera dumneavoastră de cuplu. <b style="color: #660000;">Într-o relaţie, nimeni nu este responsabil decât pentru propria sa jumătate, nu şi pentru cealaltă</b>. Nu contează cât de apropiaţi sunteţi sau cât de puternică este iubirea dumneavoastră pentru cealaltă jumătate; cert este că nu aveţi cum să fiţi responsabil pentru felul în care gândeşte celălalt. Nu puteţi şti niciodată ce simte, ce crede, ce presupuneri face el. Practic, nu ştiţi nimic despre celălalt. Acesta este adevărul. Cum procedăm însă noi? Noi ne asumăm responsabilitatea pentru cealaltă jumătate şi aşezăm astfel relaţia noastră pe bazele fricii, ale dramei, ale războiului controlului, adică ale <b style="color: #660000;">iadului</b>. Războiul controlului, specific oamenilor, se datorează faptului că aceştia nu se respectă reciproc.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #4c1130;"><b>Arta iubirii începe de la noi, cu noi înşine</b>.</span> Primul pas constă în a deveni conştienţi, în a înţelege adevărul potrivit căruia fiecare om îşi visează propriul vis. Cine înţelege acest lucru, devine responsabil pentru partea sa din relaţie, adică pentru el însuşi. Ştiind că este responsabil pentru partea sa din relaţie, el o poate controla cu uşurinţă. Nu are însă nici un rost să în-cerce să controleze şi cealaltă jumătate a relaţiei. Dacă îl/o respectăm cu adevărat, noi vom înţelege că partenerul nostru/partenera noastră, sau prietenul, fiul, mama, toţi sunt pe deplin responsabili pentru jumătatea lor de relaţie. Dacă vom şti să respectăm cealaltă jumătate, relaţia noastră nu va fi niciodată caracterizată de conflicte. Noi nu vom avea parte de un război în familie sau în cuplu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În sfârşit, dacă se înţelege faptul că nimeni altcineva nu ne poate face să fim fericiţi decât noi înşine, şi că această fericire este rezultatul iubirii care emană din fiinţa noastră, vom putea atinge măiestria în cea mai mare artă a toltecilor, <b>Arta Iubirii.</b></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<i><b style="color: #cc0000; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Singura cale de a atinge starea de fericire este iubirea în acţiune. Singura cale care conduce la suferinţă este teama în acţiune.</b></i></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Singura cale prin care putem atinge “<i>măiestria în iubire</i>” este să practicăm iubirea. Nu este nevoie să o justificăm sau să o explicăm; este suficient doar să o practicăm.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="color: #274e13; line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 14.2pt;">
<b><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Practica este cea care creează maestrul!</span></b></div>
<div align="right" class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: right; text-indent: 12pt;">
<b style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">L-am citat printre altele pe D.M. Ruiz cu a sa </b><b><i>"Arta de a iubi".</i></b></div>
<div style="mso-element: footnote-list;">
<br />
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=8881827992333568185&from=pencil#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: inherit;"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 9pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: inherit; font-size: 9pt;">Iubeşte-ţi aproapele ca pe tine însuţi!</span>
</div></div>
<div id="ftn2" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoFootnoteText">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=8881827992333568185&from=pencil#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: inherit;"><span face=""Calibri","sans-serif"" style="font-size: 9pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: inherit; font-size: 9pt;">Vezi si postarea <i>Iubiri pervertite</i></span>
</div></div>
</div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-55204647894268144842012-01-29T18:44:00.001+02:002022-09-20T07:48:29.437+03:00Iubiri pervertite<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiQJS9S9GuwxS6gKE1gWKl5sg1_QFAZljj_ne__zE-c1Vw6wAPNGXb-5MvLnj25MLk86frBa5ApblYz6lCRZjoOwOnRVZ3lsiFZoo4T_Jxf8G8gU6FiM3f7Ha2fS2nR0-9Oxj_3_8KEp0/s200/005.Iubiri+pervertite.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="200" data-original-width="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiQJS9S9GuwxS6gKE1gWKl5sg1_QFAZljj_ne__zE-c1Vw6wAPNGXb-5MvLnj25MLk86frBa5ApblYz6lCRZjoOwOnRVZ3lsiFZoo4T_Jxf8G8gU6FiM3f7Ha2fS2nR0-9Oxj_3_8KEp0/s200/005.Iubiri+pervertite.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când Dumnezeu a creat Pământul şi a creat animalele şi când l-a creat pe om, a lăsat să se umple Pământul numai de armonie, căci hrana pentru orice vieţuitor era rodul Pământului. Şi mai puteau fi toate altele ce nu aduceau atingere vieţii nicicui.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar cineva, cu totul altcineva decât Cel ce a Creat, şi-a băgat coada, a stricat rânduielile. Aşa au apărut primii vânduţi, vânătorii. Ei au fost şi cei care i-au ademenit pe ceilalţi. Simţind gustul bun, ei, la rândul lor au ademenit pe alţii. Apoi n-a mai fost nevoie de a ademeni, căci dorinţa de sânge s-a întipărit în structura informaţională a omului şi copilul, a primit de la mamă, încă din fragedă pruncie exact acele <i>bunătăţi</i> ce erau stricătoarele de rânduieli. Din rânduielile stricate de om, pe Pământ au apărut, cine ştie de unde şi animalele care tot sânge voiau să simtă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dumnezeu a curăţat o dată lumea de răutate şi a dat potopul. Dar oamenii, chiar şi după curăţare au început să facă la fel. Şi n-a mai putut Dumnezeu să-i ţină în ascultare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De pe atunci oamenii au început să împrumute apucăturile fiarelor: tăcerea, şiretenia, ambiguitatea, frica.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În tăcere omul s-a apucat să plăsmuiască în gând planuri şi scenarii prin care să anihileze pe alţii. Slăbindu-şi credinţa într-atât cât să nu mai aibă în suflet iubire, pe nimeni, nici chiar pe el nu s-a mai iubit. Ca să nu-şi recunoască slăbiciunea a inventat neamul. Şi aşa a conceput că ţinând mereu de încrengătura neamului, are iubire de neam. Pentru neam putea să şi ucidă, căci avea doar scopul de a apăra neamul. Inventase iubirea care-l făcea să uite de iubirea pentru el.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Apoi a inventat familia pe care a investit-o cu autoritate. Aici a putut să găsească mai multe scăpări. Familia a fost decretată sacră, de parcă Dumnezeu nu lăsase împreunarea în fapte şi gânduri a bărbatului şi femeii ca fiind încărcată de sacralitate. Familia ca şi concept trebuia apărată, pentru existenţa familiei instituţionale nu era de prisos nici un gest. Iubirea de familie, izvorând din sacralitatea decretată, era supremă, în numele ei orice se putea face, important era ca familia să dăinuiască. Şi dacă faptele ce trebuiau făcute erau împotriva celor din familie, nu păta numele celui care o făcea, iubirea de familie scuza orice. Şi iarăşi a uitat omul de iubirea pentru el, ca om...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În familie a inventat o altă formă de iubire, pervertind şi adunând în această iubire şi alt element de sacralitate, împreunarea în fapt. Această iubire, pentru mulţi, a avut forma cea mai gravă, de posesie. Ideea era iubesc, trebuie să fie al meu... Împreunarea, în forma sacră, divină, definea conceptul de unul lângă altul, cu derivatul, în fapt unul cu altul. Alăturare şi împreunare. De aici s-a trecut, sub sceptrul noii iubiri, inventate, la ucigaşul “<i>al meu/a mea</i>”. Nimic nu scuza un gest al celuilalt, căci al sau fiind, nu-i putea ieşi din concepţii. Pentru păstrarea acestui slogan de posesivitate, omul şi-a permis orice, în afara sau în interiorul familiei. Chiar a ucis! Era însă scuzabil pentru că o făcea în numele unei mari iubiri. Conta oare faptul că uitase de iubire, dar şi de iubirea pentru sine?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ca să arate că aici totul este mai presus de toate a inventat iubirea pentru copii. Era ea naturală, firească, dar fiind acum doar pentru proprii copii, a fost urcată la rang de sfinţenie şi avea sensul de a arăta lumii că singurul motiv existenţial, robotic, era dat de această iubire neţărmurită. A dorit, firesc, copiilor lui să le fie bine, dar uneori a uitat că dintr-o tulpină putredă nu poate creşte o ramură sănătoasă. A uitat ca pentru a le fi bine lor, lui trebuie să-i fie bine! Copii de bani gata sunt rodul acestei iubiri, oarbe, copii cărora orice le era permis, orice vroiau ei era lege pentru părinţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Iubirea pentru copii a desfiinţat uneori cealaltă iubire, pentru cel de lângă, chiar şi pe cea de familie, mai ales când acestea au avut formele normalului. L-a scuzat pe om pentru încălcarea vechilor concepte, însă sfinţenia ei îl apără de toate efectele, inclusiv de faptul că uita ce este iubirea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Copii astfel iubiţi, în unele cazuri, au trăit drama de a fi modelaţi prin orice formă posibilă. De cele mai multe ori, împotriva voinţei şi personalităţii, se acţiona coercitiv. Bătaia e ruptă din rai era explicaţia faptului că ea izvora din iubire, nicidecum din posesivitate. Când alţii acţionau însă coercitiv asupra propriilor copii, explicaţia nu mai avea sens, pentru că nu era efectul unei iubiri. Şi aşa, iubind părinteşte, omul s-a uitat iarăşi pe sine şi a uitat iubirea...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Copiilor le-a indus apoi iubirea de părinţi, care erau singurii în măsură să le dăruiască iubire, şi care, pentru a putea dărui această iubire, trebuiau protejaţi împotriva tuturor, chiar împotriva propriei persoane. S-a justificat, totul printr-o poruncă: „<i>respectă-ţi părinţii</i>”... dar interpretată nu ca atare, ci ca formă absolută. Multe vieţi s-au prăpădit pe drumul acestei iubiri ce n-a lăsat loc de altceva, ce ar fi fost mult superior. Multe drumuri ale destinului s-au întortocheat tocmai datorită privirii aruncate peste umar ca nu cumva părinţii să vadă că nu mai sunt prim-planul iubirii. Şi aşa s-a mai mai rupt, încă odată, legătura omului cu divinitatea, cu iubirea...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Iubirea pentru copii proprii l-a denaturat pe om extrem de mult. Chiar neamul şi familiile, concepte pentru care s-au denaturat idei sacre, au fost lovite de uitarea iubirii dintre fraţi, dintre cei ce formau neamul şi familiile. Toate acestea au putut fi lovite, atacate, tocmai pentru că aveau fundamentul artificial, plin de goluri ce permiteau spargerea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">De ce să mai fie iubiţi alţi copii? Doar ceea ce erau ai lui şi ai ei erau importanţi. Iar dacă el şi ea proveneau din alţi ei important pentru fiecare erau copii noştri şi ai mei, de fiecare parte. Şi de aici totul era erodat dintr-un început. Cele trei categorii de copii nu mai creşteau în nici un fel de armonie, nici între ei, nici în întreg. Totul era caduc, totul era sortit pieirii, totul era rampa de lansare a urii între oameni şi fraţi. Ori de unde venea ideea diferenţierii, greu se lasă anihilată. Omul vedea cu ochii lui dărâmarea castelului de nisip creat cu propria-i tăcere gânditoare, ce denatura principiile creaţiei divine. Atunci mai apuca să regrete. Însă regreta găsindu-şi scuze în iubirile pe care le crease.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru a-şi satisface vanitatea şi dorinta de opulenţă, omul şi-a început creaţia proprie de a avea ceea ce nu era al său şi nu avea cum să fie al său, pentru că era al altuia, era ceea ce strânsese, agonisise, primise, altcineva. Omului însă îi trebuia totul, îi trebuia mai mult. Să fure nu-l îndemna gândul căci ştia porunca <i>să nu furi</i>. Să facă repede ceea ce altul făcuse, nu avea cum... Să ceară şi să i se dea era imposibil. Atunci a împrumutat de la vânătorii fără gândire –animalele – procedura. A se face că nu are nici o intenţie, că nu doreşte nimic, dar a sta pe aproape pentru a şti totul, de la pozitivităţile la negativităţile victimei. După cunoaşterea a tot ceea ce îi era necesar să ştie, aşteptarea momentului favorabil pentru declanşarea atacului, adică al şantajului sau al cererii de cedare necondiţionată. E modul în care se încearcă a se arăta că a nu râvni la ceea ce este al altuia este deviza de căpătâi şi că luatul a ceea ce este al altuia, contra unei recompense sau serviciu, uneori, a fost o dovadă de ajutor, de iubire în speţă. E modul, social, cel mai frumos disimulat al pierderii caracterului divin al umanismului, al iubirii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 2pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tot ca formă de manifestare a altui tip de iubire, omul a preluat de la necuvântătoare, ambiguitatea. Cazul tipic şi cel mai des întâlnit este jocul pisicii cu soarecele înainte de a-l vâna. La om ideea, trecută prin filtrul inteligenţei superioare – preluând sintagma din materialism – a fost dezvoltată pentru tot felul de situaţii. Cel mai des întâlnit caz este acela în care o persoană este privită şi caracterizată într-un fel într-o anumită situaţie şi într-un alt fel în altă situaţie. Un alt caz este acela în care unei persoane i se arată o anumită faţă până la momentul în care ajungându-se la un punct existenţial de maximă importanţă, faţa se schimbă, faptele devin altele. S-ar mai putea evidenţia, din multitudinea de asemenea ambiguităţi cazul când, interpus fiind între două persoane ce se află într-un oricare conflict, omul arată fiecăruia ideea de nevinovăţie, vinovat fiind celalalt. Justificarea, în oricare dintre cazuri este dată de iubirea pentru om: a nu-l supăra pe cel în cauză, a nu-i tăia aripile, a împăca spiritele. Omul vrea să considere că iubirea este motivul faptelor sale. Diferenţa între acestea şi Cristicul Adevărul trebuie mărturisit este însă o prăpastie pe care omul, cu acest sistem de evaluare a iubirii nu reuşeşte să o treacă. Malurile prăpastiei sunt însă alunecoase şi căderea oricum este iminentă.</span></div>Unknownnoreply@blogger.comtag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-4949295522991972612011-12-14T02:11:00.003+02:002022-09-19T12:43:00.209+03:00Cerurile libertate cer<div class="separator" style="clear: both;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL428dS4GbQxrX6ZgWWKH0e5ErUuePQVHTV7DtpDnhWprdQpf4aqsskmQCzJjiAascuZcyGAXlDsjcPYRWgYHlxpNf9L-lPhdP5z6NTdnwOD6yDZ9Prg9dY0yZRuz_ngIFNluNZdP-LU0/s400/11.12.21-Cerurile+libertate+cer.jpg" style="display: block; padding: 1em 0; text-align: center; clear: left; float: left;"><img alt="" border="0" width="200" data-original-height="400" data-original-width="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjL428dS4GbQxrX6ZgWWKH0e5ErUuePQVHTV7DtpDnhWprdQpf4aqsskmQCzJjiAascuZcyGAXlDsjcPYRWgYHlxpNf9L-lPhdP5z6NTdnwOD6yDZ9Prg9dY0yZRuz_ngIFNluNZdP-LU0/s200/11.12.21-Cerurile+libertate+cer.jpg"/></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pe drumurile către mâine, sirenele amuţesc. Mai mult decât a păstra tăcerea nicicând nu pot face. Uraganele oceanelor sunt când mai calde, când mai reci, uneori îngheţate, alteori arzânde ca şi ale ţărmurilor care le ţin în matcă. Valurile apelor, de peste tot, sunt când mai mari, când mai mici, coboară sau urcă, odată cu vocea mărilor, ea fiind când şoptită, când asemenea tunetului furtunilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Plânsul pământului mişcă prăpăstiile adâncimilor şi greu îşi poate opri tremurul. Şi începe să se cutremure... Ploile şterg lacrimi şi înrâuresc munţii. Şi se cobor către câmpurile dornice de liniştea înălţimilor...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pământul este azi cheia recreaţiei universale. Este tras în jos sau în sus, este blamat, este lăudat, este dus sub ghilotină, este pus pe muchiile cuţitelor sau mângâiat blând de cei veniţi să vadă, să trăiască, să înţeleagă. Pământul este azi exemplul ce va fi dat, exemplul ce va fi luat, cel ce poate să moară încă o dată şi încă o dată să renască. În voia întâmplării stă chiar întâmplarea de a fi formă de existenţă a chipului şi asemănării celui ce pe El s-a lăsat a fi în întruparea de Om. Pământul este un tot, parte cu parte neputând fi, fiind doar un tot care doar prin toate se defineşte întru deplinătatea realităţii sale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Spre mâine merg toate şi acest mâine a început cu începutul, şi mereu îşi află un început în clipa ce defineşte prezentul. Şi toţi am început cândva, venind întâia oară aici, în creuzetul desăvârşirii, fie el întru trai bun sau unul al frământărilor, de tot felul, al frământărilor menite a deschide poarta înţelesurilor şi a cunoaşterii. Venind o dată, ne-a fost legământ revenirea, spre a continua ori spre a face altfel ceea ce a fost făcut şi binele s-a lăsat, de fapte, pierdut. Cei mai mulţi dintre cei ce suntem azi, aici am fost în cumpenele istoriei şi restructurării dimensionale. Suntem cei ce ne-am jurat să fim mereu, alături,la bine şi la greu. Ne-am jurat să fim pecete a nemuririi şi a neînrobirii. Ne-am jurat să fim mereu cei ce duc vârcolacii hrăpăreţi înspre adâncuri şi cei ce readuc sceptrul luminii să lumineze răscrucile multora din cei ce drumul şi-l vor spre înălţare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am venit tineri plini de bătrâneţe şi ne-am jertfit pe noi pentru a-i învăţa pe cei prea tineri pentru bătrâneţea lor să redevină picături de lumină. Ori, cu voia Domnului, i-am lăsat să ne lovească, i-am lăsat să ne ia prizonieri, pe cei care nu mai puteau reveni, pentru a-şi desăvârşi, după Lege, pierderea de ei înşişi şi decăderea întru totul. Şi ne-am lăsat pradă lor, fiind dat ca prin noi să îşi poată privi chipul în oglinzile pe care nu au cum să le mai spargă!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ne-au legat mâinile încoronându-le cu spini, ne-au însângerat pragurile caselor cu prea multa, nemăsurata lor plăcere de a privi cum sângele ţâşneşte şi ni se scurge, ne-au obligat a umbla arşi de geruri şi de dogoritoarele flăcări ale secetelor, aruncaţi în văzduh de viscole, biciuiţi de ploaia furtunilor, dar nu ne-au întors din calea înspre Înaltele Ceruri. Noi, cei mai mult veniţi pe aici, suntem acum prada celor mai nelegiuite trădări şi chemări spre trădare, coborâri şi chemare spre coborâre, dezertare şi îndemn la dezertare şi neîmplinire poruncii ce ne-am dat-o, când ne-am dat legământul acestei de acum reveniri.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lângă noi au stat clevetitorii, lângă noi au stat defăimătorii, lângă noi au stat neruşinaţii poftitori de destine furate, de suflete curate. Şi stau şi acum lângă noi, unii, cei mai aprigi şi mai deznădăjduiţi, încurajaţi de neputinţa deznădejdii şi disperării lor. Ei încă mai cred că ne vor convinge că ei ne sunt îndrumători de cale bună, crezând că nu mai ştim de ce al nouălea Cer e povestea ce îşi cred că o ştiu doar ei, ei ce şi-au dorit-o trăită doar prin lumeştile fapte şi cunoscută doar prin lumeştile bogăţii. Ne sunt uneori lumeşti părinţi, care aruncă valuri de lacrimi sau noian de cuvinte grele asuprăne, pentru a înţelege. Ne sunt alteori fraţi, care cu pizmă caută la faptele noastre, vorbind cu două înţelesuri, pentru a le sta la dispoziţie. Ne sunt, fără îndoială, chiar şi copii, care încearcă să ne ţină în locul pierzaniei prin cerşită iubire idolatrică. În jur ne sunt şi cei ce se vor apostoli binefăcători, aruncându-ne în ochi praful pregătit pentru cei ce încă, împotriva a ceea ce vor ei, mai ştiu ce înseamnă dreapta cunoaştere, sperând că vom fi supuşi şi dedesubtul lor trăitori, ba chiar slujitori ai poftelor lor. Suntem noi, cei ce lumeşti avuţii n-am avut sau am pierdut, în voia lor, când de astea se aduce vorba, dar ei, bieţii de ei, sunt atât de săraci în ceea ce de la noi au luat şi încă îşi doresc a lua. Ei ne potopesc auzul cu cuvinte, dar tac auzind rostirea a câtorva vorbe, şi înciudându-se, şi gândind o răzbunare, se trec mereu spre pragurile de jos, spre cele mai de jos cu putinţă, spre ascunderea mîrşăviei.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Păsări în zbor spre cer suntem, şi zborul are doar un singur însemn: libertate. Cerurile se pot trece doar dacă libertatea este asumată, precum o pecete reliefată, şi nu clamată, şi nici rostită din dorinţa de a reaminti şi a ne reaminti legăminte. Lumina este simbol al dreptului suprem de a fi liber de toate fricile lumii, căci prin garduri de sârmă ghimpată chiar şi lumina se răneşte şi nu mai este întreagă. Lumina este simbol al celor care se luptă pentru a se elibera de frică, nicidecum al celor care îşi asumă frica. Fiindcă cel care nu se spală pentru a fi curat, oricâte vorbe prin care necurăţia şi-o recunoaşte ar rosti, nu va fi niciodată curat...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am depus un legământ, niciodată de uitat, niciodată de încălcat. Cel dintâi şi cel mai sacru dintre toate: de a nu lăsa libertatea nicicui. Cerurile ne-au arătat asta când în Ceruri eram şi acolo am jurat întâia dată. Şi toate câte le-am jurat şi acum ni le vedem proorocite în destin, acolo, în Ceruri le-am făcut, şi puse ni-s, acum, când suntem veniţi pentru timpul de răscruce, să le facem a fi respectate şi a ne arăta respectul faţă de noi înşine. Între noi, regăsitorii celorlalţi, sunt puse, şi noi ne suntem chiar chezaşi. Se vede tot pentru cei ce au trecut pragul eliberării de frică... Pentru cei ce încă privesc pragul doar ştiu ceea ce trebuie să vadă, însă văd pragul prin lunetele vânătorilor şi se tem să vadă, crezând în nebunia lumeştilor gânduri. Iar cei care uită că trebuie să treacă de praguri în bătaia puştilor ajung, sau în capcanele lor cad...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Precum în Cer, aşa e pe Pământ... Cei ce aici decad, din Ceruri cad. Doar cei care aici urcă înspre Cer îşi pot ridica privirea, pentru ca ceea ce este acolo să poată să vadă...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar Cerurile libertate cer. Doar libertate!...</span></div>Unknownnoreply@blogger.comTimișoara, România45.755539 21.23749900000007145.6982845 21.156287500000072 45.8127935 21.318710500000069tag:blogger.com,1999:blog-3624520487247980899.post-5560448174047995632011-12-06T02:40:00.001+02:002022-09-20T08:00:26.596+03:00Sexualitatea ca psihism<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuvSKvN0okNyRROyWz0uh9Bc6Jhfg0sOPs-KyxcgP-z3rCkIzWIT1rwrzP6qll1v_MoluObvT-Wy6oo_tsV3RAlSLxPDf1LSbNZnoXNUeDxR97jDL7kP7A297JCTbA2p9z1TtH-bIDnUx-/s1600/001.Sexualitatea+ca+psihism.jpg" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhuvSKvN0okNyRROyWz0uh9Bc6Jhfg0sOPs-KyxcgP-z3rCkIzWIT1rwrzP6qll1v_MoluObvT-Wy6oo_tsV3RAlSLxPDf1LSbNZnoXNUeDxR97jDL7kP7A297JCTbA2p9z1TtH-bIDnUx-/s200/001.Sexualitatea+ca+psihism.jpg" width="200" /></a></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Câţi oare sunt pregătiţi pentru a citi despre un subiect ce pentru mulţi este un tabu? Subiectul “<span style="color: red;">Sexualitatea</span>” pare terifiant? Pentru unii este o banalitate poate, pentru alţii s-ar putea să fie o glumă...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #6fa8dc;">Lumea ar vrea ca oamenii ei mari să măsoare viaţa cu cotul ei meschin... Căutarea adevărului îi plictiseşte pe oameni; ceea ce ar trebui să reprezinte pentru noi un obiect atrăgător, a devenit în zilele noastre o ocupaţie ruşinoasă şi un subiect de conversaţie inadmisibil în societate. Micile noastre eu-ri sunt concentrate total asupra luptelor şi aspiraţiilor, între reuşite şi nereusite. Suntem sclavii bunurilor noastre materiale şi ne consumăm cu înfrigurare pentru ele</span>”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443068&from=pencil#_ftn1" name="_ftnref1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</a>
</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ei, da, scriu acest articol şi mă gândesc că va avea un număr mic de cititori; spun un mic număr căci mulţi nu îl acceptă, nu îl înţeleg şi nu îl vor. Sexul nu îi interesează. ...decât în baie, pe după uşă, dar asta nu se mai spune! Sau chiar în fantasme, că sunt mai sigure...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sunt destui care au avut şi au curajul de a căuta cunoaştere şi despre această realitate umană, însă sunt unii care neagă şi blasfemiază această căutare, o împiedică prin toate mijloacele pe care le au la dispoziţie, şi chiar dacă nu o pot împiedica, cel puţin vor să facă asta. Mulţimi imense de oameni nici nu vor să audă că ar exista un asemenea gen de căutare, de cunoaştere. Şi asta pentru că o parte nu ştiu şi nu înţeleg acest lucru, iar alţii ştiu şi înţeleg însă nu vor să recunoască acest lucru pentru a putea domina şi exploata în continuare pe ceilalţi. Şi mai sunt unii care nu vor să ştie şi să înţeleagă despre asta, dintr-un motiv puternic şi clar: pentru că sunt <b>proşti</b>, dar proşti de o manieră imensă, profundă, fundamentală, plină de lene.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Lucrurile pe care le spun acum vor uimi probabil şi pe unii din cei care mă simpatizau, pe unii care mi-au citit poeziile sau scrierile din alte domenii, chiar şi pe unii dintre cei care mă cunosc. Îi înţeleg, dar o experienţă (uneori extremă) m-a învăţat să urmez cursul vieţii şi să mă las dus de el oriunde m-ar duce. Atunci când simt ritmul vieţii, eu încep să freamăt în modul în care el mi-l impune. Iar când îmi vorbeşte eu îl ascult şi mă îndrept acolo unde mă duce acel ritm, acea muzică a vieţii, oricât de incredibilă ar părea şi destinaţia şi evenimentul şi indiferent de consecinţele pe care le-ar putea avea asupra vieţii mele personale.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acelor care încă nu au încercat acest lucru, şi nici nu se gândesc să încerce, le pot spune doar că ar rămâne uluiţi, uimiţi în ce aventură se poate transforma subit viaţa şi ce cunoaştere îţi oferă, cum primeşti acces la cunoaştere atunci când te laşi dus de val şi renunţi să te mai războieşti cu ea, de teamă să nu pari diferit de majoritate, de a ieşi în afara convenţiilor sociale general acceptate, de teama de a nu fi respinşi. Dar întrebare pe care mulţi uită să şi-o pună este “<b>Respinşi de cine</b>“? Daca te uiti cu atenţie, respins ai fi doar de o <i>selecta societate de urangutani, coţofene şi coropişniţe ce se consideră mai catolică decât Papa</i>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cândva, o super-instuţiune, numita Inchiziţia, pretindea că ea ştie, ea cunoaşte totul, şi nu era voie ca cineva să se îndoiască de nimic din ce spunea ea. În prezent trăim într-o altfel de inchiziţie, inchiziţia socială, reprezentată de societatea în care trăim, care ştie tot şi îţi spune, sau impune, cum ar trebui să fie viaţa ta ca să fii bifat "bun", ce este adevărat sau ce este valoros. Omul, comod, se bucura că există aceste jaloane prestabilite, dar e “vai” de omul care dispune de suficientă energie şi, firesc, omeneşte, doreşte altceva... doreşte să ştie, să cunoască, să perceapă... adică mai mult decât a sta între ja-loane. Închiziţia aceasta e la fel de puternică şi hotărâtă, şi vrea să strivească, la fel ca şi cealaltă. Remediul nu e decât unul: O comunitate, chiar mică, din care să faci parte, un loc în care paradigma este astfel schimbată, şi care îţi va arăta cât de repede poţi progresa, cât de “altfel” poate fi totul. Ei, da, din acel punct, a apărut, în mod spontan, remarca mea despre urangutani, coţofene şi coropişniţe, altfel nu sunt un om cu inima neagră, cu gândirea întunecată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cel care alege un asemenea remediu, nu pot spune că ar putea avea speranţe, deşarte, despre cum va fi tratat de alţi oameni. Oricum nu merită mai multă atenţie doar pentru că acel cineva vrea să te doboare! Nimeni nu e calificat ca "<b>doctor în subiectul vieţii tale</b>", şi chiar dacă, femeie fiind, te vor numi cumva, nimeni dintre ei nu ştie cum ai trăit tu în viaţa ta, cum a arătat ea, sau câte nopţi ai dormit singură. Deci, fii rezonabilă! Căci oricum, fiecare îşi trăieşte doar viaţa lui, nu pe a altuia şi nu în condiţiile altuia, ci doar ale lui... şi deci nu trebuie să dea socoteală cuiva.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">La urma urmelor, totul depinde de nivelul tău de energie, respectiv de comoditatea la care eşti forţat de deficitul tău energetic, şi de mediul favorabil sau nu dezvoltării în afara graniţelor vechi, graniţelor impuse!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cum oare cineva poate să creadă că ar putea avea ac-ces la inimaginabil, dacă nu învaţă să gândescă în termeni inimaginabili? Se poate spune oare că cineva ştie totul, că nu mai există nimic de descoperit? Cu siguranţă, mai există destule lucruri care ne sunt necunoscute. Noi nu cunoaştem decât o mică, infimă, părticică din imaginea de ansamblu. Şi ce forţă care ne-a condus până la actualul stadiu al cunoaşterii noastre? Au fost acei oameni care au îndrăznit să iasă în afara şabloanelor unanim acceptate ale epocii lor, gândind în termeni inimaginabili.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Toate lucrurile noi au devenit posibile datorită sau din cauza celor care au avut curajul să gândească ceea ce era de neconceput, în timp ce masele şi elitele îşi băteau joc de ei. Ce-ar fi să încearci şi tu acest lucru, înainte de a uita complet că există şi această posibilitate? Gândeşte dincolo de limitele realităţii impuse de alţii, gândeşte liber!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am să fac acum o afirmaţie care poate să dea o undă de şoc: Sexualitatea este un lucru foarte important dar nu e un lucru serios. Chiar aşa, nicidecum serios. E o joacă! Nu aveţi de ce sa fiţi băţoşi ca la un lucru dramatic şi teribil. Cum, nu e serios? O joacă? Chiar da?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Unii ar exclama “<i>Ufff, ce bine, am scăpat de stres!</i>”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Alţii s-ar întreba “<i>Păi... dacă nu e serios, ci o joacă, o simplă joacă.... cum m-aş putea juca?</i>”</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru câţiva există o pornire lăuntrică. Ceva din interior se trezeşte şi ştie să se joace.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cine crede că este o treabă adâncă, grea, serioasă, a sfeclit-o. Imediat, la figurat, înghite o mătură şi devii la fel de graţios ca ea... Poţi înţelege?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În sexualitate trebuie să redevii copil. Şi Isus spune: “<b>Până nu veţi fi ca nişte copii, nu veţi vedea Împăraţia Cerurilor</b>”. Şi....da, de aceea ne temem de relaţiile sexuale atât de rău, căci... <i>cum? să ne vadă cineva cât de copii suntem? Nepermis! Suntem importanţi şi avem morgă, nu? Şi cravată la gât!</i> (<i style="color: #fcff01;">avem şi chiloţi cu Simpson pe dedesubt, dar ...suntem serioşi</i>.)</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Mai aveţi psihisme omeneşti, rudimentare? Sexualitatea! Întâlnirea dintre două corpuri omeneşti! Ce este asta oare? Mai nimeni nu ştie, mai nimeni nu înţelege. Majoritatea partenerilor se dezbracă fără să se privească în locurile ascunse, majoritatea se ruşinează să fie priviţi, uneori e nevoie de un gât de bere pentru a-şi face curaj, ca să ce? ca să se masturbeze practic în corpul celuilalt, căci de fapt, oamenii nu fac dragoste cu corpul celuilalt, cu cel din faţa lui, ci se mastur-beaza în sexul celuilalt, unde găsesc doar o mână străină şi ceva mai incompetentă decât cea proprie. Este o lume plină de Clone şi chiar Stafii!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sexualitea este vindecătoare pentru cine reuşeşte să se relaxeze. Şi aflaţi că nu sexualitatea în sine vindecă, ci <b>extazul</b>. Extazul este un tărâm de departe, cu proprietăţi absolut uimitoare.</span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"> </span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aş vrea să vă uitaţi în oglindă. Vorbiţi despre corpul vostru. Vă iubiţi imaginea corpului vostru? Sigur, aţi putea să schimbaţi câte ceva, dar e mai bine sa schimbaţi ceea ce simţiţi. Cei care nu îşi acceptă în totalitate corpul... nu pot simţi extazul. Nu pot face nici pe altcineva să-l simtă. Mângâierea extatică este aceea în care corpul este mângâiat uşor, din cap până în picioare, cu mâna. Corpul se sensibilizează, trezindu-i răspunsurile extatice. Scopul sexului nu e orgasmul, ci extazul. Satisfacerea celuilalt te va duce la extaz. Nu altceva. Satisfacerea femeii este un portal. Intrăm într-o nouă eră în care spiritul feminin va fi repus în adevarata sa poziţie. Şi tineţi minte: faceţi dragoste din suflet, nu din altă parte. Ţineţi ochii deschişi şi miscaţi-vă şi foarte încet. Şi cel mai important, faceţi-o cu dragoste şi adoraţie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Câţi bărbaţi, dar şi câte femei ştiu că orgasmul feminin are nouă nivele? Că majoritatea ajung doar până la nivelul patru, nivelul maxim? Câţi ştiu însă că acesta este doar pragul? Abia între cel de-al patrulea si al nouălea nivel survine adevărata vindecare. Pentru a atinge nivelul nouă trebuie să transformaţi ejacularea şi orgasmul într-un act voluntar. Ejacularea şi orgasmul sunt în realitate controlate de nivele neurologice diferite. Trebuie să învăţaţi să le separaţi şi să le controlaţi pe fiecare. Singura metoda de a satisface cu adevarat o femeie este ca bărbatul să deţină controlul. Să aibă control complet asupra ejaculării. Asta are implicaţii profunde în toate aspectele vieţii... Nu credeţi? O întrebare ce o pun bărbaţilor: nu vă simţă obosiţi după ce faceţi sex sau dragoste?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În ideile "<i>proaste</i>” ale orientalilor accentul nu este pus pe structura fizică a organismului, ca şi în medicina occidentală, ci pe conceptul de energie, denumit <b>Prana</b> în spiritualitatea hindusă şi <b>Chi</b> în cea chineză sau, cum s-ar numi la noi, la creştini, <b>Harul Duhului Sfânt</b>. Normal, <b>Chi</b> si <b>Prana</b> există numai la cei cu ochii strâmbi, la noi, nu! La noi există <i>telecomenzi, 4x4, sport, XXX şi hemoroizi</i>. Da, şi nimeni nu ştie de unde se întâmplă toate necazurile omului, dar sigur se întâmplă doar datorită altora....</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Fiinţa umană este circumscrisă în limita a doar doi poli – cerebralul şi sexualul, celor doi poli corespunzându-le energia psihică (mentală, creativă), respectiv cea sexuală. Între cei doi poli natura există cea mai mare “<i>investiţie</i>” de energie şi inteligenţă. Ambele energii formează o unitate funcţională, fie amplificându-se reciproc, fie epuizându-se.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Poate că nu aveţi nevoie de "<i>teorie</i>"... Dar ce-ar fi să spargeţi regula zicalei: "<span style="color: #ffa400;">Exista 3 feluri de oameni care nu înţeleg sexualitatea: cei tineri, cei maturi şi cei bătrâni</span>"? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #fcff01;">Cercetătorii au extins studiul fenomenului de transmutaţie biologic şi asupra potenţialului sexual uman. Ei au observat că aceste procese de transmutare pot fi controlate şi declanşate la voinţă de către orice om.</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Transmutaţia biologică a potenţialului sexual constă în controlul perfect al fluidelor sexuale (realizat atât de către bărbat cât şi de către femeie) şi transformarea lor în energie, care va fi stocată apoi şi dirijată către nivelele superioare. Procesul ulterior de deplasare interioară şi modulare a energiilor rezultate se numeşte sublimarea energiilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O treime din energia noastra vitala produce fluidele sexuale. La ora actuală, se ştie precis că fiecare atom al corpului nostru fizic conţine o energie gigantică, echivalentă cu 200 milioane eV. Dar cea mai bogată resursă energetică a organismului uman, afirmă oamenii de ştiinţă în prezent, o reprezintă potenţialul sexual. S-a constatat că aproximativ o treime din energia vitală pe care o extragem din hrană, din aer şi din lumina solară este folosit pentru a produce fluidele sexuale (lichidul seminal în cazul bărbatului, secreţiile sexuale în cazul femeii). Fiecare poate proba acest adevăr, atunci când pierde o parte din acesta. Astfel, în urma ejaculărilor frecvente, barbaţii pot constata o diminuare considerabil a vitalităţii şi de asemenea, o scădere a puterii mentale şi a capacităţii de concentrare. Femeile se regăsesc şi ele vlăguite fizic şi tulburate psihic în urma declanşării ciclului menstrual.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Prin transmutarea şi sublimarea potenţialului sexual se a-tinge aurul filosofal al alchimiştilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Sublimarea, fiind un proces care se angrenează ulterior transmutării, se diferenţiază de aceasta prin redirecţionarea energiilor sexuale către alte planuri ale fiinţei, vizându-se armonizarea nivelelor vital, psihic, mental şi spiritual.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am putea face analogie între un baraj de acumulare şi alchimia subtil produsă de sublimarea energiilor rezultate prin transmutare. Astfel, datorită acţiunii inteligente a omului, apa din lacul de acumulare al unui baraj va pune în funcţiune turbinele printr-un fenomen de cădere controlată a apei, devenind o sursă continuă de electricitate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01; font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceasta este, analogic, faza transmutarii care generează o energie uriaşă, nemodulată. Sublimarea este procesul ulterior, în care electricitatea produsă va fi preluată de la sursa ei şi va fi transportată prin linii de înaltă tensiune şi frecvenţă, generând o gamă vastă de fenomene şi procese (calorice, sonore, luminoase, magnetice etc.), în funcţie de destinaţia pe care dorim să o dăm curentului electric.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="color: #fcff01;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Multe din legendele chinezeşti povestesc despre o epocă de aur, când toţi oamenii trăiau în armonie cu natura şi transmutau fluidele sexuale, sublimând apoi energia obţinută în energii superioare (volitiv, afectiv, mental, spiritual), la fel de firesc cum respirau</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În cazul bărbaţilor, e simplu (vorba vine!), continenţa sexuală înseamnă reţinere totală, reţinere până la final, adică să nu ejaculezi. Dar... cum este continenţa sexuală la femei? Înseamnă sexualitate fără descărcarea în A.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acum nu aş vrea să-mi faci un semn în dreptul tâmplei, căci nu mă adresez unor tâmpiţi. Ştiţi deja că există ejaculare feminină. Ceea ce nu ştie toată lumea, este că ejacularea feminină nu este întotdeauna vizibilă în exterior, deşi are loc. Uneori este posibil ca lichidul de ejaculare să nu fie expulzat şi să se întoarcă în vezica urinară. Contracţiile convulsive care apar la nivelul vaginului, cât şi la nivelul întregului corp arată însă clar că femeia a avut orgasm cu descărcare. Alte semne sunt sensul descendent al energiilor care coboară spre picioare, senzaţia de devitalizare, de epuizare şi faptul că diminuează imediat apetitul amoros.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În orgasmul obişnuit de tip G, uterul pare să fie împins în jos, în timp ce partea superioară a vaginului se comprimă. Femeile care au experimentat acest tip de orgasm de tip G, descriu fenomenul ca pe o împingere către în jos, ca pentru un act de defecaţie. Apare o undă descendentă de contracţii musculare foarte puternice asociate fluidului ejaculator şi senzaţiei de descărcare, de pierdere a energiei, de epuizare.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceste contracţii indică şi sensul descendent al energiilor sexuale, contrar sensului ascendent al sublimării energiilor, care elevează fiinţa şi o înalţă către perceperea nivelelor de conştiinţă elevate. Se relatează frecvent în situaţia în care energiile sexuale sunt împinse în jos, că stimularea digitală a punctului G face ca degetul introdus să fie expulzat din vagin din cauza împingerii în jos a muşchilor vaginali. Acest fenomen a fost denumit “<b>efect în A</b>”.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Vitalitatea, aceasta forţă latentă, numită exotic Kundalini, este cea de care depinde forţa de exprimare a omului, precum şi funcţia ereditară. Cele două tipuri de energie (mentală şi sexuală) se spune că ar comunica prin canale situate de o parte şi de alta a coloanei vertebrale. Energia sexuală este înţeleasă ca fiind un capital fix, programat ereditar şi prin care trăim până la epuizarea sa. O putem consuma, cheltui mai repede sau mai lent, după cum dorim, dar nu o putem adăuga ci doar conserva. Dar nu e cazul de a adormi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În esenţă, mesajul de reţinut este acesta: nu e cazul să se arunce energia sexuală degeaba, sublimeaz-o pentru tine însuţi!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Învăţaţi despre acest subiect! Eu, prin acest articol doar vreau să vă fac să priviţi altfel...</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oameni inteligenti şi atenţi cu adevărat (cum ar putea fi şi oricine, într-o relaţie sexuală, daca n-ar fi maimuţă) au observat "<i>tehnici</i>" de sublimare sau de transformare a unei părţi din energia sexuală în energie mentală superioară, creativă, prin ascensionarea acesteia de la baza coloanei vertebrale spre polul cerebral. Este tehnica de ascensionare sau de trezire a lui Kundalini. După trezirea Kundalini, omul capătă acces la o energie nelimitată şi extrem de puternică, cu ajutorul căreia poate crea orice doreşte. Trezirea Kundalini este adevăratul înţeles al expresiei “<i>născut din nou</i>” sau “trezirea prin a doua naştere”. Cum Iisus a spus, numai cel născut a două oara poate intra în Împărăţia Cerurilor. Era oare şi Iisus un altul (căruia pe atunci unii îi ziceau nebun), care trăgea de oameni împotriva comodităţii lor, ca să fie mai mult decât erau?</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cristificarea înseamnă a doua naştere, în altă conştienţă, iar energetic, urcarea lui Kundalini de la un nivel de conştiinţă la unul superior; este exact acelaşi lucru, dar spus din altă perspectivă, cu alte cuvinte. Nu există nimic "ezoteric" pe lume.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #fcff01;">Când se trezeşte, aceasta trece prin cele şapte chakre, sau centri energetici, de-a lungul coloanei vertebrale. Aceste şapte chakre sunt de fapt nivele de conştiinţă. Odată ce Kundalini se trezeşte şi trece de chakra a treia, niciodată nu se mai întoarce complet în punctul din care a plecat. Acest proces este ireversibil şi plasează pe om, în mod irevocabil, pe drumul către adevărata casă. În inima sa este un sentiment de fericire şi pace. Întrebările sunt înlocuite cu cunoaştere şi se începe a trăi o viaţă mai împlinită</span>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oare nu vă intereseaza şi pe voi aşa ceva? </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<span style="color: #fcff01;">Trecerea Kundalini este graduală şi dă semne clare la fie-care chakra pe care aceasta o parcurge, sub forma culorilor şi sunetelor. Culorile sunt cele ale curcubeului; astfel când pri-ma chakră se deschide omul, care “vede”, vede culoarea roşu, la a doua portocaliu şi aşa mai departe. În mod similar, când pri-ma chakră se deschide se aude – dacă omul poate “<i>auzi</i>”, sunetul unui tunet, când se deschide cea de-a doua, sunetul mării care urlă sau răgetul unui leu şi aşa mai departe</span></span><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">”</span>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443068&from=pencil#_ftn2" name="_ftnref2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</a>
</span>.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Este uimitor cum la un moment dat, cu ochii închişi omul este cuprins de o explozie de lumină albastră, de o nuanţă nepământeană, încântătoare, o apariţie uimitoare... aşa am perceput eu acest “<i>accident</i>” cândva, pe nepusă masă, într-o stare de relaxare profundă, apărută brusc, la câteva minute după ce avusesem un accident auto. La început purtam cu mine o tristeţe profundă, din totdeauna, parcă. La un moment dat ea s-a ridicat şi am simţit dragostea. Eram îndrăgostit de însăşi existenţa mea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Chakra este un canal energetic dar şi nivel de conştiinţă, nivel energetic, nu bazaconii exotice cum pot înţelegii unii, mai deştepţi decât râma în realitate. De fapt, e chiar simplu. Cu deschiderea fiecărei chakra are loc o transformare a personalităţii, pe măsură ce kundalini trece prin ea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când chakra de bază se deschide, persoana va depăşi inamicii eterni: lăcomia, pofta trupească, furia, ataşamentul, egoismul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când chakra sacrală se deschide, persoana va transcede sexul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cu deschiderea chakrei plexului solar, persoana trece graniţele dintre lumile inferioare şi superioară, iar omul începe să aibă vise, viziuni şi transe. Persoana începe să aibă un anumit control asupra evenimentelor vieţii.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când chakra centrală, a inimii, se deschide, inima se umple cu dragoste divină şi ucenicul începe să arate dragoste necondiţionată pentru toată lumea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Odată cu deschiderea chakrei de la baza gâtului, persoana dobândeşte libertatea din neadevăr, puterea discursului şi a autoexprimării, şi face ce fac eu prin acest articol. Deschiderea centrului gâtului activează un punct în craniu numit bindu, din care energia sacră se revarsă în organism, permiţând omului să se regenereze şi să se elibereze de boli. Cei care ajung la acest nivel arată mai tineri şi au un plus de farmec în personalitate. Drumul către Împărăţia Cerurilor le este acum deschis.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Cu deschiderea celei de-a şasea chakre, dintre sprâncene, Eu-l persoanei este fragmentat în mii de bucăţi, persoana este martora morţii Eu-lui într-o formă oarecare. După experienţa morţii urmează experienţa învierii, însoţită de o bucurie şi o beatitudine fără precedent. La acest moment, persoana poate trăi experienţa sentimentului de a fi în Dumnezeu.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Deschiderea chakrei coroanei are loc în momente scurte de strălucire şi trupul persoanei se deschide pentru ca sufletul să se unească cu absolutul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Energia se poate asensiona în meditaţie, în practici yoga, sau, cum poate ar fi bine pentru toată lumea fără asemenea practici, în timpul unui act sexual făcut cu cunoaştere, în care au loc stări succesive de “<i>samadhi</i>” (iluminări parţiale). Teoretic se face dragoste, dar de fapt, vin momente de graţie şi înţelepciune, vin răspunsuri la întrebări, clarificări şi revelaţii despre natura lumii şi despre natura omului. Este ceva uluitor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru a reuşi această bioalchimie, în primul rând, înainte de tehnica propriu-zisă, omul are de învăţat, cum am învăţat şi eu, că pentru bioalchimie este necesară o Stare interioară de puritate şi seninătate. Şi de încredere.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Numai aşa puteţi fi martor extazului, cum vă poartă şi unde vă duce, numai aşa puteţi zbura conştient. Şi zburaţi! Pentru că acolo este puterea voastră. După o astfel de experienţă veţi fi energizaţi, ochii vă vor arăta limpezi şi privirea mai pătrunzătoare, iar în corp veţi simţi un zumzet energizant ca bulele de şampanie şi veţi descoperi ca inima s-a transformat într-una de leu. Un leu care ştie sfinţenia, însă. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aş vrea să înţelegeţi că totul în lumea aceasta este energie, fiinţa umană reprezentând şi ea tot o manifestare energetică, în ansamblul ei, extrem de complexă. În ceea ce priveşte sexualitatea, la un capăt al spectrului energetic, vibratoriu, la nivel fizic, acestă energie se exprimă în termenii impulsului sexual; la celălalt capăt al spectrului, la nivel spiritual, energia este experimentată ca extaz. Instinctul sexual, dacă observaţi, repre-zintă energia brută, instinctuală şi nerafinată. Dar tocmai această sursă de energie, tocmai acest impuls sexual poate fi rafinat şi transformat în extaz. Nu uitaţi, acesta, extazul este cel care vindeca, vindecare care este manifestată prin sexualitatea voastră conştientă, într-o necesară libertate dar nicidecum manifestată prin desfrâu. Este de fapt vorba despre aceeaşi energie care se manifestă în diverse moduri. Concluzionând, energia sexuală trebuie privită şi acceptată ca fiind materia brută, minereul nerafinat, din care vă puteţi lucra Coroana de pe frunte. Sfântul Augustin spunea că: "<i>cel ce nu este duhovnicesc până în trupul său, devine trupesc până în sufletul său</i>". Parafrazând aceste cuvinte se poate spune: cel ce nu este sacru şi pur până la nivelul sexualităţii sale, devine sexual până în sufletul său. De aceea este utilă sfinţenia în sexualitatea ta, căci fără această atitudine se poate ajunge la monstruase confuzii asupra erotismului mistic, iar prin aceasta în loc să devină eliberat, pur şi divin, sufletul decade în împărăţia impulsurilor instinctuale ale creierului reptilian - animal, de supravieţuire. Voluptatea poate fi perfect controlată, pentru a o folosi în a da naştere unui nou fenomen.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Omul are o ereditate împotriva căreia trebuie să lupte. De mii de ani specia umană şi-a făcut despre sexualitate şi despre dragoste o anumită părere care s-a înregistrat în celulele umane şi care e greu să fie ştersă. Dar nu înseamnă că, pentru că nu o se poate face de pe o zi pe alta, nu trebuie să se creadă ceea ce spun marii Maeştri. Dacă nu reuşeşte această schimbare înseamnă doar că omul este deformat sau slab, nu că a fost înşelat de Iniţiaţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Singura soluţie a problemei sexualităţii este în felul în care bărbaţii şi femeile privesc acest lucru. Cauza tuturor relelor, cauza tuturor dezordinilor şi aberaţiilor, este că bărbaţii n-au înţeles niciodată cum să acorde consideraţie femeilor dar nici femeile cum să le acorde necesara consideraţie lor, bărbaţilor. Dacă bărbatul consideră femeia ca o femelă, ca un obiect al plăcerii, “<i>piesă de schimb</i>” totodată , el îşi determină deja comportamentul. Dar dacă o consideră ca pe o divinitate, un arhetip, sentimentele sale, comportamentul său va fi schimbat. Pentru femei, bărbatul trebuie să fie o divinitate.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oprindu-ne asupra felului în care oamenii obişnuiesc să procedeze pentru a-şi câştiga partenerul, fie că e vorba de un bărbat sau o femeie, trebuie îmbunat, trebuiesc făcute complimente, flatată vanitatea celuilalt, adică trebuie atinsă personalitatea sa, căci dacă nu, se ştie că nu se obţine nimic. Deci, amândoi ştiu cum să o facă: prin gesturi, cuvinte, cadouri, şi prin adresarea, permanentă, către personalitatea celuilalt. Când e vorba să le trezească celor "iubiţi" toate facultăţile sublime, ideale, luminoase, perfecte şi de a le hrăni, măcar cu un cuvânt, cu un surâs, cu o privire... ei nu ştiu nimic. Dar pentru a excita şi a declanşa tot ceea ce le permite să-şi potolească nevoile lor egotice, aici sunt savanţi. De aceea dragostea umană nu se exprimă încă decât într-un fel animal, instinctiv, pasional; e foarte rar să găseşti un element de poezie, de miraculos.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Rolul Ştiinţelor iniţiatice este de a arăta oamenilor cum pot să hrănească natura superioară în fiinţele pe care le iubesc. Ceea ce vă voi spune va părea chiar bizar, şi mă întreb dacă mă veţi înţelege. Să presupunem că o femeie îşi ţine iubitul în braţe: evident îi spune: “<i>Dragul meu X...</i>”, pentru că trebuie ca el să audă pronunţându-i-se numele, pentru ca personalitatea sa să se poată bucura gândindu-se: “<i>Ah! Cât mă iubeşte!...</i>“ şi astfel ea trimite toate energiile sale în prăpastia personalităţii lui. Dar imaginaţi-vă acum că cei doi cunosc natura personalităţii şi individualităţii, sunt instruiţi într-o ştiinţă iniţiatică: când femeia îşi va îmbrăţisa iubitul ea va spune: “<i>O, Tată Ceresc!</i> (Shiva, Arhetip masculin etc)” şi iubitul său va fi fericit de a fi devenit un conductor al energiilor ei care urcă până la Tatăl Ceresc! Şi el, de asemenea, îmbrăţişând-o se adresează prin intermediul ei "<i>Mamei Divine</i>" (Shakti, Esenta feminina etc.), energiile lui se îndreaptă la fel spre Cer.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În loc să-şi limiteze schimburile în zona egotică, unde nu ştie niciodată ce putregaiuri şi fermentaţii se emit sau se absorb, trebuie ca bărbatul şi femeia să se lege la sursa care este Divinul, Esenţa sau Dumnezeu; trebuie să se lege la această sursă a perfecţiunii şi nu la o fiinţă limitată şi imperfectă ca şi cea proprie. Un bărbat care spune unei femei: “<i>Dragă, te voi face fericită</i>”, este evident că este un om slab, ignorant şi nefericit. Cum o va face fericită? Numai legându-se şi unul şi altul la Tatăl Ceresc şi la Mama Divină pot absorbi forţe din aceste rezervoare inepuizabile, pot absorbi o dragoste pură, incoruptibilă, şi se vor simţi adăpaţi, luminaţi, reînprospătaţi, întineriţi, fericiţi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Tot ceea ce face omul trebuie să fie sfânt, pentru a servi o idee grandioasă in ceea ce îl priveşte: puteţi să-i spuneţi chiar Împărăţia lui Dumnezeu sau Dreptatea Sa în voi. </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Acestea sunt cunoştinţe pe care oamenii nu le posedă. Ei nu servesc decât personalitatea lor şi a altora şi cum personalitatea are rădăcini subterane, ea îi antrenează spre abis. Dar, e dificil să schimbi punctul de vedere al oamenilor. Au obiceiuri vechi pe care le repetă fără încetare: ei îşi satisfac fără încetare personalitatea şi nu dau nimic individualităţii lor care rămâne înfometată.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Din păcate, personalitatea care primeşte o cantitate de lucruri zilnic deşi poftele-i sunt satisfăcute, nu e niciodată recunoscătoare. Dovada: o femeie a dat totul bărbatului pe care-l iubeşte, iar el a uitat-o, e deja cu altele. De ce? Pentru că ea satisfăcea doar sexul. Ea nu a reuşit să hrănească în el ceva sublim, o altă natură plină de nobleţe care nu uită niciodată binele pe care i l-a făcut şi rămâne veşnic recunoscătoare. Şi astfel biata femeie se plânge: i-am dat totul, şi uitaţi-vă acum cum mă tratează! Ei da, pentru că ea a hrănit o natură care e tot timpul ingrată. Şi invers lucrurile se petrec asemănător.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<i><span style="color: #fcff01;">Când doi, în numele Meu se vor aduna, iată Omul!</span></i>”</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În toate tradiţiile populare, în poveşti, mitologii, se găseşte imaginea şarpelui sau a balaurului (dragonului), a cărui simbolistică este aproape identică de la o cultură la alta. Nenumărate poveşti vorbesc de un balaur care a prins o prinţesă frumoasă şi pură, pe care o ţinea prizonieră într-un castel. Săraca prinţesă suferea aşteptând un salvator. Dar, unii după alţii, cavalerii care se prezentau pentru a o elibera sunt devoraţi de balaur, care punea mâna pe bogăţiile lor şi le îngrămădea în subteranele castelului. În fine, într-o zi, soseşte un cavaler, un prinţ mai nobil, mai frumos şi mai pur decât alţii, căruia un magician i-a revelat secretul pentru a-l învinge pe balaur: care e slăbiciunea sa, în ce moment şi de ce manieră poate fi legat fedeleş... Şi acel prinţ privilegiat, bine înarmat şi instruit a obţine victoria: a reuşit să elibereze prinţesa! Toate comorile care erau acolo, îngrămădite de secole în castel au revenit cavalerului, victorios in luptă graţie cunoştinţelor şi purităţii sale. Apoi, amândoi, urcaţi pe balaur, şi-au luat zborul în spaţiu, străbătînd lumea.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Aceste poveşti pe care le credem, în general, destinate copiilor sunt în realitate poveşti iniţiatice, dar pentru a putea fi interpretate trebuie cunoscute simbolurilor. Balaurul nu este alt-ceva decât forţa sexuală. Castelul este corpul omenesc. În castel suspină prinţesa, adică sufletul, pe care forţa sexuală, rău stăpânită, îl ţine prizonier iar cavalerul e Eul, spiritul omului. Armele de care se serveşte pentru a-l învinge pe balaur reprezintă mijloacele de care dispune spiritul: voinţa, ştiinţa de a stăpâni această forţă şi de a o utiliza. Deci, odată stăpânit, balaurul devine servitorul omului, îi serveşte ca mijloc pentru a călători în spaţiu, pentru că balaurul are aripi. Deşi e repre-zentat cu o coadă de şarpe - simbolul forţelor subterane - el posedă de asemenea şi aripi. E clar, e simplu... e limbajul etern al simbolurilor.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">A învăţa să faci dragoste în sfinţenia inimii este esenţa Dragostei Vindecătoare. Fără dragoste sinceră unul faţă de celălat, adică fără compasiune caldă, inimoasă, nu fiţe, sexul nu este decat un simplu act fizic. Iată ce spune maestrul Mantak Chia cu privire la necesitatea unei iubiri sincere:</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">“<span style="color: #fcff01;">Pentru binele dumneavoastră(!), nu renunţaţi la integritate de dragul plăcerii fizice sau sub pretextul unor profunde exerciţii spirituale(!). Dacă faceţi dragoste cu o femeie fără să o iubiţi, energiile dumneavoastră spirituale nu vor fi în echilibru şi poate începe un razboi sufletesc. Acesta va dura atât timp cât veţi menţine o relaţie nepotrivită, indiferent de gradul dumneavoastră de dezvoltare psihică. De aceea, este mai bine să fiţi cinstit de la început.
</span></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><span style="color: #fcff01;">Pentru acelasi motiv, faceţi dragoste numai atunci când simţiţi o mare tandreţe interioară. În acest caz, puterea de a iubi va deveni mai mare. Dacă vă simţiţi incapabil să vă folosiţi puterea sexuală într-un mod iubi-tor, atunci nu o folosiţi de loc. Sexul este o sabie cu două tăişuri, un instrument folositor, dar care poate deveni o armă periculoasă. Daca îl folosiţi în scopuri josnice, vă va lovi fără milă. Dacă nu aţi găsit o parteneră cu care să fiţi într-adevăr tandru, atunci mai bine nu atingeţi pe nimeni</span>".</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Oamenii se umplu de oroare când iau cunoştinţă de Magia Sexuală dar nu sunt îngroziţi când se dedau la toate rafinamentele sexuale şi la toate pasiunile carnale. Sexul nu este distractie, gust, ci Ştiină, şi nu o ştiinţă de bază. Magia Sexuală a lui Isis, este o formă specifică de magie care încarcă corpul Ka - dublul nostru eteric cu o forţă magnetică cutremurătoare prin puterea orgasmului fizic, pentru că atunci când cineva are un orgasm sexual, acolo este o eliberare cutremurătoare de energie magnetică în interiorul celulelor. Şi cum această energie se împrăştie, ea eliberează un potenţial magnetic ce poate fi folosit.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Omul nu urmăreşte în viaţa asta, dacă nu e obişnuit fiind şi dedat la divinizarea Ego-ului, decât un singur lucru, un singur scop, un unic obiectiv: Cristificarea (valabilă doar pentru cine cine ştie ce înseamna asta), care înseamna Desăvârşirea. Trebuie ca fiecare om să se Cristifice. Trebuie să încerce postura de Cristos (dar nu doar acela din poveşti, ci principiul lui Cristos, cu toate valenţele lui de eliberare). </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">S-a înţeles, cred, deja, că, în realitate, Cristosul nu este o persoană ci un Principiu Universal cosmic impersonal care trebuie să fie asimilat de fiecare om. Acest fenomen holografic va fi regăsit, logic, şi în sexualitatea omului, şi poartă un nume frumos, dedicat şi delicat Magie Sexuală. Desigur, toate acestea îi scandalizează pe fanatici, însă, Adevărul rămâne Adevăr şi trebuie spus orice ar fi. Poate vor apărea şi voci critice şi în mintea voastră, deşi nu sunteţi fanatici, dar probabil ele vor fi mai mult o raţiune a pasiunii, decât o pasiune a raţiunii, fiindcă mintea critică este, cum şi Nicolae Iorga avertiza, uneori un grădinar care se îngrijeşte ca arborii săi să nu crească prea sus.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Unii oameni au spus evoluţiei Cristificare, alţii, ascensiunea Kundalini. De fapt e acelaşi lucru. Ascensiunea Kundalini se poate face prin mai multe căi dar una din cele mai simple este actul sexual, care prin dinamizarea specifică a energiei sexuale, practic trage "<i>o palmă la fund</i>" lui Kundalini, în mod natural, mult mai "<i>eficient</i>" decât într-o meditaţie în care somnul copleşeşte când în sforăitul e cel care i-a locul realitaţii...</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În magia sexuală este nevoie de doi. De cei doi poli ai bateriei, femeia şi bărbatul. Din păcate, nu doar de doi oameni obişnuiţi, ci de doi oameni care ştiu şi înţeleg foarte bine ce vor. Cam puţini de-ăştia însă... </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Pentru a pune energia sexuală în slujba însănătoşirii şi armonizării omului, secretul este ca acest act să fie făcut pe o perioadă suficient de lungă de timp astfel încât energia extatică să urce şi să îmbibe toate celulele corpului, în mod repetat. Adică, orgasmul cu descărcare (ejaculare) este ultima faptă la care sa se gândească bărbatului, însă energia orgasmică trebuie urcată în repetate rânduri, fiecare adunând în interiorul corpului mai multă energie, până când... luminarile au loc, îndrumările încep să curgă, revelaţii de valoare integratoare, universală, apar spontan.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Încearcaţi şi o să vedeţi! Veţi ajunge să înţelegiţi, pe pielea voastră, de ce în tradiţia orientală (în India, în China), aspectului sexual al vieţii i se acordă o importanţă mult mai mare decât cel al "<i>perpetuării</i>" speciei. Actul sexual, nu unul "<i>obişnuit</i>", ci unul prelungit pentru un interval de timp nelimitat, avea un statut de "<i>practică spirituală</i>". Despre aceasta vorbesc şi metodele tantrice şi practicile Tao. În sursele orientale se vorbeşte despre un act sexual prelungit ca despre o modalitate de a descoperi, în om, stări fizice şi spirituale noi.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Şi, pentru că unii poate deja consideră că sunt adept al ideilor yoghinului Bivolaru (şi mi se cam pare absurd că orice asociere dintre spiritualitate şi sexualitatea duce, inevitabil la Bivolaru, de parcă Bivolaru a inventat sexualitatea), voi cita nişte cercetări ruseşti în domeniul străvechi al ştiinţei spirituale. Doctor Rinad Minvaleev vorbeşte despre orgasm şi controlul ejaculării (continenţa sexuală), căci cercetătorii ruşi au ajuns la concluzia că un act sexual prelungit este o incredibilă sursă de forţă spirituală. "<span style="color: #fcff01;">Se poate chiar spune că, prin actul sexual, omul îşi prelungeşte viaţa. Principalul lucru este sa înveţi să frânezi, cu ajutorul scoarţei cerebrale, reflexele de ejaculare fizică</span>". "<span style="color: #fcff01;">Daca ne bazăm pe manualele tradiţionale de sexologie, un act sexual normal durează în medie două-trei minute. Tot ce depăşeşte acest interval poate fi trecut la capitolul recordurilor</span>", spune prorectorul Institutului Naţional de Sănătate, Rinad Minvaleev, doctor în biologie.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Două-trei minute sunt valoarea medie pentru un om obişnuit care, o dată pe săptămână - de obicei sâmbăta – respectă ceea ce se numeşte un ritm convenţional-fiziologic. Scopul unei astfel de act sexual este, de regulă, de a procrea sau de a experimenta o dezlănţuire energetică.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Ce înseamnă aceste două feluri de reacţie? Dr. Minvaleev explică: "<i style="color: #fcff01;">În cadrul sistemului său vegetativ nervos, omul are o secţiune para-simpatică (SPS) şi una simpatică (SS). Prima răspunde de refacerea organismului, înnoirea celulelor şi funcţionează, de obicei, în timpul somnului. Cea de-a doua reprezintă consumul de energie, scoaterea în sânge a hormonilor de adrenalină şi noradrenalină. Totul este logic.</i></span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<i style="color: #fcff01; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">De ce sunt atâtea femei care reacţionează, la relaţia inti-mă cu un bărbat, prin cereri de compensare de vreun fel? Uneori, compensarea imediat de după sex, este doar o farfurie cu mâncare, alteori ele au diverse pretenţii la bărbaţi, de la a arunca gunoiul şi a spăla vasele, până la o maşina de spălat nouă sau o călătorie în Insulele Bermude. Acestea sunt simpaticele (SS) care, în urma actului sexual, obosesc şi, de aceea, fie şi în mod inconştient, cer o compensaţie pentru munca depusă.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<i style="color: #fcff01; font-family: "Cambria", "serif"; font-size: 12pt;">Dacă pulsul scade, iar tensiunea creşte, funcţionează SPS şi omul se reface. Invers, dacă pulsul creşte şi tensiunea scade, se resimte o slăbiciune fizică Cu cât tensiunea este mai mică, cu atât mai des trebuie să se contracte inima pentru a pompa sânge şi cu atât mai devreme ea se uzează.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><i style="color: #fcff01;">Reiese că, dacă în timpul actului sexual domină reacţia para-simpatică (SPS), omul nu oboseşte ci, dimpotrivă, îşi reface forţele. Se poate chiar spune că, prin actul sexual, el îşi prelungeşte viaţa. Dar dacă reacţia este simpatică (SS), după actul sexual omul decade într-o stare de prostraţie şi nu este în stare să mai facă nimic</i>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Experimentul a arătat că, dacă actul durează până la 10-15 minute, partenerii au, preponderent, o reacţie simpatică la orgasm.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<i style="color: #fcff01;">Dar, cu cât se prelungeşte actul sexual, organismul se restructurează singur pentru reacţia parasimpatică, pur şi simplu, pentru a se susţine şi a-şi reface forţele consumate. Prin urmare, ambii parteneri se încarcă cu energie, forţă şi apare şi sentimentul de intimitate</i>", relatează doctorul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">"<i style="color: #fcff01;">Aşadar, un act sexual prelungit este o sursă de forţă spirituală care are un substrat fiziologic</i>", continuă specialistul rus. Întrebat cât ar trebui să dureze acest proces miraculos, doctorul a răspuns ca "<i style="color: #fcff01;">de la 30-40 de minute în sus</i>".</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Glanda pineală este, de fapt, un ochi, ce are receptori de culoare, o lentilă în partea de sus şi este efectiv cel de-al treilea ochi. Glanda pineală este conectată cu talamusul care are un tub lung conectat cu cerul gurii. În faţa glandei pineale se află glanda pituitară şi, prelungind în afara corpului linia care le uneşte pe acestea două, la o distanţă egală cu distanţa dintre bărbie şi vârful nasului, se afla o ceakră importantă. Există un mod specific în care se aliniază toate aceste 3 puncte importante, prin intermediul vârfului limbii. Vârful limbii este o cheie pentru stările mai înalte de conştiinţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">O explicaţie cred că este binevenită: concepţia începe cu o sferă – ovulul care este fecundat de spermatozoid. Aceasta se divide în 2 celule, apoi în 4 (formând un tetraedru), apoi în 8 (formând un tetraedru stelat, care este cheia Merkabei) şi apoi continuă să crească până ajunge la 512 celule (formând un tor care seamănă cu un măr gol). Dezvoltându-se mai departe, ajunge a fi inima. Întregul corp este inima! Apoi corpul iese din inimă, devenind fetusul, a cărui imagine este deja familiară, inima ajungînd în interiorul corpului. De aceea inima este mai importantă decât creierul! Prima parte a corpului omenesc care începe să se dezvolte din inimă este vârful limbii. Deci acesta este direct legat de Spaţiul Sacru al Inimii, în care are loc Creaţia.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Atunci când cineva se află în Spaţiul Sacru al Inimii (nu în minte) şi, punând vârful limbii în cerul gurii, începe să măseze un loc anume, produce o stimulare “sexuală” între inimă şi minte. Această puternică stimulare determină stimularea talamusului care apoi se propagă în tot creierul, ducând la puternice emisii de unde alfa. După un anumit prag, apare o lumină verde (poate avea şi nuanţe albăstrui sau galbene). Se vorbeşte despre această lumină şi în Vedele indiene (acum 6000 de ani). Apoi, cu intenţie, se îndreaptă privirea celui de-al treilea ochi – care în mod normal priveşte în sus – spre în faţă, în proiecţia celui de-al treilea ochi dintre sprâncene. În Marea Frăţie Albă se vorbeşte de acest proces, ca de „îndoirea flăcării”. Apoi, într-o anumită stare meditativă, lumina verde se transformă într-o spirală (sau în raze concentrice) care ajunge la glanda pituitară. Când cel de-al treilea ochi priveşte prin pituitară, se formează o sferă de lumină în jurul capului.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Începând din acest moment, orice “<i>vis</i>”, în inimă, devine realitate. Acea imagine „<i>visată</i>” în inimă trece în câmpul toroidal al inimii, apoi în cel al corpului. (Universitatea Stanford a făcut multe cercetări, încercând să găsească o legătură neurologică între inimă şi minte, prin trup. Această legătură există, nu este neurologică şi este în afara corpului). Imaginea pătrunde în minte din câmpul toroidal, apoi se proiectează în jurul capului (în sfera de lumină descrisă anterior) şi apoi se proiectează în sfera pranică din jurul nostru. Apoi, prin câmpul Merkaba, imaginea este proiectată în Univers, devenind realitatea în care trăieşte, acum, întregul Univers.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Când veţi crea în acest mod, nimeni din Univers (cu câteva excepţii) nu ştie ce se petrece. Acest lucru schimbă totul: trecut, prezent, viitor. Nu mai există nici o urmă din modul trecut de viaţă, este ca şi cum schimbaţi canalul la televizor. Cel vechi nu mai este vizibil.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Această capacitate de creaţie, ce există în fiecare fiinţă umană, este dreptul omului din naştere. Este ceea ce Pământul e pe cale să-şi amintească. Nu este un proces de învăţare, ci unul de reamintire! Încet, încet, oamenii îşi vor reaminti despre ce e vorba şi lumea va începe să se schimbe.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Învăţătura reală are o lege absolută care spune sa nu se creadă nimic fară a se experimenta. Încercaţi şi vedeţi dacă este adevărat sau fals şi vezi dacă funcţionează. Cunoaşterea este ceva sacru. Şi nu este nicăieri mai sacră decât atunci când se lucrează cu energia sexuală, catalizatoare pentru suflet. Nu este nevoie să credeţi în ea, e de ajuns să ştiţi.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am fost întrebat, odată, de cineva ce este adevărul? I-am răspuns că adevărul este orice cunoaştere care funcţionează şi îţi măreşte valoarea.... Măsura ta este acceptarea de sine, recunoaşterea propriilor merite, a propriei valori şi iubirea de sine.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">În spiritul acestui răspuns, am împărtăşit o parte din adevărul meu. Dacă va deveni adevărul vostru, va trebui să faceţi voi primul pas. Învăţaţi ce înseamnă alăturarea celor două cuvinte împreună, a fi sexual şi spiritual, ca un act de conştiinţă în propriul univers. Asta înseamnă că trebuie să mergeţi voi, pas cu pas... </span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar, în orice aţi încerca, vă rog să o faceţi cu credinţă.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Forţa credinţei nu este altceva decât puterea gândului concentrat (focalizat), care creează imaginea (reprezentarea) interioară. Mediul exterior doar se supune acestei imagini interioare. Singura forţă capabilă a se opune forţei gândului, ori a ”credinţei”, este forţa unui alt gând (eventual, din subconştient), ori ”credinţe”. Această reprezentare a gândului aflată în subconştient are rezerve în ce priveşte şansa de împlinire a unei imagini (reprezentări) a gândului lucide, astfel de cele mai multe ori compromite rezultatul.</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Merită de semnalat faptul, că reprezentarea gândului, ori a credinţei, aflată în zona subconştientului este, în general, mai puternică. Informaţiile care atrag atenţia asupra acestui fapt, de cele mai multe ori, ne-au parvenit prin intermediul maeştrilor spirituali.</span></div>
<br />
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;"><i>A fost odată un om sărac, ce rătăcea la marginea unei păduri apăsat de povara gândurilor…Obosit, el s-a aşezat cu spatele la un copac, spre a-şi trage sufletul, dar fără să ştie ce fel de copac era cel la umbra căruia se odihnea. Unul deosebit, cu însuşiri magice. Un copac care îndeplinea orice dorinţă a celui care îl atingea. La început pribeagul s-a gândit ce bun i-ar fi un pahar cu apă. Deodată s-a trezit că ţine în mână un pahar cu apă rece, cristalină. L-a privit cu uimire, s-a tot uitat chiar mirosindu-l şi, în cele din urmă, constatând că nu poate fi rea, bău toată apa din pahar. Apoi i se făcu foame şi îşi dori ceva de-ale gurii. Precum înainte cu apa şi-acum, cu aceeaşi uimitoare iuţeală, mâncarea îi apăru în faţă. ”<span style="color: #fcff01;">Se pare că mi se împlinesc dorinţele!</span>” – îşi zise cu mirare. Următoarea dorinţă o spuse cu voce tare: ”<span style="color: #fcff01;">acum îmi doresc o casă</span>”! Cu un zâmbet de satisfacţie pe chip, se gândi la câţiva servitori care să-i trebăluiască pe lângă casă. După ce i se îndeplini şi această dorinţă îşi dori din tot sufletul o femeie frumoasă şi inteligentă cu care să trăiască în pace şi să împartă această mare de noroc. Când şi această dorinţă i se împlini, cu uimire îi spuse femeii: ”<span style="color: #fcff01;">Stai aşa! Ce se întâmplă aici? N-am eu asemenea noroc! Nu se poate întâmpla chiar cu mine aşa ceva!</span>” În acel moment, imediat după ce aceste cuvinte îi ieşiră pe gură,…totul dispăru. ”<span style="color: #fcff01;">Am ştiut eu</span>.” – zise, scuturându-şi capul. Se ridică şi sub povara gândurilor, rătăci mai departe la margine unei păduri…</i>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443068&from=pencil#_ftn3" name="_ftnref3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference" style="mso-bidi-font-weight: normal;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[3]</span>
</span>
</a>
</span>.</span></div>
<br>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Am atras atenţia, aici, asupra aspectului de credinţă în ceea ce vă apucaţi să faceţi. Dar asta este numai un deget al mâinii. Nu se poate atrage atenţia deodată asupra tuturor aspectelor care alcătuiesc spiritualitatea de succes. Cei care vorbesc despre asta, de multe ori iau un singur aspect şi încearcă să vi-l facă, doar într-un fel, cunoscut. Dar e doar degetul unei mâini. Nu e totul. Se poate ridica o cană doar cu un deget? Poate că da! Dar un topor, se poate? Este nevoie de toate degetele pentru aşa ceva. În afară de Credinţă, mai aveţi nevoie de unul dintre “degete”: Cunoaşterea (aveţi nevoie de cunoaştere, nimic nu ştiţi deşi credeţi că deja sunteţi deştepţi.... mai căutaţi!), de “degetele”: Verticalitate şi Hotărâre (renunţaţi la "prişnite", căutaţi doar adevărul, acela doar intereseaza), şi încă un “deget” Utilitar, îi zic eu, se bazează pe întrebarea: La ce îmi foloseşte?... şi care vă ajută să nu mai risipiţi energie în emoţii despre ceva, inutile, ci doar să luaţi cunoştinţă de CE E, şi să faceţi maximul înspre beneficiul vostru, şi... mai e şi degetul mare, acela este “Dumnezeu”, este conştiinţa că sunteţi plini de posibilitiţi, că viaţa e frumoasă, o încântare, şi că voi puteţi s-o creaţi. Degetul mare iărăşi, nu-l are toată lumea!</span></div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify; text-indent: 12pt;">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 12pt;">Dar când le aveţi pe toate 5, stişi cum sălaţi toporul să despicaţi buşteanul? Incredibil de uşor. Puteţi chiar, din atâta uşurinţă să faceţi din asta o artă, iar voi veţi fi mai mult decât o forţă, veţi fi Artişti, care face totul plin de graţie, fără efort.</span></div>
<br>
<hr align="left" size="1" width="33%" />
<div id="ftn1" style="mso-element: footnote;">
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443068&from=pencil#_ftnref1" name="_ftn1" style="mso-footnote-id: ftn1;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif";">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[1]</span>
</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Paul Brunton - Cărarea Secretă</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443068&from=pencil#_ftnref2" name="_ftn2" style="mso-footnote-id: ftn2;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif";">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[2]</span>
</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Fragmente din "Kundalini - poarta catre înaltă conştiinţă" de Ravindra Kumar şi Jytte Kumar Larsen</span>
</div>
<div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin-bottom: 0cm; text-align: justify;">
<a href="http://www.blogger.com/post-edit.g?blogID=2139902444784945588&postID=7149949718626443068&from=pencil#_ftnref3" name="_ftn3" style="mso-footnote-id: ftn3;" title="">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif";">
<span class="MsoFootnoteReference">
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 11pt; line-height: 115%;">[3]</span>
</span>
</span>
</span>
</a>
<span style="font-family: "Cambria","serif"; font-size: 10pt;">Anthony de Mello: Entuziasm</span>
</div>
</div>Unknownnoreply@blogger.com